ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 701/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția civilă, sub nr. x/2019 revizuenții A., B., C. și D. au solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 și 10 C. proc. civ., anularea Deciziei nr. 678/R/18.12.2018 pronunțată de această instanță în Dosar nr. x/2016.

La termenul de judecată din 25 februarie 2019, Curtea de Apel Brașov a dispus disjungerea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. de cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 10 din același act normativ și înregistrarea sa sub un număr separat, respectiv x/64/2019.

În susținerea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. obiect al prezentului dosar, revizuenții au arătat că prin Sentința nr. 343/10.05.2004 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc în Dosar nr. x/2004, instanța a constatat că moștenitoare a defunctei E. este F., care a avut ca fiică pe G., iar aceasta din urmă ca fii pe H. senior și I.

Deși titlurile atacate în Dosarul nr. x/2016 nu s-au eliberat în baza acestei sentințe, totuși aceasta se impune cu autoritate de lucru judecat în ce privește dezbaterea succesiunii după defuncta E.

În condițiile în care s-a statuat printr-o hotărâre irevocabilă că moștenitorii defunctei E. sunt J. junior și B., hotărâre al cărei conținut este protejat prin efectul negativ al lucrului judecat, nu mai poate fi repusă în discuție verificarea jurisdicțională făcută de instanță, deoarece odată trecută în puterea lucrului judecat se prezumă că hotărârea instanței consacră adevăratele raporturi juridice dintre părți și deci se bucură de o prezumție absolută de adevăr.

În mod corect instanța de fond prin Sentința nr. 652/07.07.2017 a statuat că legea fondului funciar a creat un caz de excepție de la acceptarea integrală a moștenirii, dovadă fiind că dacă un succesibil nu a formulat cerere pentru surplusul de suprafață, partea sa profită celorlalți chiar dacă într-o formă anterioară a legii a solicitat și a beneficiat de reconstituire pentru o anumita suprafață; că reconstituirea dreptului de proprietate se realizează la cerere; că fiecare reconstituire se analizează față de condițiile cererii care a stat la baza sa; că la momentul cererii din 2005, solicitanții B., C., A., D. au, după autoarea E. gradul de moștenitor VI, dar valorifică gradul IV al bunicii lor G. predecedată, și după tatăl lor I. predecedat, care la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 nu mai erau în viață și astfel ea nu putea formula cerere de reconstituire după autoarea sa E., față de care G. avea gradul IV, I. valorificând și el acest grad IV. Astfel, copiii lui valorifică gradul IV al bunicii lor predecedate, după autoarea E..

Prin Decizia nr. 335/22.05.2018 s-a constatat că E. a avut o fiică K., care la rândul ei a avut o fiică L., însă aceasta nu era îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, deoarece nu era cetățean român și nici nu a depus cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor conform Legii nr. 18/1991.

Recursul împotriva acestei decizii a fost respins, ca nefondat, reținându-se, în legătură cu efectele Sentinței nr. 343/2004 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, că prin această hotărâre se stabilește reconstituirea dreptului de proprietate după M. și nu după numita E.

Greșit a stabilit instanța de recurs că în discuție este instituția reprezentării succesorale deoarece aceasta nu trebuie confundată cu transmisiunea succesiunii potrivit căreia moștenitorul legal supraviețuind un timp defunctului, dobândește succesiunea acestuia din urmă.

Analizând Hotărârea nr. 343/2004, intrată în puterea lucrului judecat, în urma verificării arborelui genealogic a rezultat că F. este moștenitoarea lui E., iar moștenitoare a numitei F. este N., care la rândul ei a avut ca moștenitori pe J. și B., și pe cale de consecință s-a reconstituit dreptul de proprietate al defunctei G. după defuncta E.

În baza acestei sentințe s-a emis titlul de proprietate nr. x/30.11.2010 și titlul nr. x/30.06.2018.

Ulterior, avându-se în vedere cele statuate prin Sentința nr. 343/2004 în sensul constatării persoanelor îndreptățite la reconstituire după defuncta E. s-au emis și titlul de proprietate x/23.03.2012.

Atât decizia instanței de apel cât și decizia instanței de recurs încalcă autoritatea de lucru judecat a Hotărârii nr. 343/2004, deci există hotărâri potrivnice care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

În dosarul în care cererea de revizuire a fost înregistrată inițial, nr. x/64/2019, s-a formulat întâmpinare la cererea de revizuire de către intimatul Prefectul Județului Covasna, care a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă întrucât, sub aspectul motivului întemeiat pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., speța opune hotărâri pronunțate în două litigii diferite, între care nu se regăsește tripla identitate de părți, obiect și cauză. În plus și separat de această triplă identitate care trebuie să se regăsească între litigiile în care au fost pronunțate hotărârile pretins contrare, este necesar ca în cea de-a doua cauză să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, aceasta să nu fi fost analizată de prima instanță.

Prin Decizia nr. 136/R/25.02.2019 pronunțată în Dosar nr. x/2019, Curtea de Apel Brașov a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca instanță superioară comună instanțelor ale căror hotărâri revizuenții pretind că sunt potrivnice, respectiv Decizia nr. 678/R/18.12.2018 pronunțată de Curtea de Apel Brașov în Dosar nr. x/2016 și Sentința nr. 343/10.05.2004 a Judecătoriei Târgu Secuiesc.

Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:

Cu referire la excepția tardivității cererii de revizuire, Înalta Curte reține ca fiind incidente dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit cu care termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, ceea ce, în datele cauzei semnifică în termen de o lună de la data pronunțării deciziei a cărei anulare s-a solicitat, respectiv a Deciziei nr. 678/18 decembrie 2018 a Curții de Apel Brașov, hotărâre care, potrivit legii, este definitivă de la data pronunțării sale.

Cererea de revizuire dedusă judecății, sosită la această instanță prin declinare, poartă data de înregistrare la Curtea de Apel Brașov, în Dosarul nr. x/2019 (sub care a fost înregistrată inițial și din care a fost disjunsă și reînregistrată la aceeași instanță sub nr. x/2019), 22 ianuarie 2019.

Se mai reține, pe acest aspect, că în urma măsurii de declinare, Curtea de Apel Brașov a înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție doar dosarele de fond în care au fost pronunțate hotărârile pretins contrare și Dosarul nr. x/2019 în care a fost pronunțată Decizia nr. 136/R/25 februarie 2019 de declinare a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., nu însă și Dosarul nr. x/2019 în care s-a înregistrat inițial cererea de revizuire dedusă judecății (și în care s-a pronunțat Decizia civilă nr. 135R/25 februarie 2019 de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 10 C. proc. civ.), care ar fi permis acestei instanțe verificarea directă și completă asupra modalității de trimitere de către părți la instanța a cererii lor.

Pe de o parte, în considerarea dispozițiilor art. 183 (1) C. proc. civ. (care recunoaște ca fiind realizat în termenul prevăzut de lege actul de procedură depus prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare), iar pe de altă parte întrucât instanța de judecată nu a avut acces - din motivele arătate - la datele și informațiile care i-ar fi permis determinarea exactă a datei formulării cererii de revizuire, se reține că nu se poate statua cu certitudine în sensul nerespectării termenului prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. de către revizuenți.

În ceea ce privește admisibilitatea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se constată că revizuenții au invocat existența unei contrarietăți a Deciziei civile nr. 678R/18 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Brașov în Dosarul nr. x/2016 în raport de Sentința civilă nr. 343/10 mai 2004 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, sub aspectul stabilirii calității lor de moștenitori ai defunctei E., ca succesori ai autoarei directe G., ce a moștenit-o pe F., și care aceasta a avut calitate de moștenitoare legală față de E.

Înalta Curte reține însă că în cauza soluționată în mod definitiv prin Decizia civilă nr. 678R/18 decembrie 2018, a Curții de Apel Brașov, ce a avut ca obiect constatarea nulității absolute a T.P. nr. 8834/23.03.2012 emis de Comisia Județeană Covasna pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, revizuenții - ce au avut calitatea procesuală de pârâți - s-au prevalat de puterea de lucru judecat a Sentinței civile nr. 343/10.05.2004 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, în etapa recursului acest element procesual fiind invocat ca motiv de recurs. Se constată, de asemenea, că instanța, a cărei hotărâre s-a cerut a fi anulată sub motivul dezlegărilor sale contrare față de cele ale sentinței invocată cu putere de lucru judecat, a răspuns acestei critici de recurs și a arătat sub ce aspecte și în ce modalitate funcționează puterea de lucru judecat a Sentinței civile nr. 343/2004 a Judecătoriei Târgu Secuiesc.

Astfel fiind, o cenzurare a aprecierilor instanței de recurs, ce a pronunțat Decizia civilă nr. 678R/2018, asupra puterii de lucru judecat a Sentinței civile nr. 343/2004 a Judecătoriei Târgu Secuiesc și asupra modului în care acționează aceasta, așa după cum se propune prin cererea de revizuire de față, este inadmisibilă deoarece s-ar deschide astfel calea unui recurs la recurs, ceea ce nu a fost în intenția legiuitorului când a reglementat cazul de revizuire prevăzut de art. 508 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ.

În acest context trebuie menționat că partea are deschisă calea extraordinară de atac a revizuirii sub motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. doar atunci când se pretinde că ultima hotărâre pronunțată între părți contravine dezlegărilor definitive printr-o hotărâre anterioară, fără ca asupra acestui aspect să fi statuat instanțele din cea de-a doua hotărâre.

Această condiție este subînțeleasă nu doar din împrejurarea că altfel s-ar deschide pe o cale mascată posibilitatea exercitării unui recurs la recurs (sau, după caz, apel la apel), dar și din faptul că dezlegările instanței din cea de-a doua hotărâre asupra puterii de lucru judecat decurgând din cea dintâi se impune părților litigante, de asemenea, cu putere de lucru judecat, nemaifiind posibilă provocarea de către oricare dintre acestea a unui control asupra celor statuate deja pe acest aspect prin hotărârea definitivă a unei instanțe de recurs sau apel.

În considerarea acelorași motive și observând că atât hotărârea de apel, dar și cea de recurs care au fost pronunțate în Dosar nr. x/2016 al Tribunalului Covasna au analizat și valorificat deja Sentința civilă nr. 343/10.05.2004 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, a cărei putere de lucru judecat se pretinde de revizuenți că o încalcă, Înalta Curte apreciază ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire a Deciziei civile nr. 678/18 decembrie 2018 a Curții de Apel Brașov care, în circumstanțele prezentate, se înțelege că nu face decât să critice și să conteste modul în care în cel de-al doilea proces a fost valorificată Sentința civilă nr. 343/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenții A., B., D., C., toți cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat O., în Sf. Gheorghe, județul Covasna împotriva Deciziei nr. 678/R din 18 decembrie 2018 a Curții de Apel Brașov, secția civilă, în contradictoriu cu intimații Prefectul Județului Covasna, cu sediul la Instituția Prefectului - Județul Covasna, în Sfântu Gheorghe, județul Covasna, J., cu domiciliul în județul Covasna, Comisia Locală Turia pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în Turia, județul Covasna, Comisia Județeană Covasna pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în Sfântu Gheorghe, județul Covasna.

Cu recurs în 30 de zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători.

Pronunțată în ședință publică azi, 3 aprilie 2019.

Procesat de GGC - GV