ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4826/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4826/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Ședința publică din data de 16 octombrie 2019
Asupra conflictului negativ de competență;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată. Prima instanță învestită.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr. x/2018 din data de 26.11.2018 reclamantul Inspectoratul Județean de Poliție Prahova, în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 7929 de RON, actualizată cu dobânda legală.
În motivare, a arătat că la data de 02.09.2017, în jurul orei 12:00, pârâtul a condus autoturismul marca x cu nr. de înmatriculare x, pe raza stațiunii Bușteni, s-a pus în mișcare cu spatele, efectuând manevra de mers înapoi, fără a se asigura și fără a fi dirijat de o altă persoană, ieșind astfel pe DN 1, strada x, iar la pătrunderea pe DN1 nu a acordat prioritate de trecere motocicletei marca x, cu nr. de înregistrare x, condusă regulamentar de aspp. B., iar în urma accidentului a rezultat și vătămarea corporală a agentului de poliție.
Prin sentința civilă nr. 1519 din 27.02.2019 pronunțată în dosarul x/2018 Judecătoria Ploiești a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.
Pentru a pronunța această sentință Judecătoria Ploiești a reținut că potrivit art. 107 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel, iar conform art. 130 alin. (3) C. proc. civ., necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii. Totodată, conform art. 1028 C. proc. civ., în materia cererilor cu valoare redusă, competența de a soluționa cererea în primă instanță aparține judecătoriei, iar competența teritorială se stabilește potrivit dreptului comun.
Din actele dosarului s-a reținut faptul că domiciliul pârâtului în București, și fiind vorba despre o competență teritorială relativă, Judecătoria Ploiești a admis excepția invocată de pârât și a declinat competența de soluționare a cauze în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.
A doua instanță învestită
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 05.04.2019 sub nr. x/2018.
Prin sentința civilă nr. 3943 din data de 03.06.2019 Judecătoria Sectorului 6 București a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE PRAHOVA, în contradictoriu cu pârâtul A., în favoarea Judecătoriei Ploiești.
Pentru a pronunța această sentință Judecătoria Sectorului 6 București a reținut că, potrivit art. 107 alin. (1) C. proc. civ., articol ce reglementează regula generală de competență teritorială "cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel."
De asemenea, dispozițiile art. 113 C. proc. civ. stabilesc o competență teritorială alternativă, prevăzându-se la art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ. că "în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente: (…) instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă."
Astfel, s-a reținut că, în cauză, este vorba de o acțiune în răspundere civilă delictuală, prin care reclamantul Inspectoratul Județean de Poliție Prahova solicită, în calitate de proprietar al motocicletei marca x, având numărul de înmatriculare x, obligarea pârâtului la repararea pagubei suferite, respectiv la plata sumei în cuantum de 7929 RON, necesare pentru remedierea avariilor produse motocicletei în cauză.
Se observă însă că, în speță, pentru soluționarea cererii cu care a fost învestită instanța de judecată - acțiune în răspundere delictuală - nu a fost instituită o competență teritorială exclusivă, ci în temeiul dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., o competență alternativă.
În cauză, sunt incidente și prevederile cuprinse în art. 116 C. proc. civ., potrivit cărora reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.
Prin urmare, potrivit dispozițiilor C. proc. civ. menționate anterior, în materia răspunderii civile delictuale sunt competente, din punct de vedere teritorial, mai multe instanțe, alegerea între acestea revenind reclamantului.
Așadar, în toate cazurile de competență teritorială alternativă, reclamantul este cel care face alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, iar prin opțiunea justificată legal de dispozițiile art. 116 C. proc. civ. stabilește pe deplin competența teritorială a instanței.
Astfel, prin depunerea cererii de chemare în judecată la Judecătoria Ploiești, judecătoria în a cărei circumscripție s-a produs prejudiciul - prejudiciul fiind produs în patrimoniul Inspectoratului Județean de Poliție Prahova, cu sediul în Mun. Ploiești, în calitate de proprietar al motocicletei marca x, având numărul de înmatriculare x, astfel cum se susține în cererea de chemare în judecată - reclamantul a învestit în mod legal această instanță, respectiv Judecătoria Ploiești, fixând în mod definitiv competența în favoarea acesteia, iar opțiunea reclamantului nu poate fi contestată nici de către pârât și nici de către instanță.
Ivindu-se conflictul negativ de competență a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea acestuia.
Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, sesizată cu soluționarea prezentului conflict negativ de competență, conform art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va înainta cauza secției I-a Civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, spre competentă soluționare pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:
"Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim."
Potrivit art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, prin contencios administrativ se înțelege:
"activitatea de soluționare de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim".
Așadar, dreptul la acțiune este recunoscut de legea contenciosului administrativ în favoarea persoanelor vătămate atât printr-un act administrativ unilateral, cât și în cazul unui refuz nejustificat de soluționare a unei cereri.
Or, litigiul dedus judecății în prezenta cauză a fost determinat de pretențiile reclamantului Inspectoratul Județean de Poliție Prahova materializate într-o acțiune în răspundere civilă delictuală, prin care, în calitate de proprietar al motocicletei marca x, având numărul de înmatriculare x, a solicitat obligarea pârâtului A. la repararea pagubei suferite, respectiv la plata sumei în cuantum de 7929 RON, necesare pentru remedierea avariilor produse motocicletei în cauză.
Având în vedere că natura juridică a raportului dedus judecății aparține dreptului comun, se va dispune scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea dosarului secției I-a Civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Sectorului 6 București și Judecătoria Ploiești.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Scoate cauza de pe rol și înaintează dosarul secției I-a Civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Sectorului 6 București și Judecătoria Ploiești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 octombrie 2019.