ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6481/2019

Ședința publică din data de 16 decembrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

Constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 10.05.2016 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L. ("A.") a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală de Control, Antifraudă și Inspecții, solicitând instanței:

a. Anularea Deciziei nr. x/23.02.2016 emise de către DGCAI în soluționarea contestației administrative formulate de către reclamantă împotriva Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/24.12.2015;

b. Anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/24.12.2015 și exonerarea Societății de la plata oricăror sume reprezentând corecții financiare;

În subsidiar, anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x din data de 24.12.2015 și schimbarea încadrării sancțiunii pentru comiterea presupuselor fapte, considerate drept abateri, în conformitate cu dispozițiile prevăzute de pct. 2 Partea a 2-a din Anexa la Hotărârea de Guvern nr. 519/2014 privind stabilirea ratelor aferente reducerilor procentuale/corecțiilor financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în Anexa la O.U.G. nr. 66/2011, precum și diminuarea corecțiilor financiare conform dispozițiilor legale anterior enunțate, în sensul aplicării unei corecții financiare în cuantum de 25% din valoarea cu care a fost majorat Contractul de lucrări nr. x prin Actul adițional nr. x la acest contract.

c. obligarea DGCAI la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința nr. 3639 din 18 noiembrie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Ministerul Agriculturii și Dezvoltare Rurală, Direcția Generală de Control, Antifraudă și Inspecții,ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței nr. 3639 din 18 noiembrie 2016, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs recurenta-reclamantă A. S.R.L., în temeiul motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței recurate și, în urma rejudecării cauzei, admiterea a acțiunii în contencios administrativ formulate.

Înainte de a expune criticile care se subscriu motivului de casare invocat, reiterează aspectele relevante privitoare la raporturile contractuale derulate și considerentele reținute de prima instanță față de criticile de nelegalitate invocate prin acțiunea în contencios administrativ.

Astfel, prin intermediul Notei de Constatare, DGCAI a aplicat Societății o corecție financiară de 1.521.251,79 RON, pentru abaterea constând în modificarea elementelor care au stat la baza atribuirii Contractului de Lucrări, prețul și termenul de execuție, cu încălcarea Instrucțiunii privind procedura simplificată de achiziții aplicate de beneficiarii privați în cadrul proiectelor finanțate prin POP 2007 - 2013 ("Procedura Simplificată de Achiziții").

Instanța de fond a respins excepția inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect anularea Notei de Constatare și, pe fond ca neîntemeiată acțiunea în anulare formulată, reținând în motivare următoarele argumente:

a) art. 27 alin. (5) din Ordonanța de urgență nr. 66/2011 permite autorității competente în gestionarea fondurilor europene să aplice beneficiarilor privați de fonduri europene, prin analogie, corecții financiare destinate beneficiarilor publici de fonduri europene;

b) nota de constatare este întemeiată în drept;

c) modificarea Contractului de Lucrări prin intermediul actului adițional nr. x este contrară Procedurii Simplificate de Achiziții;

d) DGCAI a aplicat în mod corect corecția financiară de 25% din valoarea Contractului de Lucrări;

e) corecția financiară a fost aplicată cu respectarea principiului proporționalității;

f) inadvertențele cu privire la valoarea creanței bugetare din cuprinsul Notei de Constatare nu sunt de natură a atrage nulitatea acestui act administrativ;

h) capătul subsidiar de cerere, privind aplicarea unei corecții financiare în cuantum de 25% din valoarea cu care a fost majorat Contractul de lucrări nr. x prin actul adițional nr. x la acest contract este neîntemeiat, pentru că dispozițiile legale pe care este întemeiat acesta nu mai erau în vigoare în data încheierii Contractului de Lucrări.

În dezvoltarea motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., formulează următoarele critici

A. Instanța de fond a aplicat în mod eronat dispozițiile art. 27 alin. (5) din O.U.G. nr. 66/2011, sens în care i-a fost aplicată, în mod eronat, o corecție financiară destinată beneficiarilor publici de fonduri europene, deși societatea era un destinatar privat de fonduri europene.

Prima instanță și-a însușit opinia reclamantei în sensul că nu îi putea fi aplicată corecția financiară reglementată la punctul 1 - Secțiunea privind implementarea contractului din Partea I a Anexei la Hotărârea de Guvern nr. 519/2014 privind stabilirea ratelor aferente reducerilor procentuale/corecțiilor financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în Anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011însă nu l-a dus până la capăt, afirmând că art. 27 alin. (5) din O.U.G. nr. 66/2011 îi permite DGCAI să aplice corecții financiare prin analogie cu corecțiile stabilite prin Partea 1 din Anexa H.G. nr. 519/2014.

Consideră că raționamentul instanței de fond are la bază greșita interpretare a textului art. 27 alin. (5) din O.U.G. nr. 66/2011, întrucât premisa necesară pentru aplicarea unei corecții financiare prin analogie constă în existența unei abateri care nu este definită în anexa O.U.G. nr. 66/2011. Altfel spus, în cazul abaterilor definite în anexa O.U.G. nr. 66/2011, nu vor putea fi aplicate corecții financiare prin analogie.

Fapta care i se impută constă în încheierea actului adițional nr. x la Contractul de Lucrări în lipsa asigurării unei competiții adecvate. Or, în cuprinsul Părții a 2-a a Anexei O.U.G. nr. 66/2011 la punctul 2 este definită abaterea cu următoarea descriere:

"contracte de achiziții (acte adiționale) pentru bunuri, lucrări sau servicii suplimentare, atribuite fără competiție adecvată, în absența unei urgențe imperative rezultate din evenimente imprevizibile sau în absența unor circumstanțe neprevăzute".

Această abatere este reluată și definită la punctul 2 din Partea a 2-a a Anexei H.G. nr. 519/2014, text care stabilește și corecția financiară în cuantum de 25% din valoarea contractelor atribuite fără lansarea unei proceduri competitive- faptă identică cu abaterea pretins săvârșită de către Societate.

Așa fiind, DGCAI era obligată să aplice corecția financiară reglementată la punctul 2 din Partea a 2-a a Anexei H.G. nr. 519/2014, neputând stabili o corecție financiară prin analogie, conform art. 27 alin. (5) din O.U.G. nr. 66/2011.

În al doilea rând, și în subsidiar față de argumentul anterior, arată că în interpretarea doctrinară a art. 10 din C. civ. s-a afirmat că nu sunt susceptibile de extensiune analogică normele care restrâng liberul exercițiu al drepturilor sau cele cu caracter excepțional. În consecință, aplicarea sancțiunii reglementate cuprinse în Partea I din Anexa la H.G. nr. 519/2014 este nelegală, deoarece a fost realizată prin încălcarea dispozițiilor art. 10 din C. civ.

B. Nelegalitatea Notei de Constatare cauzată de lipsa temeiului de drept.

Prin criticile formulate a arătat că Nota de Constatare este lipsită de un temei de drept, întrucât în cuprinsul acesteia nu se specifică în mod clar și lipsit de echivoc care au fost presupusele dispoziții legale încălcate de către Societate, reținându-se doar că s-au încălcat prevederile Procedurii Simplificate de Achiziții.

Într-adevăr, astfel cum a reținut și instanța de fond, Nota de Constatare conține și un capitol intitulat "Temeiul în drept" în cadrul căruia DGCAI face o enumerare a mai multor acte normative, fără a indica în mod expres ce dispoziții legale au fost încălcate de către reclamanta A..

Prin urmare, această descriere lacunară a presupuselor dispoziții legale încălcate echivalează cu lipsa unui temei legal pentru aplicarea unei corecții financiare, motiv pentru care Nota de Constatare este lovită de nulitate.

C. Actul adițional nr. x a fost încheiat cu respectarea Procedurii Simplificate de Achiziții, contrar motivării instanței de fond, întrucât această procedură prevede posibilitatea suplimentării valorii contractului cu maximum 20%, cu condiția ca această modificare să se încadreze în bugetul proiectului.

Instanța de fond a considerat în mod eronat că prin încheierea actului adițional nr. x, Societatea ar fi modificat oferta câștigătoare prin schimbarea clauzelor care au reprezentat criteriile de selecție a ofertantului câștigător.

În realitate, ca urmare a unei optimizări tehnice a Proiectului, Societatea a modificat prin intermediul actului adițional nr. x doar două elemente, respectiv (i) valoarea Contractului de Lucrări, care a fost majorată cu un procent mai mic decât pragul legal de 20% și (ii) durata de execuție a lucrărilor, care a fost extinsă cu 2 luni.

Apreciază că cele două modificări operate prin actul adițional nr. x nu pot fi calificate drept o modificare a ofertei declarate drept câștigătoare, atât timp cât acestea reprezintă elemente minore, care nu sunt de natura să afecteze concurența, creând un avantaj nejustificat pentru ofertantul B. S.R.L.

De altfel, pentru a fi vorba despre abaterea constând în modificarea ofertei declarate drept câștigătoare, fapta Societății ar fi trebuit să se materializeze în momentul încheierii Contractului de Lucrări, respectiv în data de 21 iulie 2014, iar nu la 6 luni după acest moment, în data de 20 ianuarie 2015.

Drept urmare, modificarea Contractului de Lucrări după momentul declarării drept câștigătoare a ofertei B. S.R.L. nu poate fi calificată drept o modificare a ofertei.

Mai mult, legalitatea dosarului de achiziție și, implicit, legalitatea procedurii desfășurate în baza acestui dosar de achiziție, a fost recunoscută de către doi experți (expert C. și expert D.) din cadrul autorității de management.

În data de 17 decembrie 2014, Societății i-a fost emisă Adresa nr. x intitulată "Notificare privind verificarea dosarului de achiziție", prin care s-a confirmat că procedura de achiziție a Contractului de Lucrări s-a desfășurat cu respectarea prevederilor legislației aplicabile, inclusiv a instrucțiunilor emise de AMPOP, legalitatea procedurii de achiziție publică fiind reținută inclusiv de către DGCAI la punctul 9 din cadrul Notei de Constatare.

D. DGCAI a aplicat în mod eronat corecția financiară de 25% din valoarea Contractului de Lucrări.

În ceea ce privește această critică, instanța de fond a reținut că Societatea nu a fost vătămată de aplicarea unei corecții financiare calculate la valoarea Contractului de Lucrări, iar nu la valoarea actului adițional nr. x, deoarece acest mod de calcul al corecției financiare este validat de punctele 1 ale Părții a 2-a și Părții a 3-a a Anexei H.G. nr. 519/2014.

Consideră că raționamentul instanței de fond este greșit, întrucât, în eventualitatea în care s-ar reține că Societatea a săvârșit o abatere, aceasta ar fi cea reglementată de punctul 2 a Părții a 2-a a Anexei H.G. nr. 519/2014. Or, în acest caz valoarea corecției financiare ar fi de 25% din valoarea contractului atribuit fără lansarea unei proceduri competitive, adică 25% din valoarea actului adițional nr. 1.

Valoarea corecției financiare ar trebui calculată prin raportare la actul adițional nr. x, chiar dacă raționamentul instanța de fond ar fi considerat corect, întrucât DGCAI a sancționat încheierea actului adițional nr. x fără parcurgerea unei proceduri competitive și transparente, nu și a Contractului de Lucrări.

Un astfel de raționament este susținut inclusiv de către textele de lege invocate de către DGCAI, respectiv punctele 1 ale Părții a 2-a și Părții a 3-a a Anexei H.G. nr. 519/2014, ambele texte de lege citate mai sus stabilesc valoarea corecției financiare, în mod procentual, față de valoarea contractului care a fost atribuit fără lansarea adecvată a unei proceduri competitive, cu nerespectarea principiului transparenței.

Or, în cazul de față, actul adițional nr. x este contractul despre care DGCAI susține că a fost încheiat cu încălcarea principiului transparenței.

E. Corecția financiară a fost aplicată cu încălcarea principiului proporționalității, întrucât abaterea imputată Societății este una minoră, fără impact financiar asupra bugetului Uniunii Europene.

Pentru a înlătura această apărare, instanța de fond a apreciat, în mod formalist, că potrivit definiției neregulii oferite de O.U.G. nr. 66/2011, constituie abateri inclusiv faptele care pot prejudicia bugetul Uniunii Europene, nu doar faptele care prejudiciază în mod direct acest buget.

Consideră că interpretarea instanței de fond este mult prea generală, ignorând situația specifică din cazul dedus judecății în care nu există nici măcar un prejudiciu potențial cu privire la bugetul Uniunii Europene.

În jurisprudența recentă a instanțelor s-a arătat că lipsa prejudiciului conduce la inaplicabilitatea noțiunii de abatere conform O.U.G. nr. 66/2011, după cum urmează:

"este însă obligatoriu a se avea în vedere faptul că această prevedere legală internă trebuie aplicată și interpretată în conformitate cu dreptul pozitiv european. Astfel, Regulamentul Consiliului nr. 2988/95 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene prevede la art. 1 alin. (2) faptul că "Constituie abatere orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar, ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităților sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate in numele comunităților, fie prin cheltuieli nejustificate".

Cele doua texte normative citate, deși la prima vedere par a conține prevederi identice, sunt sensibil diferite din următoarea perspectiva: textul din dreptul intern poate fi interpretat în sensul ca este suficientă o pagubă eventuală ce ar putea fi suferită de către bugetul Uniunii Europene pentru a se constata existența unei abateri, în timp ce textul regulamentului european prevede în realitate doua ipoteze în care pot fi constatate abateri, respectiv: a) diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate in numele Comunităților; b) cheltuieli nejustificate. Or, este cert că sensul prevederilor europene este cel in care, atunci când este vorba despre o conduită rezultând în altceva decât diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate în numele comunității, pentru a exista o abatere este obligatoriu să existe cheltuieli nejustificate.

Astfel, norma internă trebuie interpretată în sensul că nu este suficientă eventualitatea ca o anumită cheltuială să poată fi considerată nejustificată, ci aceasta natură a cheltuielii trebuie să constituie o certitudine, pe deplin dovedită".

Prin prisma celor invocate, consideră că în lipsa unui prejudiciu adus bugetului Uniunii Europene, fapta pentru care a fost sancționată Societatea nu constituie o abatere, conform art. 2 alin. (1) din cadrul O.U.G. nr. 66/2011.

F. Inadvertențele cu privire la valoarea creanței bugetare din cuprinsul Notei de Constatare sunt de natură a atrage nulitatea acestui act administrativ.

Contrar motivării instanței de fond, consideră că inadvertențele cu privire la valoarea creanței bugetare reprezintă o nemotivare a actului administrativ, respectiv a Notei de Constatare, ceea ce atrage o nulitate necondiționată de existența vreunei vătămări.

G. Decizia de Soluționare nu este motivată în fapt și în drept

Contrar opiniei instanței fond, consideră că Decizia de Soluționare nu este motivată, întrucât reluarea punctelor de vedere exprimate în Nota de Constatare în răspuns la criticile invocate prin Contestație nu poate fi asimilată unei motivări reale.

Obligația de a soluționa contestația administrativă formulată împotriva titlului de creanță printr-o decizie motivată este prevăzută în mod expres în cuprinsul art. 50 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011.

Prima instanță a respins susținerile sale referitoare la nelegalitatea Deciziei de soluționare prin prisma nemotivării cererii de schimbare a încadrării sancțiunii pentru comiterea presupuselor fapte, considerate drept abateri, în conformitate cu dispozițiile prevăzute de pct. 2 Partea a 2-a din Anexa la H.G. nr. 519/2014, cu motivarea că Ordinul ministrului afacerilor europene nr. 1050/2012, la care se făcea trimitere în titlul Părții a ll-a din Anexa H.G. nr. 519/2014, nu mai era în vigoare la data încheierii Contractului de Lucrări, fiind abrogat prin Ordinul ministrului fondurilor europene nr. 1.120/2013.

Consideră că raționamentul instanței de fond este greșit, întrucât existența sau inexistența unei abateri trebuie raportată la data încheierii Contractului de Finanțare, iar nu la data încheierii Contractului de Lucrări, or, în data încheierii Contractului de Finanțare Ordinul nr. 1050/2012 era încă în vigoare.

În acest sens mai precizează că dispozițiile legale cuprinse în Partea a ll-a din Anexa la H.G. nr. 519/2014 sunt în vigoare și la acest moment, chiar dacă Ordinul nr. 1050/2012 a fost abrogat. Astfel, consideră că în susținerea acestui argument este suficient să fie analizate dispozițiile legale cuprinse în Anexa la H.G. nr. 519/2014, care indică căror beneficiari le sunt aplicabile dispozițiile legale cuprinse în Partea a 2-a, respectiv beneficiarilor privați de fonduri europene care nu au calitatea de autoritate contractantă conform legislației în vigoare, dar care au obligația respectării prevederilor unor ghiduri/instrucțiuni privind achizițiile, în situația în care acestea sunt parte integrantă din contractul/acordul/ordinul/decizia de finanțare.

În concluzie, având în vedere toate argumentele prezentate mai sus, solicită admiterea recursului formulat.

Intimatul-pârât Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală de Control, Antifraudă și Inspecții, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Referitor la criticile din recurs privind legislația aplicabilă în cauză reiterează:

Reclamanta S.C. A. S.R.L a accesat fonduri nerambursabile din POP 2007 - 2013 pentru proiectul cu titlul "E." - Cod Proiect: - x, în baza căruia a încheiat cu AMPOP Contract de finanțare nr. x/26.07.2013 cu o valoare totală de 19.377.452.91 RON.

În baza contractului de finanțare a organizat o procedură de achiziții privind atribuirea execuției lucrărilor de construcții și pentru furnizarea utilajelor și dotărilor, în urma căreia încheie cu S.C. B. S.R.L. contractul x/21.07.2014 cu o valoare totală inițială de 16.900.000,00 RON.

În urma verificării dosarelor de achiziții existente la DGP AMPOP au fost constatate o serie de nereguli:

- Beneficiarul a cerut prin documentația pentru ofertanți aderentă procedurii de achiziții pentru atribuirea contractului de lucrări și furnizare echipamente, refacerea de către ofertanți a Proiectului Tehnic la investiția "E." cu toate că era deja un proiect și o soluție tehnică pentru care a primit aviz și în baza cărora s-a semnat contractul de finanțare;

- Ofertantul S.C. B. S.R.L. a depus ca anexă la dosarul înaintat către beneficiarul S.C. A. S.R.L. liste de cantități care nu sunt conforme cu cele solicitate. Cu toate acestea, oferta a fost evaluată și a fost declarată câștigătoare fiind încheiat contractul de lucrări nr. x/21.07.2014 cu prețul de 16.900.000,00 RON și termen de execuția conform graficului anexat la contract până la sfârșitul lunii mai 2015. La atribuirea contractului punctajul a fost calculat pe baza prețului din oferta - 70% și a termenului de execuție - 30%;

- Prin actul adițional nr. x/20.01.2015 la contractul de lucrări nr. x/21.07.2014, beneficiarul a modificat atât prețul contractului cât și termenul de execuție, cu toate că aceste două elemente au stat la baza atribuirii contractului de lucrări.

S-a considerat că au fost încălcate prevederile Procedurii Simplificată de achiziții aplicată de beneficiarii privați în cadrul proiectelor finanțate prin POP 2007 - 2013 prin modificarea ofertei câștigătoare prin contract (prin actul adițional nr. x beneficiarul a modificat la oferta câștigătoare suma și termenul de predare, acestea fiind parte integrantă a ofertei). Pentru lipsa transparenței în cadrul derulării procedurii de achiziție, precum și pentru restricționarea accesului unor posibili ofertanți la procedura de achiziție, a fost aplicată o corecție de 25 % din valoarea Contractului de execuție lucrări nr. x/21.07.2014 plus diferența rezultată între valoarea modificată a contractului și valoarea inițială a acestuia, în conformitate cu prevederile Anexei la H.G. nr. 519/2014 Partea I, prin aplicarea corespunzătoare a art. 27 din O.U.G. nr. 66/2011. În urma aplicării corecției în conformitate cu prevederile Anexei la H.G. nr. 519/2014 Partea I, prin aplicarea corespunzătoare a art. 27 din O.U.G. nr. 66/2011, raportat la plățile efectuate până la data de 26.11.2015, a rezultat suma de 1.521.251,09 RON.

In ceea ce privește criticile de nelegalitate ale Deciziei nr. x/23.02.2016 emisă de DGCAI- MADR, consideră că acestea sunt neîntemeiate, având în vedere următoarele:

S.C. A. S.R.L. a contestat Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/24.12.2015 solicitând, în principal, anularea Notei și exonerarea sa de la plata oricăror sume reprezentând corecții financiare, iar în subsidiar, schimbarea încadrării sancțiunii pentru comiterea presupuselor fapte, considerate drept abateri, în conformitate cu dispozițiile prevăzute de pct. 2 Partea a 2-a din Anexa la Hotărârea de Guvern nr. x privind stabilirea ratelor aferente reducerilor procentuale/corecții lor financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în Anexa la O.U.G. nr. 66/2011, precum și diminuarea corecțiilor financiare la 25% din valoarea cu care a fost majorat Contractul de lucrări nr. x prin Actul adițional nr. x la acest contract."

Referitor la criticile de la lit. D) din recursul recurentei - analiza susținerilor referitoare la nelegalitate a Notei de Constatare în raport de "aplicarea eronată a corecției financiare de 25% din valoarea contractului de lucrări", arată că prima instanță a aplicat în mod corect prevederile art. 27, alin. (5) din O.U.G. nr. 66/2011 întrucât acestea nu fac distincție între tipurile de beneficiari, publici sau privați.

Suma stabilită cu titlu de debit în sarcina beneficiarului a fost calculată pentru lipsa transparenței în cadrul derulării procedurii de achiziție, precum și pentru restricționarea accesului unor posibili ofertanți la procedura de achiziție prin stabilirea unui termen foarte scurt, artificial, de realizare a unor lucrări complexe, prin aplicarea unei corecții financiare de 25 % din valoarea Contractului de execuție lucrări nr. x/21.07.2014 plus diferența rezultată între valoarea modificată a contractului și valoarea inițială a acestuia, în conformitate cu prevederile Anexei la H.G. nr. 519/2014 Partea I, prin aplicarea corespunzătoare a art. 27 din O.U.G. nr. 66/2011, pentru neregula "3. IMPLEMENTAREA CONTRACTULUI - Modificarea substanțială a contractului în raport cu anunțul de participare sau cu documentația de atribuire"

Elementele esențiale ale atribuirii contractului includ, dar nu se limitează: prețul, natura lucrărilor, termenul de execuție, modalitatea de plată și materialele utilizate. Este, totdeauna necesară o analiză caz cu caz pentru determinarea elementelor esențiale. Corecția de 25% se aplică din valoarea contractului, plus valoarea suplimentară contractului care se încheie cu modificarea substanțiali a condițiilor inițiale.

În ceea ce privește modificarea condițiilor inițiale după atribuirea contractului, chiar dacă această posibilitate, precum și modalitățile de punere în practică nu sunt enunțate într-un mod clar și precis în anunțul de participare sau în documentația de atribuire nu sunt admisibile decât dacă nu sunt substanțiale.

În consecință, procentul de corecție de 25% se aplică la toate sumele solicitate la plată pentru decontarea cheltuielilor aferente contractului de lucrări nr. x/21.07.2014, la care se adaugă suma de 1.310.512,79 RON, care reprezintă un procent de 60% din diferența rezultată între suma după modificarea contractului și valoarea inițială a acestuia.

Un alt aspect prezentat în Raportul de audit al Autorității de Audit a Curții de Conturi a României este cel legat de termenul limită de implementare al proiectului, care în conformitate cu prevederile contractului de finanțare x/26.07.2013 era până la data de 26.07.2015. Acest termen fiind modificat prin actul adițional nr. x până la data de 26.11.2015, termen până la care beneficiarul poate depune ultima cerere de rambursare.

Consideră că este neîntemeiată și critica de la Lit. B din recurs, prin care s-a susținut că Nota de constatare nu conține mențiuni explicite cu privire la dispozițiile legale încălcate de către societate, aspect care echivalează cu lipsa temeiului în drept și constituie o încălcare a prevederilor art. 21 alin. (21) din O.U.G. nr. 66/2011 privind mențiunile pe care procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare trebuie să le conțină în mod obligatoriu, care a condus la lezarea intereselor societății prin imposibilitatea obiectivă de a formula apărări sub acest aspect.

Contrar acestor susțineri, arată că în Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare-au fost consemnate concluziile autorității cu privire la încălcarea Procedurii Simplificată de achiziții aplicată de beneficiarii privați în cadrul proiectelor finanțate prin POP 2007 - 2013 prin modificarea ofertei câștigătoare prin contract (prin actul adițional nr. x beneficiarul a modificat la oferta câștigătoare suma și termenul de predare, acestea fiind parte integrantă a ofertei). Astfel, pentru lipsa transparenței în cadrul derulării procedurii de achiziție, precum și pentru restricționarea accesului unor posibili ofertanți la procedura de achiziție, se impune aplicarea unei corecții financiare de 25 % din valoarea Contractului de execuție lucrări nr. x/21.07.2014, plus diferența rezultată între valoarea modificată a contractului și valoarea inițială a acestuia, în conformitate cu prevederile Anexei la H.G. nr. 519/2014 Partea I, prin aplicarea corespunzătoare a art. 27 din O.U.G. nr. 66/2011.

De asemenea, s-a consemnat că, față de cele reținute, rezultă că atât documentația de atribuire cât și oferta declarată câștigătoare sunt neconforme cu prevederile legale în materie, respectiv:

- H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții;

- Instrucțiunile din 02.07.2008 (actualizate) de aplicare a unor prevederi din H.G. nr. 28/2008 instrucțiuni aprobate cu Ordinul MDLPL nr. 863/2008 (cu modificările din Ordinul MDRL nr. 276/2009);

- Instrucțiunile privind procedura simplificată de achiziții aplicată de beneficiarii privați, valabile în perioada 20.03.2014 - 21.04.2015, aprobate cu Ordinul nr. 430/20.03.2014 privind modificarea anexei nr. 4 a Ordinului nr. 17/25.01.2013

De asemenea, pct. 8 din Nota de constatare - Temeiul de drept, enumeră actele normative naționale și europene care sunt incidente cauzei, fiind menționate: O.U.G. nr. 66/2011, H.G. nr. 875/2011, pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 66/2011, H.G. nr. 519 din 26.06.2014 privind stabilirea ratelor aferente reducerilor procentuale/corecții lor financiare aplicabile, O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, Contractul de finanțare nerambursabilă din POP 2007-2013 nr. x/26.07.2013, încheiat între DGP AMPOP și S.C. A. S.R.L., -Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit, Regulamentul (CE) nr. x din 26 martie 2007 de stabilire a unor norme detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului privind Fondul European pentru Pescuit, Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune, Manual de procedură privind activitățile de control POP care fac parte integrantă din activitățile de gestionare și implementare a asistenței financiare nerambursabile comunitare din cadrul Direcției Generale Pescuit - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional de Pescuit, aprobat prin Ordinul MADR nr. 1771/11.11.2014, Instrucțiune de lucru nr. 147/03.08.2015 privind modificarea Manualului de proceduri aprobat prin Ordinul MADR nr. 1771/11.11.2015, Manualul de procedură pentru atribuirea contractelor de achiziție publică M08-07.

Față de criticile care vizează lipsa temeiului de drept, comisia de soluționare a contestației a constatat că acesta cuprinde toate elementele stabilite de art. 21 alin. (21) din O.U.G. nr. 66/2011, în cadrul Notei de constatare existând un punct distinct, punctul 8, denumit chiar Temeiul de drept, astfel încât caracterul imperativ al prevederilor legale enunțate de contestatar au fost respectate, societatea putând să formuleze apărări sub acest aspect.

Pentru a răspunde la susținerile referitoare la inaplicabilitatea dispozițiilor cuprinse în Partea I din cadrul Anexei la Hotărârea de Guvern nr. 519/2014 privind stabilirea ratelor aferente reducerilor procentuale/corecțiilor financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în Anexa la O.U.G. nr. 66/2011, arată că susținerea contestatarului este infirmată de prevederile art. 27, alin. (5) din O.U.G. nr. 66/2011, care prelungește posibilitatea de aplicare a corecțiilor financiare prin analogie cu abaterile identificate pentru alte abateri care nu sunt definite în anexă în Partea 2 sau Partea 3.

Față de criticile de nelegalitate ale Notei de Constatare în raport de vătămarea produsă Societății prin sancționarea sa în baza unor dispoziții legale "inaplicabile", respectiv că prin concluziile activității de verificare, sunt enumerate presupusele nereguli săvârșite, se arată că "au fost încălcate prevederile Procedurii Simplificată de achiziții aplicată de beneficiarii privați în cadrul proiectelor finanțate prin POP 2007 - 2013 prin modificarea ofertei câștigătoare prin contract (prin actul adițional nr. x beneficiarul a modificat la oferta câștigătoare atât suma cât și termenul de predare, acestea fiind "parte integrantă a ofertei", sens în care reiterează argumentele prezentate în cadrul acestei subsecțiuni de către comisia de soluționare a contestației

Se arată că, din parcurgerea punctului 9 din Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/24.12.2015 dar și a punctului 6 denumit Prezentarea verificărilor efectuate, a rezultat că prin documentația de atribuire a contractului de lucrări s-a stabilit că selecția ofertantului câștigător pentru atribuirea contractului de lucrări se face avându-se în vedere criteriul "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, 70 de puncte acordându-se pentru prețul cel mai scăzut, iar 30 de puncte pentru termenul de predare al lucrării cel mai rapid, dar nu mai târziu de data de 26.06.2015.

Prin Contractul de lucrări nr. x/21.07.2014, prețul acestuia/valoarea a fost stabilită potrivit ofertei la 16.900.000,00 RON și termen de execuție - până la sfârșitul lunii mai 2015.

Actul adițional nr. x/20.01.2015 la Contractul de lucrări nr. x/21.07.2014 modifică atât prețul contractului cât și termenul de execuție, respectiv valoarea acestuia devine 19.084.187,98 RON, iar termenul se prelungește până la 15.08.2015.

Manualul de procedură pentru atribuirea contractelor de achiziție publică Cod Manual M08-07 stabilește: începând cu data aprobării prezentei, beneficiarii privați vor proceda, pentru atribuirea contractelor de achiziții bunuri, servicii și/sau lucrări, conform INSTRUCȚIUNII privind PROCEDURA SIMPLIFICATĂ de achiziții. Cu privire la modificările survenite în contractele de achiziție publică, în Capitolul VI: Procedura simplificată, Etapa 6 - Contractarea din Instrucțiuni se prevede: Nu se pot modifica prin contract/act adițional specificațiile tehnice și oferta câștigătoare care au stat la baza atribuirii contractului.

Pentru atribuirea Contractului de lucrări nr. x/21.07.2014, factorii de evaluarea avuți în vedere la criteriul oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic au fost prețul cel mai scăzut și termenul al de predare lucrării, în funcție de care s-a stabilit oferta câștigătoare. Cu toate acestea, prin Actul adițional nr. x/20.01.2015 s-au modificat atât prețul, cât și termenul de predare a lucrării, ceea ce reprezintă modificarea ofertei câștigătoare, modificare interzisă prin Instrucțiunile privind procedura simplificată de achiziții aplica de beneficiarii privați în cadrul proiectelor finanțate prin POP 2007-2013 (Capitolul VI: Procedura simplificată, Etapa 6 - Contractarea).

În concluzie, apreciază că susținerile contestatarului nu se confirmă și nu pot infirma neregulile constatate, drept pentru care aceste argumente nu pot fi reținute.

În analizarea susținerilor referitoare la nelegalitatea Notei de Constatare în raport de incoerențele DGCAI sub aspectul valorii creanței bugetare, incoerență ce constă în ceea că la punctul 11 din cuprinsul Notei de Constatare denumit "Valoarea creanței bugetare", DGCAI precizează că valoarea acestei creanțe bugetare este de 216.259,70 RON, cu toate acestea, la punctul 14 din cuprinsul Notei de Constatare denumit "Cuantumul creanței bugetare ", DGCAI precizează că Societatea datorează autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene un debit în valoare de 1.521.251,09 RON.

Nelegalitatea Notei de Constatare în raport de incoerențele DGCAI sub aspectul valorii creanței bugetare a fost lămurită de comisia de soluționare a contestației, care a constatat că într-adevăr, la punctul 11 și la punctul 14 din cuprinsul Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/24.12.2015, denumite "Valoarea creanței bugetare" și "Cuantumul creanței bugetare", valoarea creanței bugetare este diferită, deși ar fi trebuit să fie aceeași.

Cu toate acestea, s-a apreciat că lecturarea Notei de constatare permite să se identifice în mod indubitabil care este valoarea exactă a creanței bugetare stabilite prin titlul de creanță, respectiv 1.521.251,09 RON. Astfel, având în vedere că în afara punctului 11 și a punctului 14, valoarea creanței bugetare este precizată în cadrul punctului 9 și a punctului 12, Comisia de soluționare a contestației a conchis că susținerile contestatarului nu se confirmă.

Referitor la criticile din recurs prin care se invocă nelegalitatea Notei de Constatare în raport de lipsa unui impact financiar asupra bugetului general al Uniunii Europene, precum și bugetele din care provine cofinanțarea, se arată, în acord cu cele reținute de comisia de soluționare a contestației că, neregula reținută constituie o abatere în sensul definiției stabilite de art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, iar impactul financiar asupra bugetului general al Uniunii Europene, precum și bugetele din care provine cofinanțarea este identificat la punctul 14. - Cuantumul creanței bugetare.

Referitor la solicitarea recurentei care vizează:

"schimbarea încadrării sancțiunii pentru comiterea presupuselor fapte, considerate drept abateri, în conformitate cu dispozițiile prevăzute de pct. 2 Partea a 2-a din Anexa la Hotărârea de Guvern nr. 519/2014 privind stabilirea ratelor aferente reducerilor procentuale/corecții lor financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în Anexa la O.U.G. nr. 66/2011, precum și diminuarea corecțiilor financiare în cuantum de 25% din valoarea cu care a fost majorat Contractul de lucrări nr. x prin Actul adițional nr. x la acest contract, arată că Ordinul ministrului fondurilor europene nr. 1.120/2013 a fost publicat în Monitorul Oficial cu numărul 650 din data de 22 octombrie 2013, iar art. 6 stabilește că la data intrării în vigoare a ordinului se abrogă Ordinul ministrului afacerilor europene nr. 1.050/2012:

Contractul de lucrări vizat prin solicitarea subsidiară a contestatarului este încheiat la data de 21.07.2014, dată la care Ordinul ministrului afacerilor europene nr. 1.050/2012 care privește Partea 2 din Anexa la Hotărârea de Guvern nr. 519/2014, nu mai este în vigoare fiind abrogat prin Ordinul ministrului fondurilor europene nr. 1.120/2013.

Ca atare, ținând seama de cele prezentate, comisia de soluționare a contestației a apreciat în mod corect că solicitarea contestatarului care vizează schimbarea încadrării sancțiunii nu poate fi aprobată.

Pentru aceste motive, solicită respingerea recursului formulat de reclamantă ca nefondat.

5.1. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, s-a fixat termen de judecată la data de 11 decembrie 2019.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenta-reclamantă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului-pârât, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Obiectul controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ îl constituie Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/24.12.2015 și Decizia nr. x/23.02.2016, emise de către DGCAI în soluționarea contestației administrative formulate, reclamanta solicitând, în principal, anularea, iar în subsidiar, schimbarea încadrării sancțiunii pentru abaterea reținută în dispozițiile prevăzute de pct. 2 Partea a 2-a din Anexa la Hotărârea de Guvern nr. 519/2014.

Prin raportul de audit nr. x/28.10.2015 Autoritatea de Audit a Curții de Conturi a României a semnalat "nerespectarea prevederilor instrucțiunilor emise de AM POP aplicabile beneficiarilor privați, în cazul atribuirii contractului de lucrări nr. x/21.07.2014, Lucrări de construcții, optimizare proiect și achiziție de instalații, utilaje și echipamente cu montaj", concluziile raportului conducând la efectuarea unor verificări documentare și în teren de către DGCAI, în temeiul scrisorii de misiune nr. x/20.11.2015 și întocmirea notei de constatare care face obiectul judecății.

Prin decizia nr. x/23.02.2016 s-a respins contestația formulată de reclamantă împotriva notei de constatare nr. x/24.12.2015, act prin care DGCAI a dispus aplicarea unei corecții financiare de 25% din valoarea Contractului de Lucrări plus diferența rezultată între valoarea modificată a contractului și valoarea inițială a acestuia, în conformitate cu prevederile Anexei la H.G. nr. 519/2014 Partea I, prin aplicarea corespunzătoare a art. 27 din O.U.G. nr. 66/2011.

Motivele care au stat la baza stabilirii acestei corecții financiare, expuse la punctul 9 din cuprinsul Notei de Constatare vizează neregulile identificate în ceea ce privește atribuirea execuției lucrărilor de construcții și pentru furnizarea utilajelor și dotărilor, în urma căreia încheie cu S.C. B. S.R.L. contractul x/21.07.2014 cu o valoare totală inițială de 16.900.000,00 RON.

În concret, prin actul adițional nr. x/20.01.2015 la contractul de lucrări nr. x/21.07.2014 beneficiarul a modificat atât prețul contractului, cât și termenul de execuție, cu toate că aceste două elemente au stat la baza atribuirii contractului de lucrări, fiind încălcate prevederile Procedurii Simplificate de achiziții aplicată de beneficiarii privați în cadrul proiectelor finanțate prin POP 2007 - 2013.

Pentru lipsa transparenței în cadrul procedurii de achiziție, precum și pentru restricționarea accesului unor posibili ofertanți la procedura de achiziție, s-a aplicat o corecție financiară de 25% din valoarea Contractului de lucrări nr. x/21.07.2014 plus diferența rezultată între valoarea modificată a contractului și valoarea inițială a acestuia, în conformitate cu prevederile Anexei la H.G. nr. 519/2014 Partea I, prin aplicarea corespunzătoare a art. 27 din OUC nr. 66/2011".

Prima instanță a respins acțiunea formulată de reclamantă, reținând că se confirmă elementele materiale ale abaterii, iar criticile de nelegalitate și de netemeinicie ale actelor administrative contestate în prezenta procedură sunt neîntemeiate.

Într-o primă critică, încadrată la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta reclamantă a criticat hotărârea primei instanțe în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 27 alin(5) din O.U.G. nr. 66/2011, arătând că nu se putea stabili o corecție în temeiul acestei norme legale atâta timp cât abaterea imputată, constând în încheierea actului adițional nr. x la contractul de lucrări în lipsa unei competiții adecvate, este definită în cuprinsul Părții a 2-a din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011 la pct. 2 și este reluată la pct. 2 Partea a 2-a a Anexei H.G. nr. 519/2014 - care stabilește o corecție financiară în cuantum de 25% din valoarea contractelor atribuite fără lansarea unei proceduri competitive, aplicare analogiei fiind interzisă prin dispozițiile art. 10 din C. civ.

Înalta Curte apreciază că această critică este neîntemeiată.

Prima instanță a reținut în mod corect că aplicarea dispozițiilor art. 27 alin. (5) din O.U.G. nr. 66/2011 nu necesită nicio distincție între beneficiarii publici și cei privați în ceea ce privește cuantificarea unei corecții financiare. De asemenea, chiar dacă ceea ce se impută recurentei reclamante este lipsa de transparență în derularea procedurii de achiziție și restricționarea unor potențiali ofertanți la această procedură, corecția are drept fundament prevederile pct. 3 - Implementarea contractului - Partea I din cadrul Anexei la H.G. nr. 519/2014, cu aplicarea art. 27 alin. (5) din O.U.G. nr. 66/2011, modificarea substanțială a contractului în raport de anunțul de participare sau documentația de atribuire.

Recurenta reclamantă însăși, reiterând în cadrul cererii de recurs starea de fapt relevantă, a arătat că, "prin intermediul Notei de Constatare, DGCAI a aplicat Societății o corecție financiară de 1.521.251,79 RON, pentru abaterea constând în modificarea elementelor care au stat la baza atribuirii Contractului de Lucrări, prețul și termenul de execuție, cu încălcarea Instrucțiunii privind procedura simplificată de achiziții aplicate de beneficiarii privați în cadrul proiectelor finanțate prin POP 2007 - 2013 ("Procedura Simplificată de Achiziții")".

Astfel, abaterea constă în modificarea elementelor esențiale ale atribuirii contractului - iar procentul de 25% s-a raportat la valoarea contractului plus valoarea suplimentară, întrucât neregula afectează contractul în întregime și nu doar valoarea modificată a acestuia prin actul adițional.

Înalta Curte nu poate primi susținerea recurentei reclamante în sensul că valoarea corecției ar trebui calculată numai la valoarea actului adițional, acesta fiind actul încheiat cu încălcarea principiului transparenței, întrucât principiul evocat trebuia respectat cu ocazia atribuirii contractului în raport de toate elementele esențiale (valoarea totală, termen de execuție) ale acestuia, participarea potențialilor ofertanți nefiind restrânsă doar la atribuirea lucrărilor suplimentare. În concluzie, susținerea recurentei reclamante, în sensul că textele legale invocate de DGCAI, respectiv punctele 1 ale Părții a 2-a și a 3-a al Anexei la H.G. nr. 519/2014 stabilesc valoarea corecției procentual la valoarea contractului încheiat cu nerespectarea principiului transparenței nu poate fi reținută.

În ceea ce privește lipsa temeiului de drept al constatării, neindicarea dispozițiilor legale încălcate de societate prin săvârșirea abaterii, prima instanță a împărtășit opinia pârâtei în sensul că procesul-verbal de constatare a neregulilor conține temeiul de drept, în concordanță cu art. 21 alin. (21) din O.U.G. nr. 66/2011, din cuprinsul acestuia reieșind că documentația de atribuire și oferta declarată câștigătoare sunt neconforme cu: prevederile H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții; Instrucțiunile din 02.07.2008 de aplicare a unor prevederi din H.G. nr. 28/2008 instrucțiuni aprobate cu Ordinul MDLPL nr. 863/2008; Instrucțiunile privind procedura simplificată de achiziții aplicată de beneficiarii privați, valabile în perioada 20.03.2014-21.04.2015, aprobate cu Ordinul nr. 430/20.03.2014.

În acord cu cele reținute de prima instanță și contrar susținerilor reclamantei, Înalta Curte observă că și decizia de soluționare a contestației este motivată în fapt și în drept, prin aceasta răspunzându-se punctual fiecărei critici aduse notei de constatare, acest motiv de nelegalitate nefiind fondat.

Temeiul de drept indicat este explicit, în contextul în care s-a reținut, în drept, că modificarea prețului și termenului de predare a lucrării prin act adițional echivalează cu modificarea ofertei câștigătoare, interzisă de Instrucțiunile privind procedura simplificată de achiziții aplicată de beneficiarii privați în cadrul proiectelor finanțate prin POP 2007-2013 (Capitolul VI: Procedura simplificată, Etapa 6- Contractarea) întrucât vizează elementele esențiale ale ofertei.

Astfel, nu se poate susține că vătămarea cauzată prin aplicarea unei cote procentuale din valoarea contractului în cauză sau încălcarea principiului proporționalității prin această modalitate de stabilire a corecției ar constitui cauze de nelegalitate sau netemeinicie a actelor administrative atacate.

În ceea ce privește susținerea recurentei reclamante, în sensul că Actul adițional nr. x/20.01.2015 la Contractul de lucrări nr. x/21.07.2014, prin care modifică atât prețul contractului cât și termenul de execuție, respectiv valoarea acestuia devine 19.084.187,98 RON, iar termenul se prelungește la 15.08.2015, a fost încheiat cu respectarea Procedurii Simplificate de Achiziții, se apreciază că este nefondată.

Astfel, Manualul de procedură pentru atribuirea contractelor de achiziție publică Cod Manual M08-07 stabilește: începând cu data aprobării prezentei, beneficiarii privați vor proceda, pentru atribuirea contractelor de achiziții bunuri, servicii și/sau lucrări, conform INSTRUCȚIUNII privind PROCEDURA SIMPLIFICATĂ de achiziții. Cu privire la modificările survenite în contractele de achiziție publică, în Capitolul VI: Procedura simplificată, Etapa 6 - Contractarea din Instrucțiuni se prevede: Nu se pot modifica prin contract/act adițional specificațiile tehnice și oferta câștigătoare care au stat la baza atribuirii contractului.

Înalta Curte împărtășește în acest context opinia intimatei pârâte, care nu a fost combătută într-o manieră convingătoare de către recurenta reclamantă, în sensul că, chiar dacă ar exista o marjă admisă pentru modificarea valorii contractului, având în vedere faptul că în procedura de atribuire a Contractului de lucrări nr. x/21.07.2014 prețul cel mai scăzut și termenul de predare a lucrării au constituit factorii de evaluarea avuți în vedere, în funcție de care s-a stabilit oferta câștigătoare aceste elemente nu puteau fi modificate în cursul implementării contractului. Cu toate acestea, prin Actul adițional nr. x/20.01.2015 s-au modificat atât prețul, cât și termenul de predare a lucrării, ceea ce reprezintă modificarea ofertei câștigătoare, modificare interzisă prin Instrucțiunile privind procedura simplificată de achiziții aplica de beneficiarii privați în cadrul proiectelor finanțate prin POP 2007-2013 (Capitolul VI: Procedura simplificată, Etapa 6 -Contractarea).

Prin motivele de recurs formulate, recurenta reclamantă a mai afirmat că analiza efectuată de prima instanță cu privire la nerespectarea principiului proporționalității este pur formală, care nu ține cont de faptul că i se impută o abatere minoră, inaptă să creeze potențialitatea unui prejudiciu în bugetul Uniunii Europene în oricare dintre ipotezele prevăzute de prevederile art. 1 alin. (2) din Regulamentul Consiliului nr. 2988/95/, prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii fie prin cheltuieli nejustificate.

În ceea ce privește proporționalitatea, prima instanță a aminti