ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 935/2016

Decizia nr. 935/2016 Deliberând asupra contestațiilor de față, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 11/F din data de 18 aprilie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, s-a admis cererea de contopire a pedepselor, formulate de petentul-condamnat A., în Dosarul nr. x/2/2016. S-a luat act că pedepsele aplicate petentului-condamnat A. prin sentința penală nr 497 din 2 octombrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, rămasă definitivă prin Decizia nr 104/A din 8 aprilie 2016 din 18 aprilie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție sunt concurente cu pedeapsa aplicată petentului-condamnat A. prin sentința penală nr 93 din 23 septembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, rămasă definitivă prin Decizia nr 52/A din 18 aprilie 2016 din 10 februarie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. și ped.

în disp. art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. A descontopit pedepsele aplicate prin sentința penală nr 497 din 2 octombrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, rămasă definitivă prin Decizia nr 104/a din 18 aprilie 2016 din 18 aprilie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în pedepsele componente, după cum urmează: - 4 ani pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev.și ped.în disp. art. 244 alin. (1) și (2) C. pen.; - 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prev.și ped.în disp. 288 alin. (1) art. C. pen.

de la 1968, S-a luat act că petentul a fost condamnat prin sentința penală nr 497 din 2 octombrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, rămasă definitivă prin Decizia nr 104/a din 18 aprilie 2016 din 18 aprilie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la pedeapsa complementară de 3 ani interzicerea drepturilor civile, cu referire la exercitarea profesiei de avocat. S-a luat act că petentul a fost condamnat prin sentința penală nr 93 din 23 septembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, rămasă definitivă prin Decizia nr 52/A din 18 aprilie 2016 din 10 februarie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la pedea p sa complementară de 2 ani constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g), cu referire la exercitarea profesiei de avocat.

În baza art. 33, art. 34 alin. (1) lit. b), art. 36 alin. (2) C. pen. din 1968 s-au contopit pedepsele de - 4 ani pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. și ped. în disp. art. 244 alin. (1) și (2) C. pen., 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prev.și ped. în disp. 288 alin. (1) art. C. pen. de la 1968, cu pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. și ped. în disp. art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. la care petentul a fost condamnat prin sentința penală nr 93 din 23 09 2015 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, rămasă definitivă prin Decizia nr. 52/A din 8 aprilie 2016 din 10 februarie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare la care adaugă un spor de 6 luni închisoare, condamnatul urmând să execute o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen. din 1968 s-a interzis exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b), c (cu referire la dreptul de a exercita profesia de avocat) din C. pen. din 1968 până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale. În baza art. 65 C. pen. din 1968 s-a interzis exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a teza a Ii-a și lit. b), c C. pen. din 1968 pe perioadă de 3 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale. S-a dispus anularea Mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 95/2015 din 11 februarie 2016 emis de Curtea de Apel Oradea și Mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 613/2013 din 22 aprilie 2014 emis de Curtea de Apel București și dispune emiterea unui nou mandat de executare.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel București a reținut următoarele: La data de 23 februarie 2016 pe rolul Curții de Apel București, secția a II-a penală, a fost înregistrată cererea de contopire formulată de petentul - condamnat A., sub nr. x/2/2016(675/2016). Condamnatul arată că este arestat în baza mandatului de executare a pedepsei nr. 613 din data de 22 aprilie 2014 emis de Curtea de Apel București, secția I penală, iar în baza art. 585 alin. (1) lit. a), alin. (2), alin. (3) și alin. (4) C. proc. pen. raportat la art. 33 lit. a) C. pen. din 1968, art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. din 1968, art. 35 alin. (2), alin. (3) C. pen. 1968, art. 36 alin. (1), alin. (2) și alin. (3) C. pen. 1968 cu aplicarea art. 5 C. pen.

a formulat cererea de contopire a pedepselor principale și complementare la care a fost condamnat prin hotărâri penale definitive astfel: Prin sentința penală nr. 497/F din 02 octombrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 104/A/18 aprilie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută și sancționată de art. 244 alin. (1) și alin. (2) C. pen. la pedeapsa de 4 ni închisoare cu executare, iar pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prevăzută și sancționată de art. 228 alin. (1) C. pen.

- 1968, la executarea pedepsei de 2 ani închisoare. Înalta Curte de Casație și Justiție a contopit aceste două pedepse aplicate în conformitate cu art. 33 lit. a), art. 34 și art. 35 C. pen. - 1968 stabilind pedeapsa principală cea mai grea de 4 ani închisoare cu executare. De asemenea, în conformitate cu art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a lit. b) și lit. c) C. pen. - 1968 a fost condamnat la 3 ani interzicerea drepturilor civile ( cu referire la exercitarea profesiei de avocat). Prin sentința penală nr. 93/2015 din data de 23 septembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 52/A din data de 10 februarie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută și sancționată de art. 244 alin. (1) C. pen., la executarea pedepsei de 6 luni închisoare.

De asemenea, s-a dispus și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. A solicitat instanței să aibă în vedere următoarele aspecte cu privire la contopirea celor 3 pedepse privative de libertate aplicate prin cele două hotărârii judecătorești de condamnare: - infracțiunile de înșelăciune pentru care a fost condamnat au fost săvârșite în timpul exercitării profesiei de avocat, motiv pentru care a fost exclus din Barou începând cu data de 19 mai 2014; - a contactat cele două părți civile pentru a acoperi prejudiciul material și moral creat; - în momentul aflării primei hotărârii de condamnare s-a prezentat la Secția 1 Poliție București, respectând astfel hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

- în timpul executării pedepsei (aproximativ 2 ani) a avut un comportament pozitiv, respectând în totalitate regulile stabilite, acumulând 7 recompense și 44 zile prin prestarea de activități lucrative în Penitenciarul Rahova; La individualizarea pedepsei de 6 luni închisoare, Curtea de Apel Oradea a avut în vedere antecedentele penale ce au decurs din Decizia penală nr. 104/A din data de 18 aprilie 2014; - a recunoscut integral acuzațiile ce au constituit obiectul Dosarului nr. x/35/2014 judecat la Curtea de Apel Oradea în conformitate cu art. 375 alin. (1) și alin. (2) C. proc. pen.

în procedură simplificată; - pe parcursul executării pedepsei a formulat 3 denunțuri penale, în urma cărora s-au constituit dosare de cercetare penală, nebeneficiind de nici o diminuare a pedepselor aplicate: Dosarul nr. x/VIII-l/2015 aflat pe rolul Direcția Națională Anticorupție (vizează fapte de corupție și conexarea infracțiunilor de corupție); Dosarul nr. x/VIII-1/2015 - aflat pe rolul Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Ploiești (vizează infracțiuni informatice cu un prejudiciu de aproximativ 500.000 euro); Dosarul nr. x/VIII-l/2015- aflat pe rolul Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Ploiești (vizează infracțiuni de evaziune fiscală cu un prejudiciu de aproximativ 2.000.000 euro).

Având în vedere faptul că cel de-al doilea dosar în care a fost condamnat a fost cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea și a fost judecat în fond de Curtea de Apel Oradea iar el își execută pedeapsa la Penitenciarul Rahova, din cauza deselor transferării pentru a participa la procesul penal, începând cu luna august 2014 nu a mai putut participa la activități lucrative. Petentul a solicitat instanței să constate faptul că pedeapsa de 4 ani în a cărei executare se află este suficientă pentru a conștientiza gravitatea faptelor săvârșite, pe care le regretă și a căror consecințe materiale le va îndrepta. Având în vedere cele prezentate a solicitat admiterea cererii de contopire în temeiul art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b), art. 35 alin. (3), art. 36 alin. (1), (2), (3) C. pen.

- 1968 să fie contopite pedepsele privative de libertate aplicate stabilind pedeapsa principală cea mai grea de 4 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a b), c) (cu referire la dreptul de a exercita profesia de avocat), art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen.

La dosarul cauzei au fost depuse următoarele: Mandat de executare a pedepsei închisorii nr. 613/2013 din data de 22 aprilie 2014 emis de Curtea de Apel București, secția I penală; Mandat de executare a pedepsei închisorii nr. 95/2015 din data de 11 februarie 2016 emis de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori; minuta Deciziei penale nr. 52/A pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 10 ; februarie 2016 în Dosarul nr. x/35/2014; minuta Deciziei penale nr. 104/A pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 18 aprilie 2014 în Dosarul nr. x/2/2012; sentința penală nr. 93/PI/2015 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în data de 23 septembrie 2015 în Dosarul nr. x/35/2014; adresa din 30 aprilie 2015 emisă de Administrația Națională a Penitenciarelor care atestă faptul că a semnalat problema modului în care sunt elaborate lucrările științifice de către deținuți; comunicare din partea Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism - Structura Centrală care atestă faptul că denunțul formulat a fost înregistrat sub nr. x/VIII-l/2015;

comunicare din partea Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism - Structura Centrală care atestă faptul că denunțul formulat a fost înregistrat sub nr. x/VIII-l/2015: Curtea a constatat ca infracțiunile pentru care petentul a fost condamnat la pedepsele aplicate petentului-condamnat A. prin sentința penală nr. 497 din 2 octombrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, rămasă definitivă prin Decizia nr. 104/A din 18 aprilie 2016 din 18 aprilie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție sunt concurente cu infracțiunile pentru care a fost aplicată pedeapsa petentului-condamnat A. prin sentința penală nr 93 din 23 09 2015 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, rămasă definitivă prin Decizia nr 52/A din 18 aprilie 2016 din 10 februarie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. și ped.

în disp. art. 244 alin. (1) și (2) C. pen., sunt concurente, fiind săvârșite de același subiect activ înainte de rămânerea definitivă a hotărârilor de condamnare, astfel încât se impune contopirea celor două pedepse. Întrucât ambele infracțiuni au fost comise sub imperiul C. pen. din 1968, dar pedepsele au fost aplicate una în baza C. pen. din 1968 și alta în baza N.C.P., în aplicarea Deciziei nr. 29/2015 a Înaltei Curții de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanța va identifica legea penală mai favorabilă sub aspectul tratamentului sancționator al concursului de infracțiuni. Astfel, având în vedere că potrivit art. 34 lit. b) C. pen.

din 1968, în cazul concursului de infracțiuni se aplică pedeapsa cea mai grea la care se adaugă un spor facultativ de pana la 5 ani peste maximul special, iar potrivit art. 39 lit. b) N.C.P., la pedeapsa cea mai grea se adaugă un spor obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse, legea penală mai favorabilă inculpatului este C. pen. din 1968, urmând a efectua operațiunea de contopire în baza acestui act normativ. Având în vedere numărul infracțiunilor și natura similară a acestora, de natură a indica o specializare infracțională, urmărindu-se a se evita o eventuală aparență de impunitate pe care ar putea-o crea aplicarea sistemului cumulului juridic și aplicarea unei singure pedepse pentru o pluralitate infracțională, instanța va aplica și un spor.

Totodată, având în vedere Decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale, urmează a aplica pedepsele accesorii si complementare prevăzute de legea identificată mai favorabilă în raport de tratamentul sancționator aplicabil concursului de infracțiuni. Curtea a luat act că, la acest moment procesual, nu rezultă din înscrisurile transmise de către penitenciar numărul zilelor efectiv executate de petent conform mandatelor de executare a pedepselor Mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 95/2015 din 11 februarie 2016 emis de Curtea de Apel Oradea și Mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 613/2013 din 22 aprilie 2014 emis de Curtea de Apel București. In consecință, a reținut că deducerea perioadei executate conform acestor mandate va avea loc pe calea procedurii prev. de art. 598 C. proc.

pen, petentul urmând să solicite, urmând această procedură, reducerea pedepsei aplicate cu perioada efectiv executată conform Mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 95/2015 din 11 februarie 2016 emis de Curtea de Apel Oradea și Mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 613/2013 din 22 aprilie 2014 emis de Curtea de Apel București. Totodată, Curtea a luat act că a procedat la acest termen de judecată la soluționarea cauzei având în vedere solicitările participanților la procesul penal, deoarece clarificarea situației juridice a cazierului inculpatului nu se poate definitiva până la rămânerea definitivă a soluției ce se va pronunța în Dosarul nr. x/42/2015, aflat pe rolul Tribunalului Buzău, iar scopul contopirii pedepselor nu poate fi deturnat în vederea obținerii posibilității antamării admisibilității unei viitoare cereri de liberare condiționată.

Împotriva sentinței penale nr. 71/F din data de 18 aprilie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, s-a formulat contestație, atât de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București cât și de către condamnatul A., solicitându-se admiterea contestației și deducerea din pedeapsa rezultantă a perioadei executate, de la 23 aprilie 2014 la zi. Totodată, condamnatul A. a solicitat înlăturarea sporului de 6 luni închisoare aplicat în urma contopirii pedepselor pronunțate prin hotărârile menționate mai sus (concluziile reprezentantului Ministerului Public fiind în sensul că nu se impunea aplicarea acestuia), apreciind că nu se justifică aplicarea unui spor egal cu una dintre pedepsele care s-au contopit, rezultând astfel un cumul aritmetic al celor două pedepse.

In acest sens, a arătat că, legiuitorul a lăsat la aprecierea instanței dacă se impune aplicarea unui spor de pedeapsă în funcție de gravitatea faptelor și periculozitatea infractorului, însă instanța de fond nu a argumentat aplicarea sporului de 6 luni închisoare pe aceste considerente, ci prin dorința de a evita o eventuală aparență de impunitate.

Analizând contestațiile formulate, în baza actelor și lucrărilor dosarului, în raport cu cele susținute atât de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București cât și de către condamnatul A., Înalta Curte reține următoarele: În mod corect, prima instanță a constatat că infracțiunile pentru care inculpatul A. a fost condamnat prin sentința penală nr. 497 din 2 octombrie 2013 a Curții de Apel București (Dosar nr. x/2/2012), rămasă definitivă prin Decizia nr. 104/A din 18 aprilie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție și respectiv, prin sentința penală nr. 93 din 23 septembrie 2015 a Curții de Apel Oradea, rămasă definitivă prin Decizia nr. 52/A din 10 februarie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, sunt concurente, operațiunea de contopire fiind realizată în baza dispozițiilor art. 33, art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 36 alin. (2) C. pen.

din 1968, acest act normativ fiind considerat legea penală mai favorabilă inculpatului. Însă, având în vedere că, potrivit art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. din 1968, sporul de până la 5 ani care poate fi adăugat, în cazul stabilirii pentru infracțiunile concurente a unor pedepse numai cu închisoare, nu este obligatoriu, acesta fiind o posibilitate pentru instanță în situația în care apreciază, în raport cu împrejurările concrete ale cauzei, precum natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite, datele care caracterizează persoana inculpatului, că maximul special al acesteia nu este îndestulător, Înalta Curte consideră că nu se justifică, în speță, pe lângă pedeapsa ce mai grea de 4 ani închisoare, și aplicarea unui spor.

Totodată, contrar celor reținute de prima instanță, Înalta Curte constată că, în cauză, se impune deducerea din pedeapsa rezultantă a perioadei 23 aprilie 2014 la zi, ca perioadă executată, în temeiul art. 40 alin. (3) C. pen., existând suficiente date referitoare la acest aspect. Astfel, așa cum a detaliat și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în susținerea contestației formulată în favoarea condamnatului A., este cert că data de 23 aprilie 2014 reprezintă prima zi de încarcerare a acestuia.

în acest sens, se constată că, în Încheierea nr. 130 din 7 martie 2016 pronunțată în Dosarul nr. x/2016 de judecătorul de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Focșani, având ca obiect plângerea condamnatului A. împotriva hotărârii comisiei de individualizare a regimului de executare, se precizează că petentul executase deja 22 luni în regim închis, cu începere de la 23 aprilie 2014, executarea pedepsei urmând să expire la 22 octombrie 2018. Se observă că, în cererea de contopire formulată, condamnatul A. menționează că se află încarcerat în Penitenciarul Rahova - București, în baza mandatului de executare nr. 613 din 22 aprilie 2014 emis de Curtea de Apel București în temeiul sentinței penale nr. 497 din 2 octombrie 2013 (fila 8 dos.

fond); or, data menționată anterior, 23 aprilie 2014, este imediat ulterioară datei emiterii Mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 613/2013 din 22 aprilie 2014, de punere în executare a pedepsei de 4 ani închisoare, pronunțată prin sentința penală nr. 497 din 2 octombrie 2013, aspect ce confirmă susținerea condamnatului că se află în executarea respectivei pedepse. În plus, din adresa din 30 aprilie 2015 trimisă condamnatului A. de către Administrația Națională a Penitenciarelor (fila 16 dos.fond), ca răspuns la memoriul acestuia din data de 20 aprilie 2015, reiese că, la data răspunsului, acesta se afla încarcerat în Penitenciarul Rahova. Totodată, starea de arest în care s-a aflat condamnatul reiese și din încheierea din 9 septembrie 2015 a Curții de Apel Oradea pronunțată în Dosarul nr. x/35/2014, conform căreia condamnatul A. a fost prezentat, astfel, în instanță.

În consecință, înalta Curte va admite contestațiile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și condamnatul A. împotriva sentinței penale nr. 71/F din data de 18 aprilie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală. Va desființa, în parte, hotărârea atacată și, în fond: Va înlătura sporul de 6 luni închisoare aplicat condamnatului A. prin sentința penală nr. 71/F din data de 18 aprilie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare. Va anula Mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 95/2015 din 11 februarie 2016 emis de Curtea de Apel Oradea și Mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 613/2013 din 22 aprilie 2014 emis de Curtea de Apel București și va dispune emiterea noilor forme de executare.

Va deduce din pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată condamnatului A., perioada executată de la 23 aprilie 2014 la 29 iunie 2016 Va menține restul dispozițiilor sentinței atacate care nu contravin prezentei decizii. Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 130 lei, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite contestațiile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și condamnatul A. împotriva sentinței penale nr. 71/F din data de 18 aprilie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală. Desființează, în parte, hotărârea atacată și, în fond: Înlătură sporul de 6 luni închisoare aplicat condamnatului A. prin sentința penală nr. 71/F din data de 18 aprilie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare. Anulează Mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 95/2015 din 11 februarie 2016 emis de Curtea de Apel Oradea și Mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 613/2013 din 22 aprilie 2014 emis de Curtea de Apel București și dispune emiterea noilor forme de executare.

Deduce din pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată condamnatului A., perioada executată de la 23 aprilie 2014 la 29 iunie 201. Menține restul dispozițiilor sentinței atacate care nu contravin prezentei decizii. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 130 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 29 iunie 2016.