ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 243/2017

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Procedura în fața primei instanțe

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, anularea totală a actelor administrative reprezentate de adresa nr. x și adresa nr. x referitoare la valoarea procentului "p" și pretinsa valoare a consumului centralizat de medicamente atribuit A., în scopul determinării contribuției de clawback pentru Trimestrul III 2013, iar în subsidiar, anularea parțială a datelor CNAS în privința valorii medicamentelor eronat inclusă în cuantumul pretinsului consum de medicamente notificat, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 3407 din 11 decembrie 2014 a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. "A." S.R.L., în contradictoriu cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

A anulat adresa nr. x și adresa x/31.10.2013 emise de pârâta CNAS.

Împotriva sentinței civile nr. 3407 din 11 decembrie 2014, pronunțată de Curtea de Apel București, a declarat recurs pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, solicitând casarea acesteia și, în urma rejudecării, pe fond, respingerea acțiunii reclamantei ca nefondată.

Cererea de recurs a fost întemeiată pe motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenta susținând că instanța de fond a făcut o greșită aplicare și interpretare a normelor de drept material aplicabile în cauză, respectiv a dispozițiilor O.U.G. nr. 77/2011.

În motivarea recursului, s-a arătat că instanța de fond a interpretat în mod eronat prevederile art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011, atunci când a susținut că reclamantei ar fi trebuit să i se comunice de către CNSAS consumul de medicamente înregistrat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și nu valoarea acestuia.

Din interpretarea art. 1 coroborat cu art. 3 alin. (1)

1

și alin. (4)

2

din O.U.G. nr. 77/2011 rezultă că la stabilirea, calculul și declararea contribuției claw-back se are în vedere valoarea consumului de medicamente decontate din bugetul Fondului național de asigurări de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății.

Recurenta-pârâtă a criticat sentința atacată și cu privire la reținerile instanței de fond în sensul că mod ilegal CNAS a comunicat drept valoare a consumului aferent vânzărilor fiecărui plătitor valoarea de compensare a medicamentelor.

A arătat că, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011, legiuitorul a stabilit că o contribuție trimestrială se aplică și medicamentelor cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și bugetul Ministerului Sănătății.

Având în vedere că pentru această categorie de medicamente, din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății se decontează doar procentul de compensare, care poate fi de 100%, 90% și 50% în conformitate cu prevederile H.G. nr. 720/2008, rezultă că valoarea consumului pentru medicamentele folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis este reprezentată de valoarea compensărilor acordate de CNAS pentru medicamentele suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și bugetul Ministerului Sănătății.

Recurenta-pârâtă a mai criticat reținerile instanței de fond cu privire la faptul că datele CNAS au fost emise cu încălcarea principiului certitudinii fiscale.

Sistemul de raportare a consumului de medicamente compensate este instituit prin prevederile O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare și prin legislația derivată.

Mecanismul claw-back, astfel cum este reglementat în legislația aplicată, nu aduce atingere niciunui principiu de drept fiscal și a fost adoptat în România ca un mecanism de control asupra consumului de medicamente, pentru a asigura accesul neîntrerupt al populației la medicamente.

CNAS a solicitat Consiliului Concurenței comunicarea unui punct de vedere, în sensul de a se preciza cât de detaliat pot fi comunicate în mod individual datele de vânzări ale medicamentelor proprii privind fiecare plătitor de taxă claw-back.

Prin adresa nr. x/2013, înregistrată la Casa Națională de Asigurări de Sănătate sub nr. x/20.09.2013, Consiliul Concurenței a comunicat faptul că transmiterea de date privind identitatea furnizorului nu se încadrează în datele esențiale pentru verificarea modalității de calcul al taxei, singurele elemente necesare fiind cele referitoare la consumul de medicamente pe fiecare canal.

Totodată, începând cu trim. III al anului 2013, în vederea transparentizării procesului de calcul al contribuției claw-back, CNAS a afișat pe site-ul propriu valorile de consum ale medicamentelor prevăzute de art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011, înregistrate în sistemul Informatic Unic Integrat, ca urmare a raportărilor canalelor de eliberare menționate la art. 5 alin. (4) din O.U.G. nr. 77/2011, în speță farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă.

Astfel, reclamanta avea posibilitatea de a corobora valoarea procentului "p" transmis acesteia de CNAS prin Notificarea nr. x și valoarea totală de consum afișată pe site-ul CNAS.

O ultimă critică adusă sentinței recurate a vizat concluzia instanței de fond potrivit căreia includerea TVA-ului în consumul individual de medicamente transmis de CNAS către reclamantă pentru trimestrul III 2013 constituie o încălcare a principiului justei așezări a sarcinilor fiscale.

Susține că obligația legală de stabilire a sumei la care se plătește contribuția, precum și calculul și declararea contribuției sunt în sarcina reclamantului conform art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2011, astfel încât obligația de deducere a TVA îi revenea reclamantei și nicidecum Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Începând cu trimestrul IV 2012, calculul contribuției trimestriale s-a realizat potrivit formularului prevăzut de art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011, iar niciunul din elementele formulei de calcul nu a inclus TVA, potrivit Ordinului președintelui CNAS nr. 806/31.10.2013.

Recurenta pârâtă a apreciat că reclamanta nu a fost prejudiciată, mecanismul de colectare a taxei pe valoare adăugată fiind reglementat de dispozițiile Titlului VI al Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Aceste prevederi sunt armonizate cu prevederile imperative ale Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 112/2006/CE privind sistemul comun al TVA, aplicabilă la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. În conformitate cu dispozițiile acestei directive prin "persoană impozabilă" se înțelege orice persoană care, în mod independent, desfășoară în orice loc orice activitate economică, indiferent de scopul sau rezultatele activității respective .

Potrivit legislației naționale, taxa clawback este o obligație fiscală alături de taxe și impozite datorate conform prevederilor legale. Astfel, art. 125 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, reglementează că taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului colectat conform dispozițiilor acestui act normativ. Legiuitorul a instituit prevederi exprese în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată pe deplin aplicabile și în situația de față, astfel că reclamanta avea posibilitatea de a proceda la deducerea acesteia în condițiile stabilite prin legislația fiscală națională.

Concluzionând față de aspectele mai sus menționate, a precizat că includerea TVA-ului în valoarea consumului centralizat de medicamente atribuit reclamantei prin datele transmise de CNAS, nu poate conduce la anularea comunicărilor CNAS nr. x/02.12.2013 și nr. x/31.10.2013, având în vedere necontestarea de către reclamantă a legalității Ordinului președintelui CNAS nr. 806/31.10.2013 prin invocarea excepției de nelegalitate a acestui ordin, precum și dispozițiile O.U.G. nr. 77/2011 care prevăd în mod expres că, la calculul consumului total trimestrial de medicamente se ia în considerare prețul medicamentelor decontat din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății, iar obligația de a deduce TVA-ul din consumul individual cade în sarcina reclamantei.

II. Procedura în fața instanței de recurs

Intimata reclamantă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea de ședință din 01.11.2016, pronunțată în condițiile art. 493 din C. proc. civ., recursul a fost admis în principiu.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

III. Analiza motivelor de casare

Examinând legalitatea sentinței atacate prin prisma motivelor invocate de recurentă, a apărărilor din întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente.

Intimata-reclamantă S.C A. S.R.L. a supus controlului instanței de contencios administrativ și fiscal notificările CNAS nr. x/02.12.2013 și nr. x/31.10.2013 referitoare la valoarea procentului "p" și pretinsa valoare a consumului centralizat de medicamente atribuit A. în scopul determinării contribuției de clawback pentru trimestrul III al anului 2013.

Cu privire la includerea taxei pe valoarea adăugată în valorile consumului trimestrial de medicamente, Înalta Curte constată netemeinicia susținerilor recurentei-pârâte Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Astfel, la data emiterii notificării contestate - 31.10.2013, era în vigoare Decizia Curții Constituționale nr. 39/5.02.2013 prin care s-a constatat că dispozițiile art. 3

1

alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011 sunt neconstituționale, cât privește sintagma "care include taxa pe valoarea adăugată".

Instanța de control judiciar observă că, deși la pct. 1 din Notificare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a comunicat că elemente CTt (consumul total trimestrial) și Bat (bugetul aprobat trimestrial) nu conțin TVA, conform O.G. nr. 17/2012, la pct. 2 a indicat consumul de medicamente pentru trimestrul III 2013, aferent plătitorului de contribuție, prevăzut în anexă, precizând că acesta conține TVA, situație care generează o incertitudine asupra legalității calculului CTt și, implicit, a procentului "p" din punct de vedere al includerii sau excluderii TVA.

Deducerea TVA la care face referire recurenta-pârâtă vizează o instituție juridică diferită, reglementată de art. 145 Codul fiscal, fiind irelevantă pentru obligația de plată a taxei de clawback.

De asemenea, art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011 prevede următoarele:

"Casa Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului, consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate".

În textul legal precitat nu se face nicio referire la faptul că consumul de medicamente se calculează în baza prețului de referință sau că acesta din urmă include TVA, după cum susține recurenta-pârâtă.

Astfel, este corectă soluția primei instanțe de constatare a nelegalității notificării analizate, ca urmare a includerii TVA în valoarea consumului de medicamente pentru trimestrul III 2013, aferent vânzărilor intimatei-reclamante.

Acest element de nelegalitate care afectează notificarea contestată face ca susținerile referitoare la sensul noțiunilor de "consum de medicamente" și "valoarea consumului de medicament", deși întemeiate, să nu poată duce la reformarea sentinței.

În acest sens, art. 3 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 77/2011 prevede că:

"(1) Contribuția trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție.

(2) Procentul "p" se calculează astfel:

(CTt-Bat)

p= x1O0.

CTt unde:

CTt = consumul total trimestrial de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;

BAt = bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, calculat prin împărțirea la 4 a bugetului anual aprobat inițial prin legea bugetului de stat.

(3) Valoarea procentului "p" se comunica persoanelor prevăzute la art. 1 de către Casa Naționala de Asigurări de Sănătate, odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7).

(4) Contribuția trimestrială prevăzută la alin. (1) se calculează și se datorează pentru valoarea consumului de medicamente realizat după data de 30 septembrie 2011."

Într-adevăr, valoarea consumului total trimestrial de medicamente suportată din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății se stabilește de către CNAS pe fiecare plătitor de contribuție. Această valoare se obține prin centralizarea consumului la nivel național pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe baza de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, aferente medicamentelor din lista depusă la CNAS de către deținătorii de autorizație de punere pe piață pentru care se datorează contribuția trimestrială, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011.

Din interpretarea acestei dispoziții normative coroborate cu cele ale art. 3 alin. (1) și (4) din aceeași ordonanță, rezultă faptul că la stabilirea, calculul și declararea contribuției clawback se are în vedere valoarea consumului de medicamente decontate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății.

În același timp, trebuie observat și faptul că, în formula de calcul menționată la art. 3 alin. (2) din ordonanță, legiuitorul nu face deosebire între consumul de medicamente și valoarea consumului de medicamente.

În concret, unul dintre elementele formulei mai sus menționate este consumul total trimestrial de medicamente, care reprezintă de fapt valoarea consumului total trimestrial, iar nu cantitatea acestui consum.

Casele de asigurări de sănătate decontează, în condițiile Contractului-cadru, valoarea consumului de medicamente raportat la furnizorii din circuitul deschis (farmacii) și din circuitul închis (spitale și centre de dializă, în cadrul tarifului aferent serviciului medical) și transmit CNAS, în format centralizat, valoarea acestui consum de medicamente înregistrat, în temeiul art. 5 alin. (6) din O.U.G. nr. 77/2011.

În ceea ce privește cererea de acordare a cheltuielilor de judecată solicitate de intimată, instanța reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 452 din C. proc. civ., "partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului".

Astfel, acordarea cheltuielilor de judecată se va face numai în măsura în care partea care le pretinde dovedește, în condițiile legii, existența și întinderea acestora, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.

Înalta Curte constată la dosar au fost depuse documente - un exemplar al facturii fiscale și un extras de cont - din care nu rezultă legătura cu cauza dedusă judecății. Se observă că în actele înaintate nu sunt menționate numărul dosarului sau numărul contractului de asistență juridică. În factura fiscală se precizează că dosarul pentru care s-a emis factura are ca obiect acțiunea în anulare x, în condițiile în care obiectul prezentei cauze îl reprezintă anularea adreselor nr. x și nr. x/31.10.2013 emise de CNAS.

Având în vedere argumentele expuse, actele depuse de intimată și aflate la dosarul de recurs nu îndeplinesc cerințele prevăzute de dispozițiile art. 452 din C. proc. civ., motiv pentru care Înalta Curte va respinge cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată formulată de intimata reclamantă S.C. A. S.R.L.

IV. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 din C. proc. civ. va respinge recursul declarat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței civile nr. 3407 din 11 decembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței civile nr. 3407 din 11 decembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Respinge cererea intimatei privind obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 01 februarie 2017.