ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2003/2009

Asupra recursului de față ; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele : Prin sentința penală nr. 181 din 3 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în baza art. 254 alin. (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a) și c) C. pen. - art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul G.N. la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. În baza art. 256 alin. (1) C. pen., rap.la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și aplic art. 74 lit. a) și c) C. pen.

- art. 76 lit. e) C. pen. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 5 (cinci) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite. În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen., s-a stabilit că inculpatul are de executat pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) și b) C. pen. S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 17 martie 2007 la 06 iunie 2007. S-a dispus încetarea liberării provizorii sub control judiciar a inculpatului G.N., măsură dispusă prin încheierea din data de 06 iunie 2007 a Tribunalului Giurgiu. S-a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit prin ordonanța din 27 martie 2007 a Direcției Naționale Anticoruptie asupra sumei de 400 Euro și a sumei de 577,50 Ron.

S-a dispus confiscarea de la inculpatul G.N. a sumei de 400 Euro și a sumei de 577,50 Ron, sume ce au fost consemnate în subconturile Direcției Naționale Anticoruptie și la dispoziția acesteia pe numele inculpatului, conform extraselor de cont din 30 martie 2007 (pentru suma de 400 Euro) și nr. 7 din 30 martie 2007 (pentru suma de 577,50 Ron). S-a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit prin ordonanța din 27 martie 2007 al Direcției Naționale Anticoruptie asupra unui aparat de aer condiționat marca TOYO având seria TA-09CHSC403611 01 FC, ce se află instalat la locuința inculpatului G.N. din municipiul Giurgiu, județul Giurgiu, bun lăsat în custodia numitei G.N., conform procesului verbal de aplicare a sechestrului din 29 martie 2007 încheiat de Direcția Națională Anticoruptie.

S-a dispus confiscarea de la inculpatul G.N. a 1(un) aparat de aer condiționat marca TOYO având seria TA-09CHSC403611 01 FC, instalat la locuința inculpatului G.N. din municipiul Giurgiu, județul Giurgiu. A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 10300 lei cheltuieli judiciare. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt: Inculpatul G.N. a avut calitatea de ofițer de poliție și a fost șeful Biroului pentru Străini Giurgiu. În această calitate, inculpatul a primit de la martora denunțătoare P.M. suma de 200 Euro, la data de 15 decembrie 2007, pentru derularea cu ușurință a procedurilor privind eliberarea unui permis de ședere temporară în România pentru numita B.D.

La data de 20 decembrie 2006, inculpatul a primit tot de la martora denunțătoare P.M. suma de 200 Euro pentru efectuarea formalităților privind prelungirea vizei de ședință temporară în România a numitului B.M. La data de 16 martie 2007, inculpatul a primit suma de 1.000 Euro tot de la martora denunțătoare P.M. pentru ca cetățenii turci O.H. și B.M. să primească viză de ședere temporară în România, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante. Cu privire la aceste fapte, prima instanță a reținut că vinovăția inculpatului a fost dovedită cu declarația martorei P.M. și înregistrarea audio - video a dialogului purtat în mediul ambiental între martoră și inculpat. De asemenea, instanța de fond a mai reținut că la sfârșitul lunii noiembrie 2006 - începutul lunii decembrie 2006, inculpatul G.N.

a primit foloase necuvenite de la martorul B.E.M.A. constând în achitarea consumației făcută de inculpat și numitul U.M.A. la restaurantul „P." din municipiul Giurgiu, primirea unui aparat de aer condiționat marca „Toyo" și a unor pachete de produse alimentare (conținând carne de porc și produse lactate) în valoare de 210 Euro, pachete primite de inculpat prin intermediul martorului M.T. În cursul anului 2007, inculpatul G.N. a primit de la cetățeanul străin J.N., prin intermediul martorului M.G. un miel, iar în primăvara anului 2006 a primit de la același cetățean un miel prin intermediul martorului B.S.C. Aceste bunuri au fost oferite inculpatului ca o consecință a îndeplinirii îndatoririlor de serviciu referitoare la derularea formalităților privind acordarea dreptului de ședere în România pentru cetățeanul străin.

Instanța de fond a reținut că , în drept, faptele inculpatului, așa cum au fost expuse, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 254 alin. (1) C. pen., respectiv luare de mită și art. 256 alin. (1) C. pen., respectiv primire de foloase necuvenite, ambele texte fiind raportate la dispozițiile Legii nr. 78/2000. Fiind săvârșite mai multe acte materiale, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen., iar față de împrejurarea că inculpatul a săvârșit două infracțiuni înainte de a fi condamnat pentru vreuna din ele, s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. Individualizarea pedepselor s-a făcut în raport de criteriile generale prev. de art. 72 C. pen., reținându-se circumstanțele atenuante în favoarea inculpatului cu consecința reducerii pedepselor sub limita minimului special.

Împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu și inculpatul G.N.. Parchetul a criticat hotărârea primei instanțe sub următoarele aspecte: - greșita individualizare a pedepselor aplicate, în sensul să acestea sunt prea blânde în raport de faptele comise; - omisiunea de a se aplica dispozițiile art. 35 C. pen.; - omisiunea de a se aplica dispozițiile art. 64 lit. c) C. pen.; - greșita ridicare a sechestrului asigurător. Inculpatul a criticat sentința cu privire la individualizarea pedepsei, în sensul că pedepsele aplicate sunt greșit individualizate sub aspectul modalității de executare, solicitând suspendarea condiționată a executării pedepsei, întrucât nu are antecedente penale, a avut o conduită ireproșabilă în societate, a recunoscut și regretat faptele pe tot parcursul procesului penal.

Prin decizia penală nr. 5 din 14 ianuarie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de inculpatul G.N. împotriva sentinței penale nr. 181 din 03 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Giurgiu. S-a desființat în parte sentința și rejudecând în fond s-a dispus ca inculpatul să execute alături de pedeapsa de 2 ani închisoare și pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 teza a ll-a lit. b) și c) C. pen. pe o durată de 2 ani. În baza art. 81 C. pen. și art. 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii. S-a mai dispus înlăturarea dispoziției referitoare la ridicarea sechestrului asigurător instituit prin ordonanța din 27 martie 2007 a Direcției Naționale Anticorupție asupra unui aparat de aer condiționat marca „Toyo", seria TA-09CHSC403611 01 FC, asupra sumei de 400 Euro și a sumei de 577,50 Ron, Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței. Pentru a decide astfel, instanța de apel, examinând cauza în limitele și în conformitate cu dispozițiile art. 371, art. 372 și art. 378 C. proc. pen., a constatat că ambele apeluri sunt fondate. S-a reținut că prima instanță a stabilit în mod corect, pe baza probelor administrate, situația de fapt, făcând și o încadrare juridică corespunzătoare a faptelor săvârșite de inculpat.

S-a constatat că, fapta inculpatului care, în calitatea sa de ofițer de poliție, șef al Biroului pentru Străini Giurgiu a primit în mod repetat bani de la martora denunțătoare P.M. în scopul de a facilita derularea unor proceduri privind prelungirea vizei de ședere temporară în România pentru cetățeni străini, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 254 alin. (1) rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Fapta aceluiași inculpat care a primit bani sau alte foloase materiale, în mod repetat, după ce a îndeplinit un act în virtutea funcției sale și la care era obligat în temeiul acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 356 alin. (1) rap.

la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului, instanța de control judiciar a reținut că nu s-au avut în vedere toate criteriile generale prev. de art. 72 C. pen., referitoare la limitele sancțiunii, gradul de pericol social al faptelor, împrejurările în care au fost săvârșite faptele și datele personale ale inculpatului. S-a constatat că prima instanță a reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante prev. de art. 74 lit. a) și c) C. pen., întrucât inculpatul a avut o bună conduită înainte de săvârșirea faptelor, neavând antecedente penale, iar după săvârșirea infracțiunilor a avut o atitudine corectă, prezentându-se în fața autorităților după punerea sa în libertate, ori de câte ori a fost necesar, recunoscând și regretând faptele, însă a apreciat că se impune o analiză mai atentă asupra modalității de executare a pedepsei.

S-a reținut că, o pedeapsă poate fi corectivă numai dacă ține seama de persoana căreia i se aplică, de capacitatea sa de a-și analiza faptele și de a se hotărî pentru o conduită compatibilă cu interesele societății, fiind necesar să existe o proporție între pedeapsă, infracțiunea comisă și persoana inculpatului. S-a constatat că inculpatul este în vârstă de 52 ani, este absolvent al facultății de Tehnologie Chimică din cadrul Institutului Politehnic București, din anul 1990 lucrează în poliție, are în întreținere un copil în vârstă de 20 ani, care este student și are probleme de sănătate, fiind diagnosticat cu tulburare depresiv anxioasă și hemangion hepatic, așa cum rezultă din certificatul medical eliberat de Spitalul de Urgență „Profesor Doctor D. Gerota" București.

În completarea profilului inculpatului, s-au analizat concluziile r eferatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Giurgiu, din care rezultă că perspectivele de reintegrare în societate ale inculpatului sunt mari. Instanța de apel a concluzionat că este în afară de orice dubiu că inculpatul a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată, dar în raport de cele arătate, scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea acesteia, pronunțarea condamnării constituind un avertisment pentru inculpat. Pentru aceste considerente, în baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei inculpatului, apreciindu-se că nu este fondată susținerea parchetului, referitoare la greșita individualizare a pedepselor aplicate inculpatului, în sensul că sunt prea blânde.

S-a constatat, însă, că prima instanță a omis să aplice dispozițiile art. 35 C. pen., acest text de lege fiind incident, deoarece instanța de fond a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, alături de pedeapsa principală aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. în această situație, făcând aplicarea dispozițiilor referitoare la concursul de infracțiuni, instanța de fond ar fi trebuit să dispună ca inculpatul să execute alături de pedeapsa principală cea mai grea și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

S-a mai reținut că este întemeiat și motivul de apel, referitor la omisiunea de a se aplica dispozițiile art. 35 C. pen., întrucât, în cauză, se impunea să se interzică inculpatului și exercitarea dreptului prevăzut de art. 64 lit. c) C. pen., având în vedere că acesta avea la momentul săvârșirii faptelor calitatea de funcționar public. Totodată, s-a apreciat că este întemeiată și critica referitoare la greșita ridicare a sechestrului asigurător instituit în cauză, întrucât această măsură a fost dispusă în faza urmăririi penale, în vederea confiscării speciale a bunurilor primite de inculpat prin săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa și trebuie să dureze până la momentul în care se confiscă în mod efectiv bunurile primite de inculpat.

Împotriva deciziei instanței de apel, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate, în baza art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. și pe fond reidividualizarea pedepsei inculpatului, în sensul majorării cuantumului și dispunerii executării acesteia în regim de detenție, întrucât nu au fost respectate criteriile de individualizare prevăzute de dispozițiile art. 72 C. pen. Înalta Curte, examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul este nefondat. Conform art. 385 9 pct. 14 C. proc.

pen., hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite decât cele prevăzute de lege. Potrivit art. 72 C. pen., care reglementează criteriile generale de individualizare, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate de partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Atingerea dublului scop, preventiv și educativ al pedepsei, este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului, pe de o parte, și durata sancțiunii și natura sa, pe de altă parte.

Înalta Curte constată că, la stabilirea pedepsei aplicate inculpatului G.N., instanța de apel a realizat o justă apreciere a tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., prin luarea în considerare atât a circumstanțelor reale de comitere a infracțiunilor, cât și a datelor favorabile ce caracterizează persoana inculpatului, care evidențiază posibilitatea reală a reeducării acestuia, chiar și fără executarea pedepsei, pronunțarea hotărârii de condamnare constituind un avertisment suficient pentru acest inculpat. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, împotriva deciziei penale nr. 5 din 14 ianuarie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală, privind pe inculpatul G.N.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticoruptie, împotriva deciziei penale nr. 5 din 14 ianuarie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală, privind pe inculpatul G.N. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 28 mai 2009.