ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1422/2018

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată în dosarul nr. x, la data de 21.08.2014, A., în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, a invocat excepția de nelegalitate a Hotărârii de Guvern nr. 1076/2007 emisă la data de 05.09.2007 și publicată în Monitorul Oficial nr. 631/13.09.2007, prin care Institutul de Cercetări în Chimie Raluca Ripan Cluj-Napoca a fost trecut în structura Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

În motivare s-a arătat că Institutul de Chimie din Cluj-Napoca a fost înființat în baza Decretului nr. 33/1973, iar începând cu anul 1994 i s-a atribuit numele savantului român Raluca Ripan.

În anul 1995 a fost înființat prin H.G. nr. 434/1995 A. și Producție "Bios" Cluj-Napoca, prin reorganizarea Laboratorului de biostimulatori al Institutului de Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca. La momentul înființării și ulterior prin H.G. nr. 192/1998 au fost trecute din administrarea Institutului de Chimie "Raluca Ripan" în administrarea reclamantei o serie de imobile aferente activității de cercetare și experimentare pe bază de protocoale de predare-preluare.

În anul 2003 prin H.G. 456/18.04.2003 a avut loc reorganizarea Institutului de Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca prin înființarea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca.

Potrivit art. 5 din H.G. nr. 456/2003, Institutul de Cercetări în Chimie nou înființat a preluat în administrare bunul proprietate publică a statului prevăzut în anexa ce face parte integrantă din hotărâre, respectiv terenul situat în Cluj-Napoca, str. x nr. 30 în suprafață de 29.489 mp.

Ulterior, în anul 2007 a fost emisă H.G. 1076, actul administrativ atacat, prin care Institutul de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca a trecut în structura Universității Babeș-Bolyai ca unitate de cercetare fără personalitate juridică.

Potrivit art. 3 alin. (2) al acestui act administrativ "bunurile proprietate publică a statului aflate în administrarea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca, prevăzute în anexă, își mențin regimul juridic și trec în administrarea Universității "Babeș Bolyai" din Cluj-Napoca". În anexa hotărârii atacate este prevăzut terenul situat în Cluj-Napoca, str. x nr. 30, în suprafață de 33.107 mp.

În anul 2008 Universitatea Babeș-Bolyai a solicitat în instanță radierea din Cartea funciară nr. x Cluj a dreptului de administrare înscris în favoarea reclamantei, invocând în justificarea interesului său un drept de administrare asupra a 33.107 mp, conform Hotărârii de Guvern nr. 1076/2007.

În acest context, arată faptul că imobilul înscris în Cartea funciară nr. x Cluj este în suprafață totală de 35.439 mp.

Legalitatea H.G. nr. 1076/2007 este afectată de nerespectarea principiului de drept exprimat în adagiile "nemo plus iuris ad alium transferre potest, quam ipse habet" (nimeni nu poate da mai mult decât are) și "nemo dat quod non habet" (nimeni nu poate da ceva ce nu are).

H.G. 456/18.04.2003, prin care a fost înființat Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca, prevede un drept de administrare asupra terenului aflat în proprietatea publică a statului în suprafață de 29.489 mp.

Ulterior H.G. 456/18.04.2003, nu a fost emisă nicio Hotărâre de Guvern prin care Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca să fi dobândit în administrare alte suprafețe de teren aflat în proprietatea statului.

Prin urmare, consideră faptul că H.G. nr. 1076/2007 este nelegală parțial sub aspectul suprafeței de teren ce a fost trecută în administrare Universității "Babeș-Bolyai" și solicită admiterea prezentei excepții așa cum a fost formulată și motivată.

Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Guvernul României, în temeiul art. 205 coroborat cu art. 248 C. proc. civ. a solicitat respingerea, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca nefondată a excepției de nelegalitate formulată de reclamantul-pârât A. în ceea ce privește Hotărârea Guvernului nr. 1076/2007.

Pe fondul excepției de nelegalitate a Hotărârii Guvernului nr. 1076/2007, pârâtul a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

Ministerul Educației și Cercetării Științifice, în calitate de organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, în temeiul art. 61 și art. 63 C. proc. civ., a formulat cerere de intervenție voluntară accesorie în interesul guvernului României.

Raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, intervenientul a invocat excepția neîndeplinirii procedurii prealabile de către reclamantă deoarece, în conformitate cu dispozițiile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, în vederea formulării de către reclamantă a unei acțiuni în contencios administrativ, aceasta trebuia să urmeze procedura plângerii prealabile, procedură obligatorie.

Intervenientul a invocat și excepția inadmisibilității unei astfel de cereri raportat la prevederile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează instituția juridică a excepției de nelegalitate.

Prin sentința civilă nr. 258/14.09.2016 pronunțată Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x s-a admis cererea de intervenție accesorie în interesul pârâtului Guvernul României, formulată de Ministerul Educației și Cercetării Științifice.

S-a respins ca neîntemeiată excepția de nelegalitate a H.G. nr. 1076/2007.

A fost obligată reclamanta la plata, în favoarea pârâtei Universitatea Babeș - Bolyai Cluj-Napoca, a sumei de 1.200 RON, cheltuieli de judecată.

Prin decizia nr. 748 din data de 28 februarie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal în același dosar s-a admis recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile menționate, s-a casat sentința recurată și s-a trimis spre rejudecare aceleiași instanțe.

În rejudecare, instanța a administrat la solicitarea părților proba cu înscrisuri.

Cauza a fost reînregistrată la Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2016*.

Prin sentința civilă nr. 402 din 15 decembrie 2017 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a fost admisă în parte excepția de nelegalitate invocată de reclamantul A., s-a constatat nelegalitatea parțială a Hotărârii de Guvern nr. 1076/2007, cât privește suprafața de 967,54 mp din suprafața de 33.107 mp menționată în Anexa la hotărâre, privind Datele de identificare a bunurilor din domeniul public al statului, aflate în administrarea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca, care se transmit în administrarea Universității "Babeș Bolyai" din Cluj-Napoca și a fost admisă cererea de intervenție accesorie în interesul pârâtului Guvernul României, formulată de intervenientul Ministerul Cercetării și Inovării.

În motivarea acestei soluții, instanța de fond a reținut că prin Hotărârea de Guvern nr. 1076/2007 emisă la data de 05.09.2007 și publicată în Monitorul Oficial nr. 631/13.09.2007 s-a aprobat trecerea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. x nr. 30, județul Cluj, ca unitate de cercetare fără personalitate juridică în structura Universității "Babeș Bolyai" din Cluj-Napoca (art. 1).

Art. 3 alin. (1) din hotărâre prevede că "Se aprobă modificarea datelor de identificare a terenului înscris în domeniul public al statului la poziția cu nr. MF 6 din anexa nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 și 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare, potrivit datelor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre".

Anexa la hotărâre la care se face referire, privind Datele de identificare a bunurilor din domeniul public al statului, aflate în administrarea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca, care se transmit în administrarea Universității "Babeș Bolyai" din Cluj-Napoca, indică terenul în suprafață de 33.107 mp situat în Cluj-Napoca, str. x nr. 30, dat în administrare.

Prealabil, instanța de fond a arătat că asupra excepțiilor invocate cu ocazia primei judecăți a fondului instanța s-a pronunțat prin încheierea de ședință din data de 07.09.2016, nerecurată, astfel că soluția de respingere a excepțiilor a rămas irevocabilă.

S-a constatat că prin H.G. nr. 456/2003 s-a dispus înființarea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca prin reorganizarea Institutului de Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca, care s-a desființat, iar Anexa la hotărâre, care cuprinde Datele de identificare a imobilelor ce fac parte din domeniul public al statului, care se transmit în administrarea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca, menționează imobilul în suprafață de 29.489 mp, situat în Cluj-Napoca. str. x nr. 30, în administrare.

Curtea de apel a reținut că, potrivit art. 12 din Legea nr. 213/1998 (forma în vigoare la data publicării H.G. nr. 1076/2007), bunurile proprietate publică a statului pot fi date în administrare prin hotărâre a Guvernului.

Potrivit cărții funciare nr. x Cluj-Napoca, terenul cu nr. top. x în suprafață de 35.439 mp este proprietatea Statului Român, iar conform art. 3 din H.G. nr. 1076/2007, terenul este înscris în domeniul public al statului la poziția cu nr. MF 6 din anexa nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 și 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, prin hotărârea în discuție, Guvernul a transmis în administrare Universității "Babeș-Bolyai" terenul aflat în proprietatea publică Statului Român (aspect necontestat în speță), neputându-se susține în mod valabil că s-a transmis ceea ce emitentul actului nu deținea. Imobilul aflându-se în proprietate publică, Statul îl poate da în administrare prin hotărâre a Guvernului, iar dezmembrământul dreptului de proprietate publică este legal constituit.

Instanța de fond a susținut că ceea ce trebuie, însă, verificat este dacă modificarea datelor de identificare a terenului înscris în domeniul public și dat în administrarea Universității "Babeș Bolyai" din Cluj-Napoca este susținută de o documentație justificativă și că prin decizia de casare, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că "În măsura în care diferența de 3.618 mp există în realitate, iar H.G. nr. 1076/2007 corectează o eroare a datelor de identificare a terenului situat în Cluj, str. x nr. 30 și dat în administrare Institutului de Chimie "Raluca Rîpan", atunci această modificare a datelor de identificare trebuia să fie susținută de documentația tehnică aferentă.

Or, instanța de fond nu a verificat dacă această documentație există și, în caz afirmativ, dacă este conformă cu realitatea și se coroborează cu probele existente la dosar".

Reținând obligativitatea celor dispuse de instanța de recurs, în temeiul art. 315 alin. (1) din vechiul C. proc. civ., Curtea de Apel a constatat că prin Nota de fundamentare a H.G. nr. 1076/2007 s-a menționat că a fost actualizat inventarul referitor la bunurile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Institutului, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 coroborate cu prevederile art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, acestea urmând a fi trecute în administrarea Universității .

În urma actualizării inventarului bunurilor aflate în domeniul public al statului, rezultă că suprafața terenului proprietate publică a statului, în administrarea Institutului având numărul de identificare 6, atribuit de Ministerul Finanțelor Publice, este de 33.107 mp, conform anexei la hotărâre.

În Nota de fundamentare se menționează în mod expres că această reglementare a fost dispusă în urma controlului efectuat de Agenția Națională de Administrare Fiscală Cluj-Napoca din subordinea Ministerului Economiei și Finanțelor, finalizat cu Dispoziția obligatorie nr. 75155/18.12.2006.

De asemenea, prin adresa nr. x/17.05.2007, Institutul a comunicat Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică situația actuală a bunurilor aflate în domeniul public al statului și în administrarea Institutului.

Pe de o parte, s-a constatat de către instanța de fond că acest inventar, depus la dosar, emană de la fostul Institut de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca și nu poate constitui fundament pentru majorarea suprafeței de teren acordate cu titlu de drept de administrare.

În schimb, actul de control nr. x/18.12.2006, care a stat la baza emiterii Dispoziției obligatorii nr. 75155/18.12.2006 explică detaliat de ce se impunea a se proceda la rectificarea suprafeței de 29.489 mp menționată prin H.G. nr. 456/2003 ca fiind în administrarea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca, pentru a se remedia, în esență, o eroare de calcul .

Astfel, ca urmare a inventarierii patrimoniului public al statului aflat în administrarea Institutul de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca, s-a constatat că, în baza Deciziei nr. 33/1973 emisă de Academia R.S. România, s-a dat în administrarea operativă și folosința I. CCRR. terenul în suprafață de 39.227 mp.

În baza Ordinului Ministerului Cercetării și Tehnologiei nr. 2229/06.04.1993 s-a transmis din administrarea Institutului de Chimie Cluj-Napoca către Centrul de Aparatură Analitică Control și Semnalizare Cluj terenul în suprafață totală de 1.823 mp.

În baza Ordinului Ministerului Cercetării și Tehnologiei nr. 2120/19.04.1995 s-a transmis din administrarea Institutului de Chimie Cluj-Napoca către Centrul de Aparatură Analitică Control și Semnalizare Cluj terenul în suprafață totală de 57 mp.

În baza H.G. nr. 614/1996 s-a trecut din administrarea Institutului de Chimie Raluca Ripan Cluj-Napoca în administrarea Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului suprafața de 1.800 mp.

În baza Ordinului Ministerului Cercetării și Tehnologiei nr. 2140/28.07.1997 s-a transmis din administrarea Institutului de Chimie Raluca Ripan Cluj-Napoca în administrarea Institutului de Cercetări pentru Instrumentație Analitică suprafața de 108 mp.

În baza Ordinului Ministerului Cercetării și Tehnologiei nr. 2141/28.07.1997 s-a transmis din administrarea Institutului de Chimie Raluca Ripan Cluj-Napoca în administrarea Institutului de Tehnologie Izotopică și Moleculară Cluj-Napoca terenul în suprafață de 2.332 mp.

La dosar au fost atașate ordinele și hotărârile de guvern menționate .

În concluzie, față de data înființării, terenul aflat în administrarea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca a fost diminuat cu suprafața totală de 6.120 mp, rezultând suprafața de 33.107 mp aflată încă în administrarea Institutului.

Prin dispoziția obligatorie nr. 75155/18.12.2006 emisă de D.G.F.P.- A.N.A.F. Cluj, la punctul I se dispunea:

"Transmiterea situației actuale a terenului aflat in proprietatea publica a statului și in administrarea Institutului de Cercetări in Chimie Raluca Ripan din Cluj-Napoca către ministerul de resort sau organul ierarhic superior, în vederea actualizării inventarului referitor la bunurile aflate în patrimoniul public al statului, așa cum este prevăzut de Legea nr. 213/1998, OMF 618/2001, H.G. nr. 1326/2001", iar la punctul II "Reglementarea aspectelor referitoare la suprafețele de teren ocupate de A. Cluj-Napoca, B. S.A., S.C. C. S.A. Timișoara, D., așa cum au fost tratate la punctual 2 și 3 din actul de control nr. x, luarea de masuri concrete in vederea exercitării dreptului de administrare a terenului de către I.C.C.R.R. pentru suprafețele de teren menționate anterior".

S-a reținut că, la nivelul anului 2006, s-a constatat că suprafața de teren de 29.489 mp care figurează în H.G. nr. 456/2003 ca aflându-se în administrarea Institutului era eronată, nu este justificată de transmiterile de imobile spre administrare altor instituții.

Astfel, atât H.G. nr. 456/2003 cât și H.G. nr. 1076/2007 menționează în mod expres, la actul prin care Institutul a dobândit dreptul de administrare, Decizia nr. 33/1973, iar dreptul de administrare asupra terenului proprietate publică era preluat ca atare, din patrimoniul institutului desființat în cel al institutului nou înființat, respectiv al Universității "Babeș Bolyai" din Cluj-Napoca; hotărârile de guvern menționate nu cuprind nici dobândirea unui nou drept de administrare și nici restrângerea celui existent.

S-a reținut că reclamantul susține că prin H.G. nr. 456/2003 a fost instituit un nou drept de administrare asupra suprafeței de 29.489 mp din terenul înscris în cartea funciară, ceea ce înseamnă că dreptul de administrare constituit anterior a fost revocat cu privire la întreaga suprafață de teren, dar netemeinicia acestei susțineri reiese din dispozițiile art. 4 și 5 din H.G. nr. 456/2003, conform cărora patrimoniul Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca se preia pe baza de protocol de predare-preluare de la Institutul de Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca, iar "Bunurile proprietate publică a statului aflate în administrarea Institutului de Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre și trec în administrarea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca".

Prin urmare, susține instanța de fond, nu a existat o revocare a vechiului drept de administrare și înființarea unuia nou, ci dreptul de administrare a trecut ca atare în patrimoniul noului Institut.

Curtea de Apel a constatat că terenul în suprafață de 967,54 mp pe care este amplasată D. figurează în Anexa nr. 1

1

la H.G. nr. 193/2006 ca făcând parte din bunurile care aparțin domeniului public al municipiului Cluj-Napoca .

Suprafața de teren constatată în mod expres prin actul de control nr. x/18.12.2006 ca aflându-se (inițial) în administrarea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca a fost, deci, trecută în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca, iar aceasta anterior emiterii H.G. nr. 1076/2007, în anul 2006.

Prin urmare, rectificarea terenului asupra căruia se menține dreptul de administrare al institutului nu poate include și această suprafață, care în anul 2007 nu se mai afla în domeniul public al statului.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Guvernul României, A. și Ministerul Cercetării și Inovării.

I .În recursul declarat de Guvernul României a fost criticată soluția instanței de fond prin raportare la dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ.

În opinia recurentului H.G. nr. 1076/2007 este temeinică și legală, la elaborare au fost respectate dispozițiile Legii nr. 24/2000, proiectul a fost avizat favorabil de către Consiliul Legislației.

Cu toate că avea obligația de a-și motiva admiterea excepției de nelegalitate a H.G. nr. 1076/2007 și deși a apreciat că toate motivele de nelegalitate invocate de A. ca fiind neîntemeiate, instanța de fond a precizat că se impune admiterea în parte a excepției de nelegalitate (în ceea ce privește suprafața de 967,54 mp din suprafață totală de 33.107 mp) exclusiv prin raportare la dispozițiile Anexei nr. 1

1

la H.G. nr. 193/2006 care cuprinde inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al municipiului Cluj-Napoca.

A fost criticată soluția instanței de fond pentru că a încălcat formele de procedură prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, întrucât a ignorat principiul disponibilității acțiunii civile, reținând nelegalitatea H.G. nr. 1076/2007 prin raportare la motive ce nu au fost invocate de autorul excepției de nelegalitate.

S-a apreciat de către recurentul-pârât că sunt incidente în speță și motivele enunțate la art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. pentru că instanța de fond a avut în vedere la constatarea nelegalității parțiale a H.G. nr. 1076/2006 doar prevederile Anexei nr. 1

1

la H.G. nr. 193/2006, adică s-a raportat exclusiv la actul normativ cu putere egală cu cea a actului contestat.

Nelegalitatea hotărârii instanței de fond, în opinia recurentului, este evidentă și datorită faptului că dispozițiile art. 18-24 ale Legii nr. 213/1998, în baza cărora s-a emis Hotărârea Guvernului nr. 193/2006, prevăd că prin hotărârea de guvern se atestă apartenența bunurilor respective la domeniul public de interes local și, de aceea, nu se poate aprecia că H.G. nr. 193/2006 ar avea un efect constitutiv de drept de proprietate în favoarea unității administrativ teritoriale ci are un efect de atestarea a regimului juridic diferențiat de regimul juridic al proprietății private.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței în ceea ce privește soluția de admitere a excepției de nelegalitate și constatare a nelegalității parțiale a H.G. nr. 1076/2007 și să dispună respingerea excepției de nelegalitate invocată de intimatul-reclamant A..

II. În recursul declarat de pârâtul A. s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și rejudecând litigiul în fond, admiterea excepției de nelegalitate astfel cum a fost formulată și motivată, constatând nelegalitatea parțială a H.G. nr. 1076/2007.

A fost criticată soluția instanței de fond pentru că:

•orice trimitere făcută de către instanța de fond la anexa nr. 8 a H.G. nr. 1705/2006 este greșită pentru că anexa 8 a fost întocmită/modificată ca urmare a datelor comunicate de către Institutul de Chimie Raluca Ripan și pentru că același act normativ mai prevede la anexele 3 și 6 și suprafața din același teren menționată în CF ca fiind în administrarea recurentei de 5.435 mp, or este evident că din moment ce întregul teren este în suprafață de 35.439 mp, Institutul de Chimie și recurentul nu pot administra un total de 38.451 mp.;

•deși instanța de fond a adus ca argument că statul român avea posibilitatea de a extinde dreptul de administrare la o suprafață mai mare, recurentul susține că nu a avut loc o astfel de extindere;

•suplimentarea suprafeței de teren nu s-a făcut printr-o hotărâre de guvern ci în urma controlului efectuat de Agenția Națională de Administrare Fiscală Cluj-Napoca care a emis adresa nr. x/17.05.2007;

•remedierea unei erori de calcul pentru a rectifica suprafața aflată deja în administrarea institutului trebuia să vizeze actul prin care s-a constituit dreptul de administrare, respectiv H.G. nr. 456/2006;

• H.G. nr. 456/2003 este un act normativ a cărui valabilitate nu a fost contestată și nu se poate vorbi despre o eroare sub aspectul suprafeței menționate în anexa acestuia;

• Prin H.G. nr. 456/2003 a fost instituit un drept nou de administrare asupra suprafeței de 29,489 mp din terenul înscris în cartea funciară și aceasta a însemnat că dreptul la administrare constituit anterior a fost revocat cu privire la întreaga suprafață de teren;

•Contrar susținerilor instanței, faptul că în H.G. nr. 456/2003 și H.G. nr. 1076/2007 este menționat că actul prin care a fost dobândit dreptul de proprietate este Decretul nr. 33/1973 este lipsit de relevanță.

Chiar dacă s-ar considera că Decretul nr. 33/1973 reprezintă baza legală pentru constituirea dreptului de administrare în acest caz, asta înseamnă că întinderea acestui drept nu putea fi modificată/restrânsă ulterior, ceea ce s-a întâmplat în speță.

•Contrar susținerii instanței de fond, prin H.G. nr. 1076/2007 nu s-a intenționat nici un moment să se rectifice sau să se corecteze suprafața aflată în administrare;

•Motivul pentru care s-a admis în parte excepția de nelegalitate nu are legătură cu aspectele invocate de către reclamantă, ci este ca urmare a faptului că instanța de fond a constatat că o suprafață de 967,54 mp a fost trecută în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca anterior emiterii H.G. nr. 1076/200;

•Nicio dispoziție a ANAF, mai ales una greșită și nicio actualizare/inventariere a inventarului bunurilor aflate în proprietatea publică a statului și în administrarea diferitelor institute sau instituții cuprinsă în diferite acte normative nu are forță juridică superioară unei hotărâri de guvern în privința constituirii, existenței și întinderii dreptului de administrare și astfel că este evident că H.G. nr. 1076/2007 este lovită de nulitate parțială în ceea ce privește suprafața de teren înscrisă în anexa care face parte integrantă din aceasta.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și rejudecând litigiul în fond, admiterea excepției de nelegalitate astfel cum a fost formulată și motivată, constatând nelegalitatea parțială a H.G. nr. 1076/2007.

III. În recursul declarat de Ministerul Cercetării și Inovării (succesorul Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare) a fost criticată soluția instanței de fond prin raportare la dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului s-a arătat că H.G. nr. 1076/2007 este temeinică și legală, la elaborarea actului au fost respectate dispozițiile Legii nr. 24/2000 și a primit avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Cu toate că avea obligația de a-și motiva admiterea excepției de nelegalitate a H.G. nr. 1076/2007 prin indicarea eventualelor dispoziții ale actelor normative cu forță juridică superioară încălcate prin adoptarea actului administrativ contestat, instanța de fond a considerat că se impune admiterea excepției de nelegalitate, în parte, exclusiv prin raportare la dispozițiile Anexei nr. 1

1

la H.G. nr. 193/2006.

Pe de altă parte s-a invocat că instanța de fond a încălcat formele de procedură prevăzute de lege sub sancțiunea nulității pentru că a reținut nelegalitatea H.G. nr. 1076/2007 prin raportare la motive ce nu au fost invocate de autorul excepției de nelegalitate.

S-a considerat că sunt incidente motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. pentru că nelegalitatea unui act administrativ nu se poate constata decât prin raportare la dispoziții ale unor acte normative cu forță juridică superioară ce au fost încălcate prin adoptarea actului administrativ contestat.

Ministerul Cercetării și Inovării, succesorul Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare a formulat întâmpinare la recursul depus de A. și a solicitat respingerea recursului ca nefondat și la recursul formulat de Guvernul României prin care a solicitat admiterea recursului formulat.

Intimata Universitatea Babeș-Bolyai a întâmpinare la recursurile formulate de reclamantul A., pârâtul Guvernul României și intervenientul Ministerul Cercetării și Inovării și a solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat de reclamantul A. și admiterea recursurilor formulate de pârâtul Guvernul României și intervenientul Ministerul Cercetării și Inovării.

Guvernul României a depus întâmpinare la recursul declarat de reclamantul A., și a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

Reclamantul A., a depus întâmpinare la recursurile formulate de Guvernul României și Ministerul Cercetării și Inovării și a solicitat respingerea lor ca nefondate, menținerea soluției instanței de fond de constatare a nelegalității parțiale cu privire la suprafața de 967,54 mp și să fie admis recursul formulat de aceasta.

După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente, a susținerilor părților, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge recursurile declarate.

Ca o chestiune prealabilă, având în vedere că părțile au invocat fie dispoziții din C. proc. civ., fi pe cele din Noul C. proc. civ., se impune precizarea că recursurile vor fi soluționate potrivit dispozițiilor vechiul C. proc. civ. deoarece litigiul inițial în care a fost invocată excepția de nelegalitate este înregistrată în anul 2008, cu mult timp înainte de intrarea în vigoare a Noului C. proc. civ. .

Așa cum rezultă din cele prezentate în cuprinsul deciziei, instanța de fond a fost învestită cu soluționarea excepției de nelegalitate a H.G. nr. 1076/2007 din 05.09.2007 prin care Institutul de Cercetări de Chimie Raluca Ripan Cluj-Napoca a fost trecut în structura Universității Babeș Bolyai.

La rejudecare, instanța de fond a admis în parte excepția și cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul Ministerul Cercetării și Inovării și s-a constatat nelegalitatea parțială a Hotărârii de Guvern nr. 1076/2007, cât privește suprafața de 967,54 mp din suprafața de 33.107 mp menționată în Anexa la hotărâre, privind Datele de identificare a bunurilor din domeniul public al statului, aflate în administrarea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca, care se transmit în administrarea Universității "Babeș Bolyai" din Cluj-Napoca.

I. Criticile reclamantului A. vizează soluția de admitere parțială a excepției de nelegalitate invocată pentru că a solicitat admiterea în totalitate a excepției de nelegalitate dar criticile sunt nefondate.

Într-adevăr, prin H.G. nr. 456/2003, Institutul de Cercetări de Chimie Raluca Ripan Cluj-Napoca avea în administrare o suprafață de teren de 29.459 mp, iar, ulterior, prin H.G. nr. 1076/2007 suprafața de teren aflată în administrarea institutului a fost de 33.107 mp, însă, în fapt, în CF nr. x a localității Cluj-Napoca, nr. top x suprafața de teren înscrisă ca fiind proprietatea statului român era de 35.439 mp.

Nu poate fi considerată o greșeală trimiterea pe care instanța de fond a făcut-o la Anexa nr. 8 la H.G. nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, având în vedere că, prin decizia de casare, s-a dispus verificarea documentației ce a stat la baza H.G. nr. 1076/2007, ceea ce a și făcut instanța de fond.

Deși recurentul-reclamant susține că în speță nu a avut loc o extindere a dreptului de administrare, probele verificate de instanța de fond confirmă faptul că, prin H.G. nr. 1076/2007, Guvernul României, în aplicarea art. 12 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, a dat administrarea Institutului de Cercetări de Chimie o suprafață de teren mai mare decât cea pe care o deținea anterior.

Suplimentarea acestei suprafețe de teren aflată în administrare s-a făcut, contrar susținerilor recurentului-reclamant, prin hotărâre de guvern deoarece H.G. nr. 1705/2006, chiar dacă este unul de aprobare a inventarului bunurilor din domeniul public al statului, este o hotărâre de guvern ce se încadrează în dispozițiile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 213/1998.

Nu era necesară rectificarea H.G. nr. 456/2003, ci, așa cum s-a procedat în mod corect, în noua Hotărâre de Guvern, s-a indicat suprafața de teren pe care Institutul de Cercetări de Chimie o deținea în administrare la acel moment.

Prin Actul de control nr. x, care a stat la baza emiterii Dispoziției obligatorii nr. 75155/18.12.2006, s-a explicat în amănunt ce s-a avut în vedere pentru a se dispune rectificarea suprafeței de 29.489 mp menționată în H.G. nr. 456/2003, astfel că nu se poate susține că nu s-a constatat vreo eroare de calcul, iar prin emiterea H.G. nr. 1076/2007 nu s-a făcut altceva decât să corecteze suprafața totală pe care institutul o are în administrare.

II. Pentru că în recursurile declarate de pârâtul Guvernul României și Ministerul Cercetării și Inovării au fost invocate aceleași critici, acestea vor fi analizate împreună, critici care sunt nefondate.

În privința criticilor recurenților referitoare la respectarea art. 108 din Constituție, a prevederilor O.G. nr. 57/2002 și a Legii nr. 24/2000, a emiterii Avizului favorabil al Consiliului Legislativ se constată că acestea sunt nefondate deoarece instanța de fond nu a reținut, ca motive de nelegalitate, în admiterea excepției aceste aspecte, astfel că soluția instanței de fond nu este nelegală, pentru că acestea nu au fost contestate.

În privința invocării principiului disponibilității se constată că hotărârea atacată nu poate fi anulată pentru aceasta critică deoarece, prin hotărârea pronunțată, instanța de fond a respectat acest principiu, în condițiile în care, în urma administrării probatoriilor și cu respectarea prevederilor art. 315 C. proc. civ. referitoare la caracterul obligatoriu al deciziilor de casare, a analizat legalitatea H.G. nr. 1076/2007 și a constatat că aceasta este parțial nelegală deoarece terenul în suprafață de 967,54 mp figurează în Anexa nr. 1

1

la H.G. nr. 193/2006 ca făcând parte din bunurile care aparțin domeniului public al Municipiului Cluj-Napoca.

Legalitatea unui act administrativ se verifică în raport cu dispozițiile cu forță juridică superioară în baza cărora a fost emisă, iar raportarea la H.G. nr. 193/2006 s-a făcut cu respectarea considerentelor deciziei de casare, ce are caracter obligatoriu și în care s-a dispus să se facă verificări dacă există sau nu o diferență cu privire la suprafețele de teren aflate în administrarea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca. Or, instanța de fond a constatat că există această diferență în raport cu o altă hotărâre de Guvern și a constatat nelegalitatea actului a cărui excepție a fost invocată în cauză.

În speță, nu s-a analizat caracterul hotărârilor de guvern prin care se aprobă inventarului bunurilor unei unități administrativ teritoriale, ci s-a analizat suprafața de teren aflată în administrarea pârâtului, astfel că motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 5 și 9 vechiul C. proc. civ. (dispozițiile corespunzătoare fiind cele prevăzute de art. 488 pct. 5 și 8 Noul C. proc. civ.) nu pot fi reținute.

În recursul declarat de Ministerul Cercetării și Inovării (succesorul Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare) a fost invocat și motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ. (art. 304 pct. 7 vechiul C. proc. civ.), dar și acesta este nefondat deoarece hotărârea instanței de fond este motivată cu respectarea prevederilor legale.

Pentru toate aceste considerente, pentru că hotărârea instanței de fond este legală, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, vor fi respinse recursurile ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de reclamantul A., pârâtul Guvernul României și intervenientul Ministerul Cercetării și Inovării împotriva sentinței civile nr. 402/2017 din 15 decembrie 2017 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 martie 2018.