ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4473/2018

Ședința publică din data de 18 octombrie 2018

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, prin decizia nr. 1436, pronunțată la data de 25 aprilie 2018, în dosarul nr. x/2018, a anulat cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 1819 din 6 decembrie 2017, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016, ca netimbrată.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare, în termen, revizuenta A., la data de 4 iunie 2018.

În contestația în anulare, care poate fi încadrată în drept în prevederile art. 503 alin. (1) Noul C. proc. civ., contestatoarea a susținut, în esență, că nu a fost înștiințată în luna a patra pentru termen și nu a plătit taxa de timbru, toată greșeala fiind făcută de Primăria Sector 6 București, de asemenea, solicitând să fie citată în str. x, sector 6 București.

Analizând contestația în anulare formulată, Înalta Curte urmează a o admite, pentru considerentele ce succed:

Potrivit art. 503 alin. (1) Noul C. proc. civ., "Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata".

Înalta Curte observă că, în accepțiunea art. 503 alin. (1) Noul C. proc. civ., contestația în anulare obișnuită, care se poate exercita împotriva oricărei hotărâri definitive, este limitată la un singur motiv: contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

În speță, se constată că se invocă faptul că, pentru termenul din data de 25 aprilie 2018, la care Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a judecat cererea de revizuire îndreptată împotriva deciziei nr. 1819 din 6 decembrie 2017, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016, procedura de citare cu aceasta nu a fost legal îndeplinită și nu a fost înștiințată pentru termen, nefiind citată.

Verificând lucrările dosarului nr. x/2018 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în care a fost pronunțată decizia nr. 1436 din 25 aprilie 2018, atacată cu contestație în anulare, se constată că la dosarul respectiv, citația emisă revizuentei A. pentru termenul din 25 aprilie 2018 a fost restituită, în integralitate, la dosar cu mențiunea "destinatar mutat de la adresă", revizuenta A.- contestatoare, s.n.- fiind citată la adresa din București, str. x.

Mai mult, în urma verificării actelor din dosar, a rezultat că adresa la care revizuenta A. a fost citată, este aceeași cu adresa actuală a intimaților B. și C., astfel încât, toate părțile din dosar, deși cu interese contrare, au fost citate la același domiciliu, cu atât mai mult cu cât obiectul litigiului poartă asupra evacuării revizuentei A. din imobilul sus- arătat și la care, în prezent, își au domiciliul intimații.

Pentru toate acestea, cum domiciliul revizuentei A. este greșit menționat în citație, mai mult, citația cu această parte fiind restituită integral la dosar, Înalta Curte urmează a concluziona că procedura de citare a părții efectuată pentru termenul din 25 aprilie 2018, acordat în dosarul nr. x/2018 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, este afectată de sancțiunea nulității, în sensul dispozițiilor art. 175 alin. (1) Noul C. proc. civ., coroborat cu art. 157 alin. (3) din același Cod, fiind îndeplinită cu încălcarea cerințelor art. 157 alin. (1) lit. e) teza finală din Noul C. proc. civ.

Pentru aceste motive, Înalta Curte va constata o încălcare a dreptului de acces la o instanță al revizuentei, drept garantat la art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Dreptul de acces la o instanță, principiul contradictorialității, precum și principiul egalității armelor, consacrate la art. 6 § 1 din Convenție, se aplică, de asemenea, în domeniul specific al comunicării actelor de procedură părților (a se vedea, Cauza S.C. D. S.R.L., pct. 29, și, ca exemplu recent, Cauza Avotin, pct. 119).

În Cauza S.C. D. S.R.L. (citată supra), Curtea a constatat încălcarea art. 6 § 1 din Convenție, deoarece societatea reclamantă fusese citată în instanță în procedura privind fondul cauzei sale doar prin afișare. Curtea a considerat că, deși legislația națională în vigoare la momentul respectiv [art. 92 alin. (4) din C. proc. civ..] prevedea comunicarea citației prin afișare, modul în care instanțele românești aplicau legislația era prea formalist. În special, instanțele nu au dat dovadă de diligență în ceea ce privește asigurarea informării reclamanților cu privire la termenele de judecată și, prin urmare, nu și-au respectat obligația de a le asigura participarea efectivă la proces (ibid., pct. 32-35).

În respectivele cereri, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să o convingă să se îndepărteze de jurisprudența sa. Reclamanții au fost citați numai prin afișare la domiciliul sau sediul lor și au susținut că nu au primit citațiile. Prin urmare, aceștia nu au luat cunoștință de termenele ședințelor de judecată și nu s-au putut prezenta în instanță. În ciuda absenței de la proces a reclamanților, instanțele naționale nu au încercat în niciun fel să se asigure că aceștia fuseseră informați cu privire la termenele ședințelor de judecată și că puteau să participe la procesele care priveau drepturile lor civile, în special prin amânarea ședințelor și repetarea procedurii de comunicare.

Și în Cauza nr. 49.385/13 (S.C. Vastrans împotriva României), Curtea a reținut că, întrucât societatea reclamantă a fost împiedicată să ia parte la ședință, nu a avut cunoștință despre pledoaria pe care a putut-o prezenta cealaltă parte în instanță. Această neregulă nu putea fi corectată prin simplul fapt de a încuviința ca reclamantul să își trimită observațiile scrise.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 503 alin. (1) Noul C. proc. civ., Înalta Curte urmează a admite contestația în anulare și, anulând decizia contestată, va fixa termen pentru judecarea cererii de revizuire formulate de către revizuentei A. împotriva deciziei nr. 1819 din data de 6 decembrie 2017, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016.

Așa fiind,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 1436 din 25 aprilie 2018, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2018.

Anulează decizia contestată și fixează termen pentru judecarea cererii de revizuire formulate de către aceeași parte împotriva deciziei nr. 1819 din 6 decembrie 2017, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la data de 17 ianuarie 2019, cu citarea părților.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 octombrie 2018.