ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1059/2021

Obiectul cauzei: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă la data de 2 februarie 2018, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâții Astrazeneca AB și Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, solicitând anularea brevetului nr. x, extins pe teritoriul României, acordat de către O.S.I.M. în baza certificatului de extindere a efectelor Brevetului European nr. RO/x, având ca titular pe pârâta Astrazeneca, pentru motivele prevăzute la art. 51, raportate la dispozițiile art. 6 și art. 9 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție, respectiv pentru lipsa noutății și activității inventive. Reclamanta a solicitat și obligarea pârâtului Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci la publicarea hotărârii ce se va pronunța în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. I.

Sentința pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă: Prin sentința nr. 112 din data de 23 ianuarie 2019, Tribunalul București, secția a III-a civilă a admis excepția lipsei de interes a acțiunii, invocată de pârâtă, și a respins acțiunea, ca fiind lipsită de interes. I.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă: Prin decizia nr. 125A din data de 10 februarie 2020, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a admis apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței nr. 112 din data de 23 ianuarie 2019, pronunțate de Tribunalul București, secția a III-a civilă, a anulat sentința apelată și a trimis cauza la prima instanță pentru rejudecare. I.

Calea de atac exercitată: Împotriva deciziei pronunțate de curtea de apel, pârâta Astrazeneca AB a declarat recurs, invocând incidența motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și susținând, în esență, că decizia recurată este nelegală, întrucât instanța de apel a făcut o greșită interpretare a art. 33 C. proc. civ. și a art. 700 din Legea nr. 95/2006. I.

Apărările formulate în cauză: Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea în tot a decizie pronunțate de curtea de apel, ca fiind legală și temeinică, precum și trimiterea cauzei la Tribunalul București, secția a III-a civilă în vederea judecării pe fond a cererii de chemare în judecată. Recurenta-pârâtă a depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimata-reclamantă, solicitând respingerea apărărilor acesteia și admiterea recursului. Intimatul-pârât Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci nu a formulat întâmpinare. I.

Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție: Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 23 iulie 2020, sub nr. x/2018, și a fost repartizat aleatoriu spre soluționare completului de filtru nr. 2, astfel cum rezultă din fișa ECRIS aflată la dosarul de recurs. Prin încheierea de ședință din data de 6 aprilie 2021, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., prezentul recurs a fost admis în principiu și s-a fixat termen de judecată în ședință publică, cu citarea părților, în vederea soluționării pe fond a căii de atac. La termenul de judecată din data de 18 mai 2021, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare prin raportare la cererea de renunțare la judecata cererii de chemare în judecată formulată de intimata-reclamantă A.. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție: Analizând cererea de renunțare la judecata cererii de chemare în judecată formulată de intimata-reclamantă A., Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 406 alin. (1) și (2) C. proc. civ.. "(1) Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă. (2) Cererea se face personal sau prin mandatar cu procură specială". În speță, la data de 17 mai 2021, anterior primului termen de judecată din data de 18 mai 2021, acordat în cauză în ședință publică, cu citarea părților, intimata-reclamantă A. a depus, prin e-mail, cerere de renunțare la judecata cererii de chemare în judecată, precizând că situația litigioasă pentru a cărei dezlegare pe fond a fost sesizată instanța de judecată a fost soluționată în cadrul unei înțelegeri amiabile încheiate între părți. A solicitat să se ia act de cererea pe care a formulat-o și, pe cale de consecință, să se dispună terminarea procesului și anularea hotărârilor pronunțate în cauză de către Tribunalul București și Curtea de Apel București. Atașat cererii, a depus procura ce cuprinde mandatul special pentru renunțarea la judecata cererii de chemare în judecată, acordată B., autentificată la data de 12 mai 2021. În ședința publică din data de 18 mai 2021, reprezentantul intimatei-reclamante a depus în original cererea de renunțare la judecata cererii de chemare în judecată și procura, care au fost transmise anterior prin intermediul poștei electronice. Față de conținutul cererii și al procurii depuse la dosar (aflate în original la dosarul de recurs), Înalta Curte constată că rezultă cu certitudine manifestarea de voință a intimatei-reclamante de renunțare la judecata cererii de chemare în judecată, act de dispoziție intervenit anterior primului termen de judecată pentru care părțile au fost legal citate. Ca atare, în temeiul art. 406 C. proc. civ., va lua act de renunțarea intimatei-reclamante la judecata cererii de chemare în judecată și, reținând că această renunțare a intervenit în faza procesuală a recursului, va admite recursul și va anula hotărârile pronunțate în cauză. PENTRU ACESTE MOTIVE,