ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3902/2018

Analizând recursul în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu aplicarea dispozițiilor art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 1503 din data de 7 iunie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinței civile nr. 62 pronunțată la data de 19 februarie 2018 de Tribunalul Prahova și s-a admis apelul declarat de pârâta SC C. SA împotriva aceleiași hotărâri. A fost schimbată în tot sentința, pe fond fiind respinsă acțiunea, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei decizii, reclamantul A. a declarat recurs.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 7 septembrie 2018, fiind repartizat spre soluționare completului de filtru CF x.

La data de 17 septembrie 2018 a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, comunicat părților la data de 28 septembrie - 1 octombrie 2018.

Dosarul a primit termen pentru soluționarea recursului la data de 8 noiembrie 2018, în complet de filtru, fără citarea părților, termen la care instanța a rămas în pronunțare asupra excepției de inadmisibilitate a căii de atac, invocată din oficiu.

Examinând recursul în raport de excepția inadmisibilității, a cărei analiză este prioritară față de aspectele de fond ale cauzei, Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată ce a învestit în primă instanță Tribunalul Prahova, reclamantul A. a solicitat instanței să constate dreptul său de a beneficia de grupa I de muncă și obligarea pârâtelor SC C. SA și SC B. SA la eliberarea unei adeverințe din care să reiasă perioadele în care și-a desfășurat activitatea în grupa I de muncă.

Față de natura pretenției deduse judecății, respectiv litigiu de muncă, se reține incidența dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Noul C. proc. civ., care stipulează că în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, respectiv 15 februarie 2013, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile privitoare la conflictele de muncă și de asigurări sociale.

Referitor la aceste litigii, este de reținut că nu sunt supuse recursului deciziile pronunțate de instanțele de apel, acestea fiind hotărâri definitive, așa cum prevăd dispozițiile art. 274 din C. muncii.

Astfel, coroborând dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., care stipulează că sunt hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, precum și cele ale art. 483 alin. (2) C. proc. civ., modificat prin Legea nr. 2/2013, conform cărora nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile având ca obiect conflictele de muncă și asigurări sociale, rezultă că Decizia nr. 1503 din data de 7 iunie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, este definitivă, nefiind supusă căii de atac a recursului.

Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de acesta.

Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție reținând că împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.

Pentru considerentele expuse, având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., raportat la prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 1503 din data de 7 iunie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 8 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - GV