ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2536/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2536/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I.Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii deduse judecății
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta Asociația Societatea A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice - Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial de Mediu, anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/16.07.2014 și a Deciziei nr. 129469/20.08.2014.
Hotărârea primei instanțe
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 2493 din 6 octombrie 2015, a respins acțiunea, ca neîntemeiată.
Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Asociația Societatea A., invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. și solicitând admiterea recursului așa cum a fost formulat.
În motivarea recursului său, recurenta-reclamantă susține că hotărârea primei instanțe este dată cu greșita apliare a normelor O.U.G. nr. 66/2011, neexistând în speță nici dovada săvârșirii unei nereguli și nici cea privitoare la prejudiciu, ambele condiții fiind impuse de prevederile O.U.G. nr. 66/2011 pentru a se putea dispune în mod legal corecția financiară.
În esență, recurenta reclamantă arată că intimata a reținut în sarcina sa nerespectarea unui grad adecvat de publicitate și transparență în desemnarea câștigătorului, prin aceea că a publicat anunțul referitor la câștigătorul contractului nr. x/24.02.2014 la data de 17.03.2014, așadar cu întârziere.
Or, susține recurenta-reclamantă faptul că, în speță a avut loc publicarea, este adevărat cu întârziere a anunțului privind rezultatul procedurii, însă întârzierea nu echivalează cu lipsa publicării anunțului, neexistând o încălcare a prevederilor legale.
Neîndeplinită este și condiția prejudicierii bugetului, argumentând recurenta-reclamantă că abatarea reținută în sarcina sa are un caracter pur formal, pentru care nu trebuia să fie aplicată nicio corecție financiară.
Apărarea intimatei-pârâte
Prin întâmpinare, Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de reprezentant al intimatului-pârât Ministerul Fondurilor Europene, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea sentinței atacate, fiind legală și temeinică.
Procedura de examinare a recursului în completul de filtru
Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 8 martie 2018, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Totodată, completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., pronunțând în acest sens încheierea de admitere în principiu din data de 3 mai 2018.
II.Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Examinând recursul civil de față, Înalta Curte constată că este fondat, urmând a fi admis ca atare, pentru considerentele următoare.
Astfel cum rezultă din probatoriul administrat în cauză, intimata-pârâtă a încheiat nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/16.07.2014, reținând în sarcina recurentei-reclamante faptul că nu a respectat termenul de 5 zile pentru completarea anunțului pe pagina wb www.fonduri-ue.ro cu informații despre câștigătorul contractului nr. x/24.02.2014, fiind încălcate astfel prevederile Anexei O.U.G. nr. 66/2011 și ale Ordinului nr. 1120/2013.
Împotriva notei de constatare recurenta-reclamantă a formulat contestație administrativă, respinsă prin decizia de soluționare a contestației nr. 129469/20.08.2014 și, ulterior, a formulat prezenta acțiune în contencios administrativ, reiterând criticile sale, în sensul că a publicat anunțul privind desemnarea câștigătorului anterior activității de control și, de asemenea, faptul că nu există niciun prejudiciu, pentru a se putea reține existența unei nereguli.
Astfel cum rezultă din cuprinsul sentinței civile, judecătorul fondului a luat act de faptul că anunțul privind câștigătorul contractului nr. x/24.02.2014 a fost publicat cu întârziere, însă tardivitatea publicării echivalează cu inexistența operațiunii, apreciază prima instanță, înlăturând astfel criticile reclamantei la adresa legalității notei de constatare nr. x.
Cât privește condiția prejudicierii bugetului, instanța fondului reține faptul că abaterea constatată atrage aplicarea corecției financiare, indiferent dacă a fost probată sau nu producerea unei pagube, obligația de recuperare a finanțării fiind justificată și în lumina jurisprudenței CJUE menționate în considerentele hotărârii.
În find, constatând nefondate și criticile recurentei reclamante la adresa încălcării principiului proporționalității măsurii dispuse, instanța fondului a respins acțiunea reclamantei ca fiind neîntemeiată.
Contrar opiniei judecătorului fondului, Înalta Curte constată că nu sunt îndeplinite în cauză condițiile prevăzute de art. 2 din O.U.G. nr. 66/2011, astfel că acțiunea reclamantei apare ca fiind întemeiată.
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, prin neregulă se înțelege orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.
Cu referire la prima condiție a nereguluii, respectiv aceea a dovedirii unei abateri de la legalitate, s-a reținut în sarcina recurenti-reclamante faptul că nu a respectat un grad adecvat de publicitate și transparență la desemnarea câștigătorului, abaterea fiind prevăzută de Partea 3 punct 2 din H.G. nr. 519/2014 reprezentând Anexa O.U.G. nr. 66/2011, cu raportare la Ordinul nr. 1120/2013.
Contrar celor reținute de prima instanță, Înalta Curte constată că publicarea cu întârziere a anunțului privind desemnarea câștigătorului contractului nr. x/24.02.2014 nu poate echivala cu inexistența procedurii de publicitate în discuție.
Apoi, este de observat faptul că recurenta-reclamantă a procedat la postarea anunțului în discuție la data de 17.03.2014, aspect sesizat și în cuprinsul notei de constatare nr. x.
În contextul în care autoritatea pârâtă nu a reținut în sarcina recurentei-reclamante nicio carență cu privire la conținutul anunțului postat cu privire la desemnarea câștigătorului contractului nr. x/24.02.2014, iar acest anunț a fost, totuși, publicat de către recurenta-reclamantă din proprie inițiativă, anterior oricărei forme de verificare sub acest aspect, Înalta Curte apreciază că simpla depășire a termenului prevăzut de procedura simplificată aprobată prin Ordinul nr. 1120/2013 nu justifică aplicarea corecției financiare de 5%, dispusă prin nota de constatare în litigiu.
În același sens, Înalta Curte subliniază faptul că pentru a se discuta de o neregulă, în accepțiunea prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, este necesar a se dovedi nu numai încălcarea unei norme legale ori contractuale, cu relevanță în procedura de accesare a finanțării nerambursabile ci și faptul că abaterea respectivă a prejudiciat sau a fost susceptibilă să prejudicieze bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.
Acceptând că dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 cuprind, în sfera lor de reglementare, atât prejudiciul concret adus unuia din bugetele acolo menționate dar și abaterea potențial prejudiciabilă, Înalta Curte observă, totuși, că autoritatea pârâtă nu a justificat în niciun mod în ce măsură întârzierea publicării anunțului referitor la câștigătorul contractului nr. x/24.02.2014 a adus prejudici sau este susceptibilă să prejudicieze unul din bugetele donatoare.
O atare constatare atrage și o altă concluzie, respectiv cea referitoare la încălcarea principiului proporționalității, fiind evident că în contextul în care abaterea reținută în sarcina recurentei-reclamante este reprezentată de publicarea cu întârziere a anunțului referitor la câștigătorul contractului nr. x/24.02.2014 și în lipsa oricărui element de natură a demonstra existența unui prejudiciu sau potențialitatea unui prejuduciu la adresa bugetului donator, măsura stabilirii corecției financiare apare ca fiind excesivă.
Față de aceste considerente Înalta Curte apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, astfel că hotărârea primei instanțe este dată cu aplicarea greșită a acestor dispoziții, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de reclamanta Societatea A. împotriva sentinței nr. 2493 din 6 octombrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și, rejudecând, admite acțiunea.
Anulează Decizia nr. 129469/20.08.2014 și Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/16.07.2014.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 14 iunie 2018.