ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2316/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC A.T. SA a formulat o cerere de eliberare a recipisei în original privind plata cauțiunii în Dosarul nr. 339/46/2011 al Curții de Apel Pitești. Prin încheierea din 13 ianuarie 2012, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamanta SC A.T. SA, în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. – A.N.V. – Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Craiova- Serviciul Antifraudă Fiscală și Vamală Craiova. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, la data de 17 februarie 2011, SC A.T. SA a solicitat, în contradictoriu cu A.N.A.F.

– A.N.V. – D.R.A.O.V. Craiova – Serviciul Antifraudă Fiscală și Vamală, suspendarea executării deciziei de regularizare a situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal din 3 februarie 2011, până la soluționarea instanței de fond. Reclamanta a formulat contestație administrativ-fiscală la autoritatea pârâtă împotriva actului administrativ-fiscal contestat, solicitând totodată suspendarea executării acestuia. Cauțiunea a fost consemnată potrivit recipisei din 9 martie 2011, în valoare de 70.724 RON, reprezentând 10% din valoarea contestată în condițiile art. 215 alin. (2) C. proc. fisc. Curtea a constatat că, prin sentința nr. 362 din 27 iulie 2011, irevocabilă prin nerecurare, s-a dispus respingerea cererii de restituire a cauțiunii în temeiul art. 723 1 alin. (3) C. proc.

civ., reținându-se că nu s-a soluționat irevocabil contestația cu privire la fondul cererii pentru a fi posibilă restituirea. Aceeași situație se regăsește și în Dosarul nr. 877/46/2011, nefiind pronunțată o soluție irevocabilă. Ca atare, față de dispozițiile art. 1201 C. civ. anterior, raportat la art. 337 și art. 723 1 C. proc. civ., constatându-se că nu s-au schimbat împrejurările avute în vedere la pronunțarea sentinței susmenționate, Curtea a apreciat că excepția autorității de lucru judecat este incidentă. Împotriva acestei hotărâri, reclamanta SC A.T. SA a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului, se arată că cererea de suspendare ce a făcut obiectul Dosarului nr. 339/46/2011 al Curții de Apel Pitești a fost respinsă prin sentința nr. 362/2011 la data de 27 iulie 2011, și în consecință, se impune admiterea cererii, în sensul dispunerii restituirii cauțiunii consemnate, obiect al Dosarului nr. 339/46/201 1. În cauză, prin încheierea cuprinsă în sentința nr. 362/ 2011 din data de 27 iulie 2011, instanța a respins cererea de suspendare a actelor administrativ - fiscale, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004 și de la acea dată au trecut mai mult de 30 zile, iar pârâta Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Craiova nu a formulat cerere de plată a unor despăgubiri.

Societatea recurentă susține că, prin încheierea de ședință din data de 13 ianuarie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 339/46/2011, în mod eronat, instanța de fond a respins cererea de restituire a cauțiunii, fără a avea în vedere dispozițiile art. 723 1 C. proc. civ. Recurenta mai susține că prima instanță, prin rolul său activ, trebuia să aibă în vedere și faptul că instanța, în data de 25 ianuarie 2012, s-a pronunțat în Dosarul nr. 877/46/2011, ce are ca obiect contestația împotriva unui act administrativ fiscal, dispunând anularea deciziei din 22 martie 2011 emisă de A.N.A.F.-D.G.F.P. Argeș, deciziei din 03 februarie 2011 pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal și a procesului-verbal de control din 03 februarie 2011, emise de pârâta A.N.V.-D.R.A.O.V.

Craiova. Examinând cauza și sentința recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele de recurs invocate, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cu cele ale art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefundat, pentru considerentele în continuare arătate. Potrivit art. 723 1 alin. (3) C. proc. civ. „Cauțiunea se eliberează celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptățit în cauză nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite, până la împlinirea termenului de 30 de zile de la data la care, prin hotărâre irevocabilă, s-a soluționat fondul cauzei. Cu toate acestea, cauțiunea se eliberează de îndată, dacă partea interesată declară în mod expres că nu urmărește obligarea părții adverse la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate”.

Înalta Curte constată că prima ipoteză nu este îndeplinită în cauză, deoarece acțiunea având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei actelor administrative a căror suspendare s-a solicitat nu a fost soluționată în mod irevocabil. De asemenea, acțiunea în anularea actelor administrative nu a fost soluționată irevocabil. Prin sentința nr. 362 din 27 iulie 2011, irevocabilă prin nerecurare, s-a dispus respingerea cererii de restituire a cauțiunii în temeiul art. 723 1 alin. (3) C. proc. civ., reținându-se că nu s-a soluționat irevocabil contestația cu privire la fondul cererii pentru a fi posibilă restituirea. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 723 1 alin. (3) C. proc. civ. raportat la art. 1201 C. civ.

anterior, Curtea de Apel a respins cererea ca inadmisibilă. Prin urmare, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o încheiere temeinică și legală. În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de societatea reclamantă, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC A.T. SA împotriva încheierii din 13 ianuarie 2012 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 11 mai 2012.