ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1283/2018

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București, reclamanții au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Serviciul Public Poliția Locală Turda, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

- obligarea pârâtului la stabilirea nivelului de salarizare în favoarea reclamanților funcționari publici, în funcție de nivelul maxim de salarizare, existent în cadrul categoriei profesionale, respectiv familiei ocupaționale, pentru aceeași funcție și grad profesional;

- obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale reprezentând diferența între salariile cuvenite ca urmare a aplicării nivelului maxim de salarizare din cadrul categoriei profesionale, familiei ocupaționale, pentru aceeași funcție și grad profesional și salariile efectiv achitate reclamanților, începând cu data de 09.04.2015 și până la data rămânerii definitive a hotărârii, cu actualizarea sumelor prin aplicarea indicelui de inflație ce se va calcula la data plății efective;

- obligarea pârâtului la plata dobânzii legale aferente drepturilor salariale rezultând din diferența dintre salariile cuvenite și cele efectiv achitate reclamanților, de la data scadenței lunare până la data plății efective,

- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 5165/19.09.2017, pronunțată de Tribunalul București, s-a admis excepția necompetenței teritoriale și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

Tribunalul Cluj, secția mixtă, de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 6741/2017 din 13 decembrie 2017, a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Cluj, invocată de instanță din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, a constatat ivirea conflictului negativ de competență între Tribunalul Cluj și Tribunalul București și, în consecință, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestui conflict negativ de competență și a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea conflictului de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a adopta această soluție, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate:

Prin acțiunea formulată, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., toți prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor ZZ. și Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor ZZ., în contradictoriu cu pârâtul Serviciul Public Poliția Locală Turda, au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună:

- obligarea pârâtului la stabilirea nivelului de salarizare în favoarea reclamanților funcționari publici, în funcție de nivelul maxim de salarizare, existent în cadrul categoriei profesionale, respectiv familiei ocupaționale, pentru aceeași funcție și grad profesional;

- obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale reprezentând diferența între salariile cuvenite ca urmare a aplicării nivelului maxim de salarizare din cadrul categoriei profesionale, familiei ocupaționale, pentru aceeași funcție și grad profesional și salariile efectiv achitate reclamanților, începând cu data de 09.04.2015 și până la data rămânerii definitive a hotărârii, cu actualizarea sumelor prin aplicarea indicelui de inflație ce se va calcula la data plății efective;

- obligarea pârâtului la plata dobânzii legale aferente drepturilor salariale rezultând din diferența dintre salariile cuvenite și cele efectiv achitate reclamanților, de la data scadenței lunare până la data plății efective,

- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Reclamanții sunt funcționari publici - polițiști locali, ale căror drepturi sunt prevăzute de Legea Poliției locale nr. 155/2010.

În privința competenței materiale de soluționare a cauzei, întrucât reclamanții sunt funcționari publici cu statut special, sunt aplicabile dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora:

"Art. 109. - Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe".

Fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei, sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform cărora:

"Reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale".

În cauză, este de observat faptul că acțiunea în contencios administrativ a fost formulată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "ZZ.", în numele membrilor de sindicat, acțiunea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011, conform cărora:

"Art. 28. - (1)Organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși.

(2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată în mod expres.

(3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute de alin. (1) și (2), organizațiile sindicale au calitate procesuală activă".

În condițiile în care prevederile art. 28 din Legea nr. 62/2011 își aveau corespondentul în dispozițiile art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (reglementarea anterioară care a fost abrogată de Legea nr. 62/2011), este obligatorie, conform art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., dezlegarea dată prin Decizia nr. 1 din 21 ianuarie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 118 din 01 martie 2013, prin care s-au decis următoarele:

"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (în prezent abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011) stabilește că organizațiile sindicale au calitate procesuală activă în acțiunile promovate în numele membrilor de sindicat.

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 269 alin. (2) (fost art. 284 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare, instanța competentă teritorial în soluționarea conflictelor de muncă în cazul acestor acțiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant."

De asemenea, potrivit art. 117 din Legea nr. 188/1999, dispozițiile legii se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale după caz, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice.

În conformitate cu prevederile art. 269 din Codul Muncii: "(1) Judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor judecătorești, stabilite potrivit legii.

(2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul".

Astfel fiind, întrucât în cauză Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "ZZ." este reclamant și, deci, are calitate procesuală activă, se constată că, în aplicarea art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, sindicatul reclamant a optat pentru instanța de la sediul său ales, situat în Municipiul București, str. x nr. 36-38, aflat în circumscripția Tribunalului București.

În raport de natura litigiului de contencios administrativ, în raport de opțiunea reclamantului manifestată în sensul sesizării instanței din București, respectiv de la sediul său ales, în raport de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul București, secția de contencios administrativ.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții: A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., toți prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor ZZ. și Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor ZZ. și pe pârâtul Serviciul Public Poliția Locală Turda, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 martie 2018.