ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1991/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul acțiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2015, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat instanței să constate calitatea de lucrător al Securității a pârâtului A. având în vedere, în esență, că pârâtul a participat la supravegherea informativă a numitului B., în cauză fiind îndeplinite dispozițiile art. 1 alin. (7), alin. (8), art. 2 lit. a), art. 8 lit. a) și art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 3399/17.12.2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă acțiunea formulată de recurentul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în contradictoriu cu pârâtul A..

În motivarea sentinței instanța a reținut, în esență, că persoana care a formulat cererea de verificare a ofițerilor/subofițerilor sub aspectul încadrării acestora ca "lucrători ai Securității", nu era titularul dosarului B. pentru care s-a solicitat accesul, iar mandatul acordat de titularul dosarului a vizat doar dreptul de acces la dosar, în cauză nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008.

Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinței civile nr. 3399/17.12.2015, a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a formulat recurs reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și, rejudecând, să se admită acțiunea astfel cum a fost formulată.

În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a prezentat situația de fapt arătând că prin cererea nr. x, adresată C.N.S.A.S. de către domnul C., s-a solicitat verificarea sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului la care petentul a avut acces în temeiul art. 1 alin. (7) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008

În dosarul cu cota arhivistică nr. x studiat în temeiul legii de către domnul C., intimatul figurează în vol. 2.

Domnul A. a avut calitatea de angajat al fostei Securități, având gradul de locotenent major, în cadrul Inspectoratului Județean Prahova al Securității, Serviciul 1, Serviciul III.

În această calitate, domnul A. a participat la o acțiune de supraveghere informativă ce viza relațiile dintre frații B. și C., în condițiile în care domnul C. se stabilise în Occident și coresponda cu fratele său rămas în România, sperând ca și acesta din urmă să emigreze.

Intimatul obținea date cu ajutorul unui informator pe care îl instruia să afle de la B. "ce mai cunoaște în legătură cu fratele său stabilit în Canada".

Acțiunile intimatului au avut ca rezultat încălcarea dreptului la viață privată, prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, a secretului corespondenței, prevăzut de art. 33 din Constituției României din 1965, precum și a libertății de circulație, prevăzută de art. 12 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.

În momentul în care informațiile referitoare la preocupările și opiniile unor persoane erau preluate de Securitate și deveneau obiect de lucru al acesteia, pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naționale, se producea încălcarea dreptului la viață privată.

Simpla obținere și folosire a unor informații cu caracter personal referitoare la cetățeni urmăriți de Securitate fără acordul acestora și pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naționale, constituia o violare a dreptului la viață privată.

Prima instanță a respins acțiunea, încălcând prevederile art. 2 lit. e), art. 1 alin. (7), art. 1 alin. (9) și a art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008. Interpretarea dată acestor prevederi este eronată, atrăgând incidența art. 488 alin. (1) punctul 8 din Noul C. proc. civ.

Potrivit art. 2 lit. e) din O.U.G. nr. 24/2008, prin noțiunea de "propriul dosar" legiuitorul înțelege "orice material întocmit de Securitate și de către alte structuri de represiune ale regimului totalitar comunist, indiferent de suport, despre persoana îndreptățită la acces sau despre alte persoane. în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență".

Legiuitorul nu a limitat accesul la "propriul dosar" doar persoanelor ale căror nume figurează pe coperta unui dosar.

De asemenea, nu prezintă nicio relevanță, din perspectiva art. 2 lit. e) din O.U.G. nr. 24/2008, împrejurarea că, pe coperta mapei în care sunt arhivate înscrisul sau înscrisurile ce reprezintă "propriul dosar" al acelei persoane, figurează numele unei alte persoane sau denumirea unei așa-numite "probleme" ori denumirea unui "obiectiv".

Noțiunea de "propriul dosar" nu se confundă, potrivit definiției date de art. 2 lit. e) din O.U.G. nr. 24/2008, nici cu dosarul fizic în care sunt păstrate documentele și nici cu întreaga acțiune a Securității care a generat totalitatea documentelor din dosarul fizic.

Noțiunea de "propriul dosar", potrivit definiției date de art. 2 lit. e) din O.U.G. nr. 24/2008 se referă strict la înscrisurile întocmite de Securitate în legătură cu o persoană.

Conform prevederilor lipsite de echivoc ale art. 2 lit. e) din O.U.G. nr. 24/2008, "propriul dosar" poate reprezenta "orice material - prin urmare, chiar și, ipotetic, un singur înscris - și se poate referi și la "alte persoane" în afară de persoana care își exercită dreptul de acces la "propriul dosar".

Prin raportul întocmit de intimat la 14.03.1987 acțiunea Securității era deschisă în scopul calificării legăturilor telefonice și prin corespondență" dintre B. și fratele său C.", care se stabilise "mai întâi în Austria și apoi în Canada".

De asemenea, pe baza informațiilor primite, intimatul a stabilit că domnul B. "primește din străinătate sume de bani în valută, colete cu diferite obiecte și medicamente ca fiind din partea fratelui fugar".

Prin urmare, încălcarea dreptului la viață privată și secretului corespondenței îi afecta în egală măsură atât pe domnul B., cât și pe fratele său, domnul C..

Oricare dintre cele două persoane menționate puteau solicita accesul la aceste documente, precum și verificarea ofițerului care Ie-a instrumentat, în speță, intimatul.

Prin urmare, sentința atacată este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a prevederilor de drept material ale art. 2 lit. e) din O.U.G. nr. 24/2008.

Domnul C. avea dreptul și în nume propriu să solicite verificarea intimatului, care a întocmit documente care îl priveau direct pe domnul C. și care reprezentau "propriul dosar" al acestuia, potrivit art. 2 lit. e) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008.

Prin urmare, Sentința atacată este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a prevederilor de drept material ale art. 2 lit. e), art. 1 alin. (7), art. 1 alin. (9) și a art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.

Apărările formulate în cauză

Intimatul A. a formulat întâmpinare la recursul declarat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității solicitând, în esență, respingerea recursului ca nefondat.

Reiterând apărările expuse în fața instanței de fond.

Astfel, în mod corect s-a reținut că C. a avut mandat de la fratele său B. doar pentru consultarea și fotocopierea dosarului x al CNSAS, în cauză fiind aplicate corect dispozițiile art. 1 din O.U.G. nr. 24/2008.

În cauza C. nu a făcut dovada că personal a formulat o cerere prin care să solicite relații în privința sa și nici nu solicitat să se constate că personal a fost " obiectul " unei urmăriri alături de B. ".

Recurentul încearcă să denatureze prevederile art. 2 lit. e) din O.U.G. nr. 24/2008 în condițiile în care dl. C. nu a formulat cerere în calitate de titular ci numai în calitate de mandatar/împuternicit al lui B..

Din conținutul notei de constatare precum și actele anexate acțiunii rezultă că, numitul C. nu poate avea calitatea de petent și nu poate obține informațiile solicitate decât în măsura în care a avut o procură specială din care să rezulte că a fost mandatat să efectueze aceste demersuri.

Instanța urmează să aibă în vedere că, nu orice tip de activitate poate fi apreciată în contextul prezentat de reclamant, ca fiind de natură să aducă atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale unei persoane.

Măsurile adoptate se încadrau în dispozițiile legale, câtă vreme, dreptul pretins încălcat era reglementat ca atare în Pactul International semnat de România și deci, în vigoare și aplicabil la acea vreme.

Împotriva petentului nu a fost luată nici o măsură de natură să-l prejudicieze, instanța urmând să interpreteze în mod corect actele de care recurentul-reclamant înțelege să se folosească, întrucât acestea nu au fost întocmite ca urmare a unei activități ilegale, ci determinate de măsuri legale la acea data.

În raport de cele expuse, motivele de recurs invocate sunt nefondate, întrucât instanța fondului a făcut o corectă aplicare și interpretare a prevederilor art. 1 alin. (9) din O.U.G. nr. 24/2008.

Procedura de filtru a recursului

În procedura de filtru a recursului, reglementată de art. 493 C. proc. civ., pe baza motivelor de recurs invocate, raportat la dispozițiile legale incidente, a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, raport ce a fost comunicat părților, conform art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea de ședință din data de 02.04.2018, a fost admis în principiu recursul declarat reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva Sentinței civile nr. 3399 din 17 decembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, fiind dispusă citarea părților conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ. .

Hotărârea instanței de recurs

Analizând sentința recurată în limitele criticilor și apărărilor expuse, ținând cont de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente.

Cu titlu prealabil se reține că prin sentința recurată instanța de fond a respins acțiunea formulată de recurentul-reclamant Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității având în vedere lipsa mandatului dat de titularul dosarului B. fratelui său C. pentru exercitarea drepturilor prevăzute de art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, fără a analiza pe fond dacă pârâtul A. a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității, context în care instanța de recurs va analiza criticile formulate de recurentul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în limita în care s-a pronunțat instanța de fond.

Astfel, prin cererea nr. x dl. C. a solicitat verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii și subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor x respectiv y pe numele numitului B..

Potrivit art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2006 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, "Persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărit de Securitate, are dreptul la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului, și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului …".

Exercitarea dreptului prevăzut de art. 1 alin. (7) se poate face conform alin. (9) din art. 1 "personal sau prin reprezentant cu procură specială și autentică".

În cauza de față, dl. B. a împuternicit conform art. 1 alin. (9) din O.U.G. nr. 24/2008 pe fratele său C. să exercite drepturile prevăzute de art. 1 alin. (1) din același act normativ, respectiv "să consulte și să fotocopieze dosarul personal de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității" fapt ce rezultă din procura specială/împuternicirea, aflată la dosar fond, dl. C. nefiind împuternicit să exercite în numele fratelui său B. drepturile prevăzute de art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, considerentele instanței de fond fiind corecte în raport de situația de fapt și drept reținută.

Recurenta-reclamantă arată că instanța de fond nu a ținut cont de dispozițiile art. 2 lit. e) din O.U.G. nr. 24/2008 dar dispoziția legală evocată vizează accesul la "propriul dosar" dar dl. C. nu a solicitat accesul la propriul dosar sau exercitarea dreptului său în raport de dispozițiile art. 1 alin. (7) din același act normativ fapt ce rezultă din cererea aflată la dosar recurs.

Prin cererea de sesizare a instanței, recurentul-reclamant nu face vorbire despre acte/fapte în raport de dl. C. ci față de B. care însă nu a împuternicit pe fratele său să exercite drepturile prevăzute de art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, mandatarul fiind obligat să acționeze în limitele mandatului primit.

Ca urmare, față de situația factuală expusă se constată că instanța de fond a interpretat și aplicat corect dispozițiile legale, dl. C. având dreptul, în baza mandatului primit, să exercite drepturile prevăzute de art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 nu și drepturile prevăzute de art. 1 alin. (7) din același act normativ, motiv pentru care criticile recurentului urmează a fi respinse.

Cu privire la celelalte motive de recurs, se constată că acestea privesc constatarea calității de lucrător al Securității a pârâtului A., în raport de actele existente la dosar dar în contextul în care instanța de fond a respins acțiunea pentru lipsa mandatului de exercitare a drepturilor prevăzut de art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, soluție ce a fost apreciată ca fiind corectă de instanța de control judiciar, nu se impune a fi analizate direct în recurs.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004 va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva Sentinței civile nr. 3399 din 17 decembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva sentinței civile nr. 3399 din 17 decembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 mai 2018.