ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 826/2019

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin contestația înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 29 octombrie 2018, contestatorii A. și B., în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, au solicitat anularea Hotărârii nr. 973 din 11 octombrie 2018, adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-au respins memoriile privind greșita elaborare și notare a unui subiect de concurs, invalidându-se astfel rezultatele contestatorilor la concursul de promovare pe loc-procurori din data de 16.09.2018.

Totodată, au solicitat contestatorii să fie obligat pârâtul la reevaluarea rezultatului, cu luarea în considerare la subiectul 4G1 (10 G4) Drept penal - Proba practică - parchet de pe lângă curte de apel, a variantei de răspuns care respectă dispozițiile art. 13 pct. 1 lit. a) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor.

Au precizat contestatorii A. și B. că nu au înțeles să solicite Înaltei Curți o evaluare a temeiniciei soluțiilor adoptate de către comisiile de elaborare a subiectelor și de mediere, fie cu ocazia elaborării subiectului criticat, fie cu ocazia soluționării contestațiilor (cele doua comisii fiind cele care au emis procesele-verbale prin care li s-au respins contestațiile), ci doar o analiză sub aspectul legalității asupra actelor administrative adoptate de membrii comisiilor de concurs, în sensul de a se stabili dacă soluția adoptată de către comisiile menționate respectă dispozițiile art. 13 pct. 1 lit. a) din Regulamentul de concurs.

În susținerea contestației lor, au arătat titularii acțiunii că, în calitate de procurori, la data de 16.09.2018, au participat la concursul de promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor, înscriindu-se la promovarea pe loc, pentru obținerea gradului profesional de parchet de pe lângă curte de apel.

După publicarea baremelor inițiale, ambii contestatori au formulat în termen contestație la barem, criticând ca nelegală varianta de răspuns stabilită inițial de către comisia de elaborare a subiectelor la întrebarea nr. 4 G1 (10 G4) la disciplina Drept penal - Probă practică - Parchet de pe lângă Curte de Apel.

Prin procesul-verbal din data de 21.09.2018, comisia de soluționare a contestațiilor (subcomisia de soluționare a contestațiilor la disciplina drept penal procurori) a hotărât admiterea contestațiilor privind subiectul nr. 4 G1 (10 G4), urmând ca acesta să facă obiectul medierii.

Baremul pentru această speță a fost contestat de 89 dintre candidați, fiind cea mai contestată speță din concurs.

Prin procesul-verbal distinct din data de 21.09.2018, comisia de mediere la disciplina drept penal procurori (alcătuită din subcomisia de elaborare a subiectelor, subcomisia de soluționare a contestațiilor și mediatorul desemnat) a hotărât, cu privire la subiectul nr. 4 G1 (10 G4), că ar exista o variantă suplimentară de răspuns corect (C), pe lângă varianta inițială (B), fiind respinse contestațiile - printre care și ale subsemnaților, care au vizat stabilirea variantei A ca răspuns corect.

Motivarea soluției adoptate de către comisia de mediere a fost realizată prin procesul-verbal din data de 25.09.2018 .

Înainte de validarea rezultatelor, contestatorii au depus la data de 03.10.2018 un memoriu la CSM prin care au arătat că a fost încălcat regulamentul de concurs cu ocazia elaborării subiectelor, criticând și sub aspectul legalității soluția comisiilor cu privire la subiectul nr. 4G1 (10 G4), iar pe fondul suspiciunilor de fraudă care au însoțit acest concurs, au arătat că menținerea cu orice preț a variantei inițiale de răspuns poate avea legătură cu împrejurarea că unii dintre candidați au cunoscut dinainte sursa subiectelor.

Prin hotărârea Plenului CSM din data de 11.10.2018 (criticată prin prezenta contestație), s-a decis cu o majoritate sensibilă (9 voturi pentru validarea integrală, 6 voturi pentru invalidare și 2 abțineri) validarea rezultatelor celor care au fost declarați admiși, astfel cum au fost înaintate plenului. Au susținut contestatorii că, în opinia lor, răspunsul stabilit ca fiind corect de către comisiile de elaborare a subiectelor și de soluționare a contestațiilor la subiectul nr. 4 G1(10 G4) la disciplina Drept penal - Proba practică parchet de pe lângă curtea de apel contravine normelor de drept aplicabile situației din speța respectivă, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 13 pct. 1 lit. a) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare, normă care impune nu numai ca teza prealabilă a unui subiect tip grilă să fie în concordanță cu tematica, legislația, doctrina și bibliografia aprobate de către CSM, dar și ca răspunsurile considerate corecte să se regăsească în tematica, legislația, doctrina și bibliografia astfel aprobate.

În esență, subiectul criticat sub aspectul legalității pretindea calcularea termenului de prescripție a răspunderii penale în raport cu legea mai favorabilă aplicabilă în cazul respectiv - chestiune foarte simplă, fără controverse în jurisprudență.

Candidaților li se cerea rezolvarea unei situații în care o instanță penală de apel trebuia să se pronunțe asupra cererii/excepției privind împlinirea termenului de prescripție specială a răspunderii penale, cu luarea în calcul a legii penale mai favorabile. Speța/subiectul impunea așadar calcularea termenului de prescripție specială a răspunderii penale (și în mod special stabilirea momentului împlinirii termenului) atât potrivit normelor din vechiul C. pen., cât și potrivit normelor din noul C. pen., urmând ca în funcție de momentul împlinirii termenului de prescripție: fie să se constate că vechiul C. pen. reprezintă legea mai favorabilă și că în acest fel a intervenit prescripția specială a răspunderii penale la data de 02.08.2018 (varianta A de răspuns -considerată greșită în barem), fie să se constate că oricare dintre cele două coduri penale succesive ar putea fi legea penală mai favorabilă (?!) și că prescripția va interveni fie la data de 03.08.2018, în cazul în care vechiul C. pen. ar fi legea mai favorabilă (varianta B de răspuns - considerată corectă în barem), fie în anul 2021, în cazul în care noul C. pen. ar fi legea penală mai favorabilă (varianta C de răspuns - considerată, de asemenea, corectă în barem, ulterior contestațiilor).

Trecând peste faptul că cele două variante de la lit. B) și C) se excludeau reciproc, de plano, întrucât numai una dintre cele 3 variante de răspuns putea fi considerată corectă la examen (excluderea reciprocă fiind evidentă întrucât eventuala valabilitate/nevalabilitate a uneia, atrăgea și valabilitatea/nevalabilitatea celeilalte), învederează contestatorii faptul că cele două variante de răspuns stabilite ca fiind corecte de către comisii nu respectă normele de drept substanțial privind calculul termenului de prescripție a răspunderii penale și nici principiul aplicării legii penale mai favorabile în speța supusă analizei, ceea ce face ca baremul prin care au fost punctate variantele B și C să fie contrar dispozițiilor art. 13 pct. 1 lit. a) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare, normă care, astfel cum au arătat, impune nu numai ca subiectele să fie în concordanță cu tematica, legislația, doctrina și bibliografia aprobate de către CSM, ci și răspunsurile considerate corecte să se regăsească în tematica, legislația, doctrina și bibliografia aprobate. Or, nu numai că variantele de răspuns de la lit. B) și C) din speța menționată nu se regăsesc în tematică, în bibliografie sau în legislația prin care este reglementată prescripția răspunderii penale, dar sunt și contrare legislației, jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, bibliografiei, doctrinei și tematicii aprobată de către CSM.

Motivarea respingerii contestațiilor având ca obiect stabilirea variantei A de răspuns ca fiind cea corectă ("instanța va constata ca în cauză a intervenit prescripția specială a răspunderii penale"), formulate de candidații A. și B., contravine logicii juridice și lasă fără efect norma juridică de la art. 154 teza a II-a din C. pen. 1969, care reprezenta legea penală mai favorabilă în speță.

Astfel, deși membrii comisiilor, puși în fața jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție și a unui exemplu dintr-o grilă de concurs din anul 2015, au acceptat că termenul de prescripție specială se împlinește cu o zi înainte (02.08.2018) de ziua corespunzătoare datei de la care a început să curgă (03.02.2011), au reținut însă că prescripția nu ar putea interveni decât în ziua următoare întrucât nu ar fi expirat integral ziua în care se împlinește termenul de prescripție.

O atare motivare este contrară logicii textului de lege care stabilește modalitatea de calcul pentru termenele substanțiale, dar și faptul că termenul "se socotește împlinit" în ziua anterioară. În plus, prescripția nu intervine ulterior împlinirii termenului ei, ci odată cu împlinirea termenului ei. Or, dacă termenul se împlinește cu o zi înainte (conform art. 154 teza a II-a din C. pen. 1969), acest moment este începutul zilei respective, iar nu sfârșitul ei sau începutul zilei următoare. Prescripția răspunderii penale nu operează în favoarea organelor judiciare, ci împotriva acestora.

Raționamentul membrilor comisiilor lasă să se înțeleagă că, deși există o normă foarte clară, neechivocă, potrivit căreia termenul substanțial de prescripție pe luni și pe ani "se socotește împlinit cu o zi înainte de ziua corespunzătoare datei de la care a început să curgă", în realitate termenul nu trebuie socotit împlinit în ziua respectivă, ci în ziua următoare, adică în ziua corespunzătoare datei de la care a început să curgă.

Expun contestatorii în susținerea demersului lor judiciar ample argumente pentru care opinează asupra soluției corecte a variantei A de răspuns și combat soluția dispusă de comisia pentru soluționarea contestațiilor, aceea de validare a răspunsurilor de la lit. B) și C) pentru subiectul în discuție.

Față de toate amplele susțineri în fapt arătate în cuprinsul prezentei contestații, solicită titularii acțiunii ca, în urma examenului de legalitate în privința modului în care a fost elaborat subiectul nr. 4 G1 (10 G4) la disciplina Drept penal - Proba practică - parchet de pe lângă curte de apel, să constate instanța judecătorească învestită cu prezenta cauză că varianta A de răspuns corespunde cerințelor prev. de art. 13 pct. 1 lit. a) din Regulamentul de concurs, fapt ce determină, în mod firesc, anularea în parte a Hotărârii Plenului CSM din data de 11.10.2018 (în privința soluțiilor de respingere a memoriului și de invalidare a rezultatelor obținute la examen de către contestatorii din prezentul dosar), obligarea pârâtului la reevaluarea lucrărilor celor doi candidați, cu luarea în considerare a variantei legale de răspuns la subiectul criticat.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 27 noiembrie 2018, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 782/04.07.2018 a fost aprobată organizarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor în funcții de execuție efectivă și pe loc, la data de 16 septembrie 2018, în temeiul art. 43 - 47 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare și în baza Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006, modificată.

Pentru promovarea pe loc, concursul s-a organizat sub rezerva suplimentării bugetului Ministerului Public pentru posturile de procuror, iar locurile scoase la concurs au fost alocate doar materiei drept penal, fiind distribuite 152 posturi la parchetele de pe lângă curțile de apel.

Contestatorii A. și B. sunt procurori și au participat la concursul de promovare a judecătorilor și procurorilor în funcții de execuție, organizat la data de 16 septembrie 2018, optând pentru promovarea pe loc în vederea obținerii gradului profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel.

Aceiași contestatori au formulat contestație la barem, criticând ca nelegală varianta de răspuns A stabilită inițial de către comisia de elaborare a subiectelor la întrebarea 4 G1 (10 G4) - drept penal - proba practică - promovare pe loc - Parchet de pe lângă Curte de Apel, iar măsura dispusă de comisia de soluționare a contestațiilor a fost aceea de admitere a contestațiilor, urmând ca subiectul să facă obiectul medierii.

Prin procesul-verbal din data de 21.09.2018 comisia de mediere a hotărât respingerea contestațiilor (printre care și cea a contestatorilor din prezenta cauză) care au vizat stabilirea variantei A ca răspuns corect, stabilind totodată că ar exista o variantă suplimentară de răspuns corect, varianta C, pe lângă varianta inițială, iar motivarea soluției adoptate a fost realizată prin procesul-verbal din data de 25.09.2018.

Baremele definitive stabilite în urma soluționării contestațiilor la baremele de evaluare și notare au fost publicate la data de 21 septembrie 2018, pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, iar în baza baremelor de evaluare și notare definitive, în conformitate cu art. 23 din Regulament, rezultatele obținute de candidați la probele scrise au fost publicate pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii și ulterior, transmise în vederea afișării la sediile curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor și ale parchetelor la data de 25 septembrie 2018.

Rezultatele finale ale concursului de promovare, după soluționarea contestațiilor la punctaj, au fost publicate pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii și au fost afișate la sediile instanțelor și parchetelor, în conformitate cu dispozițiile art. 26 alin. (2) din Regulament, la data de 1 octombrie 2018.

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 973/11.10.2018 s-au validat rezultatele finale ale concursului de promovare, efectivă și pe loc, a judecătorilor și procurorilor organizat la data de 16 septembrie 2018.

A indicat și redat intimatul CSM dispozițiile relevante pentru soluționarea cauzei, cuprinse în Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006, modificările și completările ulterioare.

În referire la obiectul prezentului litigiu, în cadrul căruia sunt contestate doar dispozițiile din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 973/11.10.2018 privind respingerea memoriilor și validarea rezultatelor concursului, arată intimatul CSM că plenul acestui for instituțional a hotărât respingerea tuturor memoriilor formulate de candidații judecători și procurori, printre aceștia regăsindu-se și contestatorii. Totodată, s-a dispus validarea rezultatelor finale ale concursului de promovare, efectivă și pe loc, a judecătorilor și procurorilor, conform Anexei nr. 1, parte integrantă din prezenta hotărâre.

Examinând criticile legate de modalitatea de soluționare a contestațiilor la barem, Plenul CSM a reținut că dispozițiile normative în vigoare nu stabilesc posibilitatea sa de a se substitui atribuțiilor comisiilor de soluționare a contestațiilor în aprecierea legalității și a temeiniciei baremului definitiv de evaluare și notare sau a modului de elaborare a subiectelor, neputând cenzura activitatea membrilor comisiilor.

A învederat intimatul că în Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, este prevăzută o procedură clară de contestare în ceea ce privește probele scrise, comisia de soluționare a contestațiilor la barem având competența de a analiza argumentele candidaților privind modalitatea de elaborare a subiectelor și a baremului, precum și de a decide asupra acestora.

Consiliul Superior al Magistraturii, în virtutea rolului său legal de a veghea la respectarea cerințelor prevăzute în normele juridice edictate pentru organizarea și desfășurarea concursului de promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor, nu poate interfera în activitatea acestor comisii, având prerogative conferite de contextul legislativ doar pentru exercitarea controlului de legalitate pe baza verificărilor efectuate de comisiile cărora le-a stabilit atribuții specifice, soluțiile comisiilor fiind producătoare de efecte juridice în planul constatărilor și rezolvărilor pe care le stabilesc la problemele cu care sunt sesizate.

Astfel, nici Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și nici instanța de judecată, nu pot cenzura activitatea comisiei de soluționare a contestațiilor la barem și, pe cale de consecință, nici modalitatea de elaborare a subiectelor ori de punctare a răspunsurilor corecte.

În acest sens menționează intimatul CSM câteva decizii relevante din jurisprudența instanței supreme în această materie, cum ar fi Decizia nr. 3527/09.12.2016, Decizia nr. 2100/20.05.2015, Decizia nr. 3976/09.12.2015, Decizia nr. 1173/15 mai 1998, Decizia nr. 3289/27 iunie 2007 și Decizia nr. 1894/10 mai 2018 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Decizia din 28.02.2002 San Juan împotriva Franței), instanța de contencios european statuând că deciziile comisiilor de confirmare sau de atestare a unor aptitudini, însușiri sau calități profesionale nu pot face obiectul controlului judecătoresc, evaluarea apropiindu-se de o testare a cunoștințelor și a experienței necesare pentru exercitarea unei profesii ce iese din sfera garanțiilor instituite de art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În atare condiții, după cum s-a arătat mai sus, nici Plenul Consiliului, nici instanța de judecată nu are abilitarea legală de a interveni și cenzura baremele definitiv stabilite de comisia de mediere învestită cu soluționarea contestațiilor.

Regulamentul de concurs nu permite posibilitatea reexaminării contestațiilor la baremul de evaluare și notare de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii ori de către instanța de judecată. Dacă s-ar accepta un altfel de raționament, s-ar crea posibilitatea formulării unei noi căi de atac, contestație la contestație, neprevăzută de Regulamentul de concurs.

Prin urmare, susține intimatul CSM că abilitarea instanței constă numai în verificarea legalității actului administrativ atacat, prin raportare la normele legale sau regulamentare incidente, norme care au fost pe deplin respectate.

În ceea ce privește contestația la barem formulată de contestatori, ce a avut ca obiect întrebarea 4 G1 (10 G4) - drept penal - proba practică - promovare pe loc - Parchet de pe lângă Curte de Apel, precizează intimatul CSM că soluția comisiei de soluționare a contestațiilor/comisiei de mediere s-a întemeiat pe dispozițiile art. 20 alin. (6) din Regulament, care au fost aplicate în mod judicios, astfel încât în urma admiterii contestației, punctajul corespunzător acestei întrebări s-a acordat pentru cele două variante de răspuns stabilite ca fiind corecte prin baremul definitiv.

Potrivit art. 20 alin. (1) - (11) din Regulament, Plenul Consiliului Superior se pronunță cu privire la validarea examenului putând invalida, în tot sau în parte, concursul de promovare, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada săvârșirii unei fraude.

Astfel de motive, care conduc la invalidarea totală sau parțială a concursului de promovare, nu sunt incidente în speță.

În acest sens, susține intimatul CSM că au fost respectate dispozițiile art. 20 din Regulament în ceea ce privește soluția comisiei de soluționare a contestațiilor/comisiei de mediere, care, în urma admiterii contestației, a acordat punctajul corespunzător întrebării 4 G1 (10 G4) - drept penal, pentru cele două variante de răspuns stabilite ca fiind corecte prin baremul definitiv.

Conform dispozițiilor art. 20 alin. (41) din Regulament, "baremele definitive stabilite în urma soluționării contestațiilor se publică de îndată pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii", astfel că argumentul contestatorilor privind greșita respingere de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a memoriilor depuse nu poate fi reținut, în condițiile în care comisia de soluționare a contestațiilor la barem și-a îndeplinit atribuțiile în limitele regulamentare.

În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 13 pct. 1 lit. a) din Regulament, arată intimatul CSM că argumentele referitoare la faptul că elaborarea subiectelor pentru testele-grilă nu s-a realizat în concordanță cu tematica și bibliografia aprobate și publicate de Consiliul Superior al Magistraturii au fost efectiv analizate de comisia de corectare privind contestațiile la barem potrivit art. 20 din Regulament, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și instanța de judecată neavând atribuții, după cum s-a arătat anterior, în ceea ce privește cenzurarea modului de soluționare a contestațiilor la barem sau a analizării contestațiilor și modificării baremului de corectare și notare.

Prin urmare, opinează intimatul că nu există niciun motiv de nelegalitate referitor la desfășurarea probei scrise din cadrul concursului de promovare pe loc a judecătorilor și procurorilor în funcții de execuție, organizat la data 16.09.2018 care să conducă la invalidarea sa parțială, fapt pentru care nu poate fi dispusă cenzurarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 973/11.10.2018 în măsura solicitată de contestatori.

Pentru toate considerentele expuse, raportat la faptul că, în speță, nu a fost răsturnată prezumția de legalitate a actelor atacate, solicită intimatul CSM să fie respinsă contestația, ca neîntemeiată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205-208 din C. proc. civ., republicat, ale Hotărârii nr. 621/2006 referitoare la aprobarea organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare.

În dovedire, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, fiind depuse la dosar următoarele: Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 973/11.10.2018, nota privind validarea rezultatelor concursului de promovare nr. 293/14199/2018; 2569/14844/2018, contestația depusă de cei doi contestatori împreună cu înscrisurile depuse în dovedire și Decizia nr. 1894/10.05.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în Dosarul nr. x/2018.

Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal

Examinând Hotărârea nr. 973 din 11 octombrie 2018, adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin prisma criticilor formulate de contestatori, a apărărilor intimatului și în raport de prevederile legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte apreciază că prezenta contestație este nefondată, pentru următoarele considerente:

Solicitarea adresată CSM privind invalidarea parțială a examenului de promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor, desfășurat la data de 16 septembrie 2018, a avut ca temei juridic prevederile art. 28 alin. (1) și (1

1

) din Regulament, în care se arată că "Rezultatele finale se prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea validării.

Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul de promovare în cazurile în care constată că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada săvârșirii unei fraude."

Regulamentul de concurs prevede, la art. 11, constituirea unor comisii distincte de elaborare a subiectelor, de soluționare a contestațiilor și de mediere, fiecare cu atribuții proprii în procedura de derulare a concursului, atribuții pe care fiecare membru al fiecărei comisii se obligă contractual să le respecte [art. 12 alin. (6) din regulament].

În exercitarea atribuțiilor conferite de normele legale și regulamentare, respectivele comisii emit acte care sunt producătoare de consecințe juridice în referire la situațiile pe care le analizează și asupra cărora își exprimă pct. de vedere motivat.

Așadar, plecând de la modalitatea de organizare și de funcționare a fiecărei comisii, se poate califica fiecare comisie din cadrul celor numite pentru desfășurarea concursului de promovare în funcții de execuție sau pe loc a magistraților ca având o structură proprie, specifică unui organ de specialitate, înființat pe o durată limitată de timp, ce are o putere discreționară în domeniul în care a fost constituit, responsabilă în sfera atribuțiilor ce i-au fost încredințate potrivit Regulamentului.

Limitele exercitării controlului de legalitate în verificarea activităților comisiei de elaborare a subiectelor sunt cele care permit, pe calea contestațiilor la baremele de corectare, să fie analizate cerințele prevăzute de examinatori pentru subiectele din cadrul probelor scrise, iar ulterior etapei de definitivare a baremelor, se exercită un nou control asupra modalității de stabilire a notelor acordate în raport de cerințele fiecărui barem final, în cadrul procedurii supuse spre analiză comisiei de contestații.

În consecință, se reține că, până la momentul acordării notei finale a unui candidat, există o cenzură asupra condițiilor legale ce trebuie îndeplinite pentru elaborarea unor subiecte de examen în concordanță cu criteriile stabilite prin Regulament, cenzură exercitată atât de comisia de corectare, cât și de comisia de contestații, specific fiecărei etape ce se contestă (stabilirea baremelor sau notarea în funcție de baremele publicate).

Consiliul Superior al Magistraturii, având rolul său legal de a veghea la respectarea cerințelor prevăzute în normele juridice edictate pentru organizarea și desfășurarea examenului de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, nu poate imixtiona în sfera de activitate a acestor comisii, având prerogative conferite de contextul legislativ doar pentru exercitarea controlului de legalitate pe baza verificărilor efectuate de comisiile cărora le-a stabilit atribuții specifice, soluțiile comisiilor fiind producătoare de efecte juridice în planul constatărilor și rezolvărilor pe care le stabilesc la problemele cu care sunt sesizate.

Susținerile contestatorilor relevate în cererea dedusă judecății, care punctează anumite aspecte ce reclamă verificări asupra nerespectării prevederilor art. 13 pct. 1 lit. a) din Regulament, au fost analizate în cadrul contestațiilor la barem pentru care s-au elaborat procese-verbale de soluționare publicate pe paginile de internet ale CSM și INM, iar nota definitivă a fost stabilită după soluționarea contestației de către comisia constituită pentru contestații.

Controlul de legalitate pe care contestatorii A. și B. îl solicită instanței judecătorești competente este unul care poate fi analizat doar în cadrul reglementărilor legale în care se poate cenzura actul administrativ contestat.

Hotărârea CSM nr. 973/11.10.2018, prin care s-a dispus, la art. 1, respingerea memoriilor formulate de unii dintre candidații procurori, printre care și contestatorii din prezenta cauză, consecința fiind cea de validare, la art. 5 din aceeași hotărâre, a rezultatelor finale ale concursului de promovare, efectivă și pe loc, a judecătorilor și procurorilor, conform Anexei 1, a fost adoptată cu respectarea prezumției de legalitate a actelor emise de comisiile de concurs în examinarea căilor de atac specifice fiecărei etape prevăzute prin Regulament până la stabilirea notei finale a unui candidat, fiind avute în vedere și cerințele respectării marjei de apreciere a fiecărei comisii în îndeplinirea atribuțiilor asumate contractual.

Prin urmare, nu au fost identificate niciuna dintre ipotezele la care se referă dispozițiile art. 28 alin. (1

1

) din Regulament, încălcările normelor legale reclamate de contestatorii A. și B. fiind anterior examinate de către structurile abilitate în acest sens, nefiind reținute ca având un caracter întemeiat.

Jurisprudența constantă a instanței supreme este în sensul că nu pot face obiectul acțiunii în contencios administrativ cenzurarea modului în care comisia de elaborare a subiectului a înțeles să puncteze pe barem, a elementelor apreciate ca necesar a fi tratate prin subiectul de concurs și nici a modului în care Comisia de soluționare a contestațiilor a recorectat lucrarea, în baza aceluiași barem, urmare contestației, dacă aceste elemente sunt dintre cele care se încadrează în tematica și bibliografia stabilită prin concurs. În respectarea acestei jurisprudențe, controlul de legalitate prin care se tinde a se reforma soluții avute în vedere de aceste comisii de concurs excede competențelor instanțelor judecătorești.

În sensul celor mai sus arătate s-a pronunțat anterior Înalta Curte, în spețe similare, fiind amintită, spre exemplificare, Decizia nr. 3976/9.12.2015.

Cât privește argumentul contestatorilor, potrivit căruia membrii comisiei de elaborare subiecte -Drept procesual penal-procurori au fost sancționați, prin aplicarea prevederilor art. 20 alin. (8) din Regulament, nici această soluție a Plenului CSM nu poate determina exercitarea unui control de legalitate asupra chestiunilor care țin strict de competențele conferite de lege și regulament respectivei comisii, suverană în soluțiile dispuse asupra materiei de concurs pentru care a fost înființată.

În concluzie, în exercitarea propriului control asupra legalității hotărârii CSM nr. 973/2018, Înalta Curte reține că aceasta a fost adoptată cu respectarea cerințelor legale prin care i-au fost stabilite competențele asupra atribuțiilor cuvenite în organizarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor în funcții de execuție efectivă și pe loc, din data de 16 septembrie 2018.

1.2 Temeiul de drept al soluției pronunțate

Pentru considerentele anterior expuse, Înalta Curte, în aplicarea dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 și ale art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, va respinge ca neîntemeiată contestația formulată de A. și B. împotriva hotărârii CSM nr. 973/11.10.2018.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de A. și B. împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 973 din 11 octombrie 2018, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 februarie 2019.

Procesat de GGC - GV