ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 783/2021

Ședința publică din data de 7 aprilie 2021

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 3 mai 2019, reclamanții A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu S.C. C. S.A., Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu și D. și în temeiul art. 1349, art. 1357, art. 1373, art. 1381, art. 1385 alin. (4), art. 1532 alin. (2), art. 1391 alin. (2) C. civ. și art. 643 și următ. din Legea nr. 95/2006, obligarea pârâtei C. S.A. la plata către reclamantă a sumei de 37.000 euro reprezentând parte din daunele morale pretinse, în cuantum total de 400.000 euro, în baza poliței de asigurare MM nr. x din 1 ianuarie 2013, precum și obligarea pârâților de rang II și III, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 363.000 euro reprezentând diferența daunelor morale, din totalul de 400.000 euro, neacoperită de asigurător, urmare a cazului de malpraxis săvârșit la data de 14 septembrie 2013 și a sumei de 13.491,81 RON daune materiale, urmare a aceluiași caz de malpraxis și la plata către reclamant a sumei de 200.000 euro reprezentând daune morale urmare a cazului de malpraxis.

Prin încheierea din 2 august 2019, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a admis excepția necompetenței specializate. A trimis cauza, spre competentă soluționare, secției a VI-a a Tribunalului București.

Prin sentința nr. 2370 din 3 septembrie 2019, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a admis excepția necompetenței funcționale. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției a IV-a civile a Tribunalului București. A constatat ivit conflictul negativ de competență. A înaintat dosarul Curții de Apel București în vederea soluționării incidentului procedural.

Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, prin sentința nr. 67F din 26 septembrie 2019, a stabilit în favoarea secției a IV-a civile a Tribunalului București competența de soluționare a cererii de chemare în judecată.

2.1. Prin sentința nr. 1665 din 29 octombrie 2020, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a admis excepția necompetenței materiale și teritoriale. A declinat competența materială și teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu.

S-a constatat, în esență, în raport de prevederile art. 687 din Legea nr. 95/2006 că instanța competentă a soluționa cauza este judecătoria în a cărei circumscripție teritorială a avut loc actul de malpraxis reclamat.

S-a observat că în speță, reclamanții au înțeles să invoce, atât dispozițiile legii speciale, cât și pe cele de drept comun în materia răspunderii civile delictuale, obiectul cererii introductive de instanță fiind prejudiciul material și moral izvorât dintr-un act de malpraxis.

Având în vedere și principiul specialia generalibus derogant, tribunalul a reținut că soluționarea cauzei presupune, nu doar analiza condițiilor răspunderii civile delictuale, ci trebuie avute în vedere, în primul rând, dispozițiile legii speciale care definesc subiectul activ, fapta ilicită și particularizează acest tip de răspundere.

2.2. Prin sentința nr. 131 din 13 ianuarie 2021, Judecătoria Târgu Jiu, secția civilă a admis excepția necompetenței materiale și teritoriale. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a IV-a civilă. A constatat conflictul negativ de competență. A sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului.

S-a reținut, în esență, că dispozițiile art. 687 din Legea nr. 95/2006 trebuie interpretate și aplicate în coroborare cu cele ale art. 673 din lege care instituie calea contestației împotriva deciziei prin care se finalizează procedura administrativă.

Astfel, judecătoria a considerat că legiuitorul a făcut o distincție între procedura specială, care cuprinde o etapă administrativă, urmată eventual de una judiciară, căreia i s-a stabilit o competență specială conform art. 687 din Legea nr. 95/2006 și calea dreptului comun materializată într-o acțiune în pretenții, de natura celei de față, pentru a cărei soluționare competența se stabilește în funcție de valoarea solicitată.

Judecătoria a mai constatat că reclamanții s-au judecat anterior definitiv în contestație în baza Legii nr. 95/2006, cauza făcând obiectul dosarului nr. x/2014 al Judecătoriei Târgu Jiu, prin care s-a constatat existența unei situații de malpraxis referitor la medicul D..

II. Considerentele Înaltei Curți

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu, în considerarea argumentelor ce succed:

Obiectul cererii deduse judecății, care a generat dezînvestirile reciproce ale instanțelor, îl constituie acțiunea prin care, în baza art. 1349, art. 1357, art. 1373, art. 1381, art. 1385 alin. (4), art. 1532 alin. (2), art. 1391 alin. (2) C. civ. și art. 643 și următ. din Legea nr. 95/2006, s-a solicitat acordarea daunelor morale și materiale, urmare a unui caz de malpraxis.

Se observă că instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența de soluționare a cauzei în raport de prevederile speciale ale Legii nr. 95/2006, respectiv de cele ale dreptului comun în materia răspunderii civile delictuale.

Se constată că, prin cererea formulată, reclamanții au arătat că solicită obligarea pârâților la plata daunelor, cu observarea hotărârii prin care s-a stabilit definitiv fapta de malpraxis, definită de art. 653 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006, republicată, raportat la conduita profesională a medicului D..

Astfel, art. 653 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006 conține definiția noțiunii juridice de malpraxis în sensul că este "eroarea profesională săvârșită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical și a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice".

Conform art. 687 din Legea nr. 95/2006, "instanța competentă să soluționeze litigiile prevăzute de prezenta lege este judecătoria în a cărei circumscripție teritorială a avut loc actul de malpraxis reclamat".

Art. 687 din Legea nr. 95/2006 reprezintă o normă procedurală care stabilește o competență materială specială de soluționare a răspunderii civile delictuale în ceea ce privește actul de malpraxis în favoarea judecătoriei, care înlătură competența de drept comun raportată la criteriul valoric, întrucât norma specială are prioritate de aplicare atunci când vine în concurs cu norma generală, conform principiului specialia generalibus derogant.

Se observă, totodată, că norma reglementată prin art. 687 din Legea nr. 95/2006 este cuprinsă la Capitolul VII - Dispoziții finale din actul normativ menționat, astfel încât este o prevedere de sine stătătoare a cărei aplicare nu este condiționată de raportarea la un alt text de lege, vizând deci soluționarea tuturor litigiilor fundamentate pe dispozițiile Legii nr. 95/2006.

Se reține, de asemenea, aspectul că posibilitatea pe care art. 684 din Legea nr. 95/2006 o dă persoanelor prejudiciate prin actul de malpraxis de a contesta decizia Comisiei de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis, nu are niciun efect asupra competenței instanței care judecă o astfel de cauză.

Această competență atribuită prin dispozițiile unei legi speciale, ale cărei prevederi se aplică prioritar celor din dreptul comun, nu este influențată în cazul în speță de constatarea cazului de malpraxis prin hotărâre judecătorească, aspect care particularizează tipul de răspundere civilă delictuală.

Faptul că reclamanții și-au întemeiat acțiunea și pe prevederile comune din C. civ. referitoare la răspunderea civilă delictuală nu poate atrage o altă competență de soluționare, respectiv cea a dreptului comun, trimiterea la normele dreptului comun fiind în completarea celor speciale.

Ca atare, cum în cauză, competentă material și teritorial, potrivit prevederilor legii speciale, este judecătoria în a cărei circumscripție teritorială a avut loc actul de malpraxis reclamat, iar potrivit cererii de chemare în judecată, decesul a intervenit la spitalul pârât al cărui sediu se află în municipiul Târgu Jiu, se va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 7 aprilie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.