ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 754/2013

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Decizia nr. 3746 din 2 octombrie 2012 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a respins ca nefondate recursurile declarate de pârâții A.M.C. și G.D. împotriva Deciziei civile nr. 221/2011-A din 24 noiembrie 2011 a Curții de Apel Oradea, secția civilă. Împotriva Deciziei nr. 3746 din 2 octombrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a formulat contestație în anulare contestatorul A.M.C., întemeiată pe dispozițiile art. 317 alin. (2) și art. 318 C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea acesteia, anularea deciziei pronunțate în recurs și stabilirea unui termen de judecată pentru soluționarea recursului.

În criticile formulate contestatorul a susținut că, decizia instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale, constând în faptul că instanța a omis să cerceteze motivul de recurs referitor la valoarea contractului de închiriere în sumă de 200.000 euro, ca fond al cauzei, precum și petitul din cererea introductivă formulată de reclamantul F.F., respectiv cel referitor la repunerea părților în situația anterioară, conform art. 992 C. civ., în speță regăsindu-se situația îmbogățirii fără justă cauză a reclamantului. Contestatorul a menționat că, în condițiile în care F.F. a cerut nulitatea contractului de împrumut, se impunea ca instanțele de judecată să stabilească taxa judiciară de timbru la valoarea actului a cărui nulitate s-a cerut, să aibă în vedere și Sentința penală nr. 234 din 10 septembrie 2012 a Judecătoriei Cărei în care se face referire la aceiași sumă de 200.000 euro.

Intimata A.D.S. București prin întâmpinarea depusă la dosar, la data de 10 decembrie 2012, a cerut respingerea contestației în anulare, în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca neîntemeiată. Deliberând prioritar asupra excepției inadmisibilității contestației în anulare, invocată de intimatul F.F., Înalta Curte constată că prezenta contestație în anulare este admisibilă în raport de criticile formulate ce se încadrează în dispozițiile art. 317 alin. (1) C. proc. civ., astfel că excepția va fi respinsă. Contestația în anulare va fi respinsă, ca nefondată, pentru următoarele considerente: Unul dintre temeiurile contestației este art. 318 C. proc. civ.

potrivit căruia: "Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare". Textul legal are în vedere numai omisiunea de a examina unul dintre motivele de modificare sau de casare invocate de recurent (motive arătate în mod expres și limitativ de art. 304 C. proc. civ.), iar nu argumentele de fapt sau de drept indicate de parte, cum este cazul și în speță, care, oricât de larg ar fi dezvoltate, sunt subsumate întotdeauna motivului de modificare sau de casare pe care îl sprijină.

Instanța de recurs a arătat foarte clar care sunt considerentele pentru care a respins ca nefondate recursurile declarate de pârâții A.M.C. și G.D. împotriva Deciziei civile nr. 221/2011-A din 24 noiembrie 2011 a Curții de Apel Oradea, secția civilă, astfel că nemulțumirea contestatorului privind soluția însăși nu poate conduce la redeschiderea procedurii într-un alt caz decât cele limitativ arătate de art. 317 C. proc. civ. (lipsă de procedură și necompetența instanței) și art. 318 C. proc. civ. (greșeală materială și omisiunea de a cerceta vreun motiv de modificare sau de casare). Motivul de retractare întemeiat pe art. 317 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., nu este fondat, întrucât respingerea recursurilor nu a fost examinată din perspectiva lipsei de procedură sau a necompetenței instanței, ci din aceea a criticilor vizând fondul cauzei.

Având în vedere caracterul de excepție al dispozițiilor art. 318 C. proc. civ., textul presupune o interpretare restrictivă în sensul că trebuie avute în vedere numai acele greșeli materiale care au caracter procedural și care au dus în mod necesar la pronunțarea unei soluții eronate. Cu alte cuvinte, pentru a putea fi admisă o contestație în anulare îndreptată împotriva deciziei pronunțată de o instanță de recurs, este necesar ca eroarea materială gravă, invocată de parte, să privească o problemă de procedură. O atare eroare trebuie să fie în legătură cu aspectele formale ale judecății în recurs, pentru verificarea căreia să nu fie necesară o reexaminare a fondului sau o reapreciere a probelor.

În contextul precizat, se constată că prin motivele evocate contestatorul a criticat decizia instanței de recurs pe alte chestiuni decât cele procedurale. Or, această cale de atac - contestația în anulare - tinde la anularea unei hotărâri pronunțată în recurs nu pentru că judecata nu a fost bine făcută, ci pentru motivele expres prevăzute de lege. Revenind la motivele contestației în anulare se poate observa cu ușurință că acestea pun în discuție aspecte colaterale soluției pronunțate prin decizia pronunțată și tind să readucă în examinare fondul cauzei. În consecință, având în vedere că în speță, nu au fost săvârșite greșeli materiale cu caracter procedural privind aspecte formale ale judecății, că nu au fost încălcate norme de competență, iar criticile formulate nu se circumscriu dispozițiilor art. 317 alin. (1) pct. 2 și nici art. 318 alin. (1) din C. proc.

civ., contestatorul solicitând în realitate o reexaminare a fondului recursului, aspecte ce nu pot fi corectate în această cale de atac, contestația în anulare fiind o cale de retractare și nu de reformare a soluției atacate, Înalta Curte, urmează să respingă ca nefondată, contestația în anulare formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge excepția inadmisibilității contestației în anulare invocată de intimatul F.F., ca nefondată. Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul A.M.C. împotriva Deciziei nr. 3746 din 2 octombrie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 26 februarie 2013. Procesat de GGC - AS