ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2095/2018

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință nr. 2 din data de 11 aprilie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018, a fost respinsă, ca nefondată, cererea de recuzare formulată de petentul A., cu privire la membrii Completului de judecată C5F.

Împotriva acestei încheieri, petentul A. a declarat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 20 aprilie 2018.

În ședința publică din 29 mai 2018, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității recursului, în raport de dispozițiile art. 34 alin. (2) raportat la art. 299 alin. (1) C. proc. civ. pe care o va admite pentru considerentele ce succed: în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. (2) C. proc. civ., încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul.

Așadar» încheierea de respingere a cererii de recuzare are, din punctul de vedere al căilor de atac, același regim juridic ca și hotărârea asupra fondului.

În speță, încheierea a fost atacată cu recurs la data de 20 aprilie 2018, mai înainte de soluționarea dosarului nr. x/2018, așadar mai înainte de soluționarea fondului.

Din verificările efectuate în sistemul de evidență informatizată ECRIS, Înalta Curte reține că dosarul nr. x/2018 al Curții de Apel Suceava, secția I civilă, având ca obiect strămutare, are termen acordat pentru soluționare la data de 21 iunie 2018.

De altfel, coroborând textele legale anterior menționate, Înalta Curte reține că încheierea care face obiectul controlului judiciar este irevocabilă, nefiind susceptibilă de exercițiul caii de atac a recursului, având în vedere că hotărârea ce se va pronunța asupra fondului, nu este supusă niciunei căi de atac. în sensul art. 40 alin. (4) C. proc. civ.

Principiul legalității cailor de atac, prevăzut de dispozițiile art. 129 din Constituție, presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Ca atare, în raport de dispozițiile legale care reglementează normele procesuale aplicabile în cauză, încheierea de ședință nr. 2 din data de 11 aprilie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018, ce a fost atacată cu prezentul recurs, nu este susceptibilă de recurs.

În consecință, în baza art. 312 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurentul - petent A. împotriva încheierii de ședință nr. 2 din data de 11 aprilie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția i civilă, în dosarul nr. x/2018, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de ședință nr. 2 din data de 11 aprilie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29.05.2018.