ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1190/2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1190/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra

recursurilor penale de față;

Prin sentința penală nr. 216/D/2008

din 21 aprilie 2008 a Tribunalului Bacău, în temeiul art. 119 din Legea nr. 302/2004

s-a recunoscut pe cale incidentală sentința penală nr. 101/2005 a Tribunalului

Penal nr. 14 din Madrid – Spania prin care inculpatul A.C.C., actualmente N.G.C.,

a fost condamnat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru comiterea

delictului de „jaf continuat”, prevăzut de art. 237, art. 238 alin. (4), art. 239

ultimul aliniat și art. 240 C. pen. spaniol, cu aplicarea art. 74 C. pen.

spaniol și în consecință:

În

temeiul art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică pentru

inculpatul N.C.C. din infracțiunile prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002,

art. 7 alin. (1) și (3) în referire la art. 2 lit. a), b) pct. 18 lit. c) pct. 4

din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în infracțiunile

prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b) C.

pen., art. 7 alin. (1) și (3) în referire la art. 2 lit. a), b) pct. 18 lit. c)

pct. 4 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și a art. 33 lit.

a) C. pen.

În

temeiul art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a art.

74 lit. c) C. pen. și a art. 76 lit. e) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii

de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată

electronice a fost condamnat inculpatul N.C.C, fost A. la pedeapsa de 3(trei)

luni închisoare.

În

temeiul art. 7 alin. (1) și (3) în referire la art. 2 lit. a), b), pct. 18 lit.

c) pct. 4 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a art. 74

lit. c) și art. 76 lit. b) C. pen. și a art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003

pentru săvârșirea infracțiunii de constituire grup organizat a fost condamnat

același inculpat la pedeapsa de 2 (doi)ani închisoare și 1 (un) an pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a

II-a și lit. b) C. pen.

În

temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. și a art. 35 alin. (1) C. pen.

s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare și 1

(un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În

temeiul art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen.

În

temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa închisorii durata reținerii și

arestarea preventivă a inculpatului N.C.C. de la 9 noiembrie 2007 la zi.

În

temeiul art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În

temeiul art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și a art. 74 lit. a) și c) C. pen. și a art. 76 lit. e) C. pen. pentru

săvârșirea infracțiunii de deținere de echipamente în vederea falsificării

instrumentelor de plată electronice a fost condamnat inculpatul D.A. la

pedeapsa de 5 luni închisoare.

În

temeiul art. 7 alin. (1) și (3) în referire la art. 2 lit. a), b), pct. 18 lit.

c) pct. 4 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c), art. 76 lit.

b) C. pen. și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 pentru săvârșirea

infracțiunii de constituire grup organizat a fost condamnat același inculpat la

pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare și 1 (un) an pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen.

În

temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. și a art. 35 alin. (1) C. pen.

s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare și

l (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În

temeiul art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen.

În

temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa închisorii durata reținerii și

arestarea preventivă a inculpatului D.A. de la 9 noiembrie 2007 la zi.

În

temeiul art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În

temeiul art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 74

lit. a) și c) C. pen. și a art. 76 lit. e) C. pen. pentru săvârșirea

infracțiunii de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor

de plată electronice a fost condamnat inculpatul A.I.C. la pedeapsa de 5 luni

închisoare.

În

temeiul art. 7 alin. (1) și 3 în referire la art. 2 lit. a), b), lit. c), pct. 4

din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c), art. 76 lit. b) C.

pen. și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 pentru săvârșirea infracțiunii

de constituire grup organizat a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de

2 ani și 6 luni închisoare și 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În

temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. s-a

aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare și 1

(un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În

temeiul art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen.

În

temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa închisorii durata reținerii și

arestarea preventivă a inculpatului A.I.C. de la 9 noiembrie 2007 la zi.

În

temeiul art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În

temeiul art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C.

pen. și a art. 76 lit. e) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de

echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice a fost

condamnat inculpatul F.I. la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În

temeiul art. 7 alin. (1) și (3) în referire la art. 2 lit. a), b), pct. 18 lit.

c) pct. 4 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c), art. 76 lit.

b) C. pen. și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 pentru săvârșirea

infracțiunii de constituire grup organizat a fost condamnat același inculpat la

pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare și 1 (un) an pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen.

În

temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. s-a

aplicat inculpatului pedeapsa cea, mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare și 1

(un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În

temeiul art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen.

În

temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsă închisorii durata reținerii și

arestarea preventivă a inculpatului F.I. de la 9 noiembrie 2007 la zi.

În

temeiul art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În temeiul

art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. și a art.

76 lit. e) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de echipamente în

vederea falsificării instrumentelor de plată electronice a fost condamnat

inculpatul Z.D.A. la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În

temeiul art. 7 alin. (1) și (3) în referire la art. 2 lit. a), b), pct. 18 lit.

c) pct. 4 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) art. 76 lit.

b) C. pen. și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 pentru săvârșirea

infracțiunii de constituire grup organizat a fost condamnat același inculpat la

pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare și 1 (un) an pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen.

În

temeiul art. 33 lit. a) art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. s-a

aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare și 1

(un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În

temeiul art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen.

În

temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsă închisorii durata reținerii

inculpatului Z.D.A. din data de 9 noiembrie 2007.

În

temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a revocat măsura obligării de a nu

părăsi țara pentru inculpatul Z.D.A.

În

temeiul art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

a art. 74 lit. a) și c) C. pen. și a art. 76 lit. e) C. pen. pentru săvârșirea

infracțiunii de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor

de plată electronice a fost condamnat inculpatul B.A. la pedeapsa de 5 luni

închisoare.

În

temeiul art. 7 alin. (1) și (3) în referire la art. 2 lit. a), b), pct. 18 lit.

c) pct. 4 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c), art. 76 lit.

b) C. pen. și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 pentru săvârșirea

infracțiunii de constituire grup organizat a fost condamnat același inculpat la

pedeapsa 2 ani închisoare și 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În

temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. s-a

aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare și 1 (un) an

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a)

teza a II-a și lit. b) C. pen.

În

temeiul art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen.

În

temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsă închisorii durata rețineri

inculpatului B.A. din data de 9 noiembrie 2007.

În

temeiul art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea sumei 7.500

euro de la inculpatul D.A., a sumei de 500 euro de la inculpatul A.I.C., a

sumei de 2.500 euro de la inculpatul F.I., a sumei de 1.400 euro de la

inculpatul Z.D.A. și a sumei de 300 euro de la inculpatul B.A. dobândiți din

activitatea infracțională.

În

temeiul art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea bunurilor folosite de

inculpați la comiterea faptelor după cum urmează:

1) De la

inculpatul D.A. - a unui HDD marca W.D., capacitate 80 GB, HDD laptop marca

IBM, capacitate 20 GB, HDD marca M. capacitate 80 GB; HDD marca W.D.,

capacitate 20 GB; memory stick marca S. capacitate 512 MB; 12 CD numerotate de

la 1 la 12; un mini CD-RW M.; 3 CD „MPLAB” și un floppy-disc inscripționat P.P.

și a telefonului mobil.

2) De la

inculpatul B.A. - HDD marca S., capacitate 400 GB; HDD W.D. capacitate 200 GB,

HDD marca S. capacitate 160 GB; memory stick culoare roșu-argintiu; floppy-disc

inscripționat P.P. și a telefonului mobil.

3) De la

inculpatul Z.D.A. - HDD laptop marca H.T., capacitate 40 GB; un memory stick S.,

un CD T. cu inscripția olografă P.; un mini CD inscripționat CD DRIVER și a

telefonului mobil.

4) De la

inculpatul F.I. - un mini CD cu inscripția olografă XXX, un CD marca S. și un

CD marca T. și a telefonului mobil.

În

temeiul art. 118 lit. a) C. pen. s-a dispus confiscarea a două dispozitive tip

„gură de bancomat” ridicate de la inculpatul N.C.C.

În

temeiul art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea unui telefon ridicat de

la inculpatul N.C.C.

S-a constatat

că inculpații au fost asistați de avocați aleși la urmărirea penala și la

cercetarea judecătorească.

În

temeiul art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat

la plata a câte 7.000 lei RON fiecare către stat cu titlu de cheltuieli

judiciare.

Pentru a

pronunța această soluție s-au reținut următoarele:

S-a

constatat faptul că sursa principală și continuă de procurare de dispozitive,

folosite la fraudarea de A.T.M.-uri din afara granițelor țării, a fost

inculpatul D.A., care, la locuința personală din municipiul Roman, jud. Neamț,

începând cu anul 2004 a început să confecționeze artizanal echipamente

specifice, pe care le vindea altor persoane, care vizau extrageri neautorizate

de pe cârduri valide.

O

perioadă mare de timp, sus-numitul, contracost, a pus la dispoziția multor

clienți dispozitive de citire a benzii magnetice (skimmer), respectiv unui

anume C., fost vecin, în prezent acesta locuind în Canada, către numiții S.D.,

P.C.V. zis H., R.C., precum și inculpatului A.I.C. zis C., inculpatului F.I.,

inculpatului Z.D.A., inculpatului N.C.C. și altor persoane, cetățeni români,

care acționau ilicit sub aspectul activității de fraudare bancomate, pe toate

continentele.

Inițiativa

frauduloasă de confecționare a acestor dispozitive, așa cum subliniază

inculpatul D.A., a aparținut coinculpatului A.I.C., aceștia stabilind în baza

cunoștințelor tehnice și electronice pe care le aveau, să-și împartă

atribuțiile de confecționare, primul realizând partea mecanică, iar cel de al

doilea partea electronică și cea de programare (software). Cei doi s-au înțeles

ca după confecționarea acestor echipamente, să realizeze ulterior distribuirea

către diferiți clienți interesați, inițial inculpatul A.I.C.,aducând și modele

de realizare, respectiv forme de aluminiu ce imitau fanta de bancomat, precum

și microcipurile electronice, ce conțineau programele necesare funcționării

dispozitivelor în cauză.

Inculpatul

A.I.C. a pus la dispoziția inculpatului D.A., atât programele software de

funcționare a dispozitivelor electronice, aplicațiile hardware folosite la

programarea microcontrolerelor (MP-Lab), precum și diferite componente

electronice (rezistențe, cuarțuri, microcipuri) și multiple documentații de

utilizare a acestora, desfășurând împreună astfel întreaga activitate

infracțională la locuința inculpatului D.A.

Faptul

că inculpatul A.I.C. asigura componente electronice pentru confecționarea de

către inculpatul D.A. rezultă din nota sintetică privind convorbirea telefonică

dintre aceștia din data de 29 octombrie 2007, ora 17

47

. Astfel, în

urma discuției purtate A. îi cere lui C. să-i cumpere baterie și cuartz. Mufă

de 25 de pini nu mai are nevoie deoarece a găsit deja. Important este ca

timer-ul bateriei să fie foarte bun, precis pentru că altfel va da eroare. În

cele din urmă Alexandru îi spune lui C. să nu uite să facă rost și de o

interfață (vol. IV, fila 139).

De

asemenea, în sublinierea aceleiași idei, se are în vedere și convorbirea

acelorași, din data de 31 octombrie 2007, ora 09

00

, discuție în

cursul căreia inculpatul A.I.C. îi dă inculpatului A.D. explicații detailate cu

privire la activitatea desfășurată, modul de lucru, rezultatele obținute și

măsurile necesare pentru a asigura succesul operațiunii (vol. IV, filele 147-148

).

Conform

declarațiilor acelorași inculpați, se reține că, la un moment dat, inculpatul A.I.C.

a predat inculpatului D.A. și o unitate de calculator, astfel asigurând

confecționarea în continuare a dispozitivelor specifice, întrucât, în ultimul

timp, comenzile erau tot mai multe sub aspect cantitativ. Relevantă sub

aspectul constatării colaborării ilicite în cadrul grupului infracțional

organizat, evidențiind contacte - delict între tehnician, softist și terț

client este și discuția telefonică între inculpatul D.A. (X) și A.N. C.C.,

identificat în persoana inculpatului A.I.C., purtată în ziua de 09 octombrie

2007, ora 16

25

, din care rezultă că cel din urmă are o comandă

terțiară, el urmând să se ocupe de partea electronică, iar D.A. de partea

mecanică a dispozitivului de citire a benzii magnetice a cârdurilor, vizat a fi

confecționat în comun.

În

sublinierea aceleiași idei de cooperare neechivocă infracțională dintre cei doi

inculpați, în componență organizată, sunt și discuțiile telefonice purtate de

aceștia în zilele de 21 octombrie 2007, ora 22

52

; 23 octombrie 2007,

ora 21

15

; 25 octombrie 2007, ora 20

37

; 27 octombrie 2007,

ora 21

00

, rezultând că sunt interesați să obțină cât mai multe

informații în domeniu, să fie cât mai iscusiți în acțiunile ilicite, totodată

constatându-se că inculpatul A.I.C. suplimentar se angajează să procure alte

componente specifice necesare confecționării de dispozitive tip skimmer

(folosit la citirea benzii magnetice a unor cârduri valide). După identificarea

acestora, s-a stabilit că numele de C. era folosit de A.I.C. iar X era D.A.

Dialogul purtat de cei doi inculpați demonstrează cooperarea neechivocă a

acestora pe segmentul infracțional de anvergură la care erau angrenați (vol. IV,

filele 129-130).

Împrejurarea

că inculpatul A.I.C. avea clienți cărora le vindea dispozitive electronice de

fraudare bancomate, pe care le realiza în cooperare cu inculpatul D.A., rezultă

din convorbirea telefonică avută de acesta (A.N.C. zis C.) cu o persoană neidentificată

(X), în data de 26 octombrie 2007, ora 13

31

(vol. V, fila 103).

Din

discuția telefonică din data de 02 noiembrie 2007, ora 22

52

, dintre

inculpatul A.I.C. zis C.C. și o persoană neidentificată (X), rezultă că acesta

deja a distribuit trei guri de bancomat și referitor la acestea, întrucât se

constată aspecte de nefuncționalitate, se înțeleg să procedeze la remedierea

comună a dispozitivelor. În depoziția inculpatului D.A., coroborată cu

susținerile coinculpatului Z.D.A., se rețin aspecte de detaliu privind

conexiunea infracțională a acestuia și cu un anume Solomon Dan, acesta din urmă

acționând în cadrul anturajului infracțional pe segmentul de implicare directă

împreună cu alți complici pe celula de folosire a dispozitivelor electronice de

copiere a datelor valide de pe instrumente de plată electronică, obținute de la

D.A., rezultând că aceștia s-au cunoscut prin intermediul inculpatului A.I.C.,

în anul 2005.

Ulterior,

în cadrul grupului infracțional organizat s-a identificat implicarea evidentă a

coinculpatului F.I., începând cu luna decembrie 2006, care a mers împreună cu

inculpatul A.I.C. la locuința inculpatului D.A.. Inculpatul F.I. obținea,

urmare a comenzilor date, dispozitive confecționate de inculpatul D.A. în

cooperare cu inculpatul A.I.C., pe care le comercializa diferitelor grupări de

cetățeni români, care acționau ilicit cu acest specific în străinătate.

Conform

discuțiilor telefonice dintre inculpatul D.A. (A.N. X sau A.) și F.I. (I.)

purtate în zilele de 20 august 2007, ora 13

29

, 16 octombrie 2007,

ora 19

29

, 29 octombrie 2007, ora 12

02

, 30 octombrie 2007,

ora 09

21

rezultă că cel din urmă se interesează dacă comanda de

dispozitive de fraudare dată este finalizată, dând și alte comenzi ulterioare,

totodată rezultând și aspecte privind plata în bani pentru dispozitivele solicitate.

Conform declarației date de inculpatul F.I., rezultă că acesta, începând cu

luna februarie anul 2007, s-a implicat în activitatea de distribuire de

echipamente de fraudare bancomate, având cunoștință de activitatea desfășurată

de inculpatul D.A. de la un anume M., căruia i-a intermediat predarea unui

dispozitiv preluat de la coinculpatul D.A., cumpărând-o cu suma de 500 de euro

și vânzând-o cu 1.000 euro. Ulterior, acesta a mai făcut o comandă, pentru un

alt solicitant, de două astfel de „guri de bancomat”, pe care le-a vândut cu

1.500 de euro, pentru care i-a plătit inculpatului D.A. 1.000 de euro.

În vara

anului 2007, inculpatul F.I. a mai obținut un dispozitiv tip „gură de bancomat”

confecționat de către inculpatul D.A., pe care l-a cumpărat cu 500 de euro și

l-a vândut unui anume R. din Bacău, cunoscut cu astfel de preocupări, pentru

suma de 1.500 euro. În luna septembrie 2007, inculpatul F.I. a mai

comercializat 2 astfel de dispozitive confecționate de același inculpat D.A.,

unui anume M., tot din Bacău, pentru suma de 2.000 euro, plătindu-i

inculpatului D.A. 1.000 euro.

Identificând

faptul că cererea de asemenea dispozitive de fraudare este în continuă creștere

și apreciind că se obțin bani în mod facil din această activitate, inculpatul F.I.,

spre sfârșitul lunii septembrie 2007, a făcut o comandă proprie de un

dispozitiv de fraudare la coinculpatul D.A., căruia i-a plătit 500 de euro,

ridicând la 08 noiembrie 2007 produsul finit.

Conform

declarațiilor date de inculpatul N.C.C., rezultă că acesta l-a identificat pe

inculpatul D.A. ca sursă de furnizare de dispozitive de fraudare bancomate, în

vara anului 2007, prin colaborarea cu inculpatul F.I.

Inculpatul

N.C.C., așa cum susține în declarațiile date, a obținut succesiv de la

inculpatul D.A. șase „guri de bancomat”, cu ultimele două fiind identificat în

flagrant, în dimineața zilei de 09 noiembrie 2007, reușind să facă o plată

parțială de 2.000 euro acestuia din urmă.

De

menționat că inculpatul D.A. subliniază că în colaborarea infracțională avută cu

inculpatul N.C.C., i-a predat acestuia, în mai multe rânduri, un număr de 12

dispozitive tip „gură de bancomat”. Conform probațiunii intruzive administrate

în cauză rezultă că contactele ilicite dintre cei doi au fost multiple și

succesive, respectiv inculpatul N.C.C. obținând spre comercializare mult mai

multe echipamente de fraudare bancomate decât cele recunoscute de ambii

inculpați. Regula era ca pentru confecționarea mâțelor și gurilor de bancomat,

N.C.C. să pună la dispoziția lui D.A. diferite componente de asamblare, de

altfel și ceilalți inculpați procedau de aceeași manieră. Relevante în acest

sens sunt notele de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate

de inculpatul N.C.C. (C.) și inculpatul D.A. (X) (vol. 2 filele 15 și 19, vol. 4

filele 4-6). În cadrul aceleiași discuții, rezultă că cei doi vorbesc despre

necesarul de componente utilizabile la confecționarea dispozitivelor de

fraudare, inculpatul N.C.C. angajându-se să-i aducă inculpatului D.A. butoane

de resetare, 30 bucăți, de diferite forme, conform indicațiilor date de cel din

urmă.

Ulterior,

într-o altă convorbire, la ora 20

23

cei doi discută din nou despre

alte subansambluri specifice, precum și referitor la alte comenzi privind

confecționarea de dispozitive folosite la falsificarea instrumentelor de plată,

inculpatul N.C. tatonând perspectivele de cooperare infracțională. De asemenea,

inculpatul D.A. și N.C.C. poartă o discuție la data de 13 august 2007 privind

preocupările infracționale verificate în cauză, din care rezultă că acesta din

urmă insistă să i se finalizeze o altă „comandă”, subliniind că vor urma și

altele odată cu plata contravalorii dispozitivelor (vol. 4 fila 34).

Din

discuțiile telefonice din data de 07 octombrie 2007 orele 11

09

,

respectiv 08 octombrie 2007, orele 10

55

între aceleași persoane,

rezultă că D.A. a confecționat 2 dispozitive pentru N.C.C. și urmează să

confecționeze încă alte 5 asemenea echipamente, cel din urmă angajându-se și la

plata pentru munca prestată de primul (vol. IV, filele

73-76).

Alte

discuții telefonice care subliniază cooperarea infracțională dintre cei doi

privind confecționarea de dispozitive de către D.A. la comenzi date de N.C.C. sunt

cele purtate în zilele de 20 octombrie 2007, ora 14

07

, 16

49

;

22 octombrie 2007, ora 17

03

; 31 octombrie 2007, ora 10

13

;

07 noiembrie 2007, ora 16

16

, 19

00

; 08 noiembrie 2007, ora

15

46

și 20

43

, (vol. 4 filele 105-106).

S-a

stabilit că inculpatul N.C.C. avea în cadrul grupului misiunea de a vinde în

mod repetat dispozitive electronice de fraudare bancomate, la prețuri impuse de

el clienților, constatându-se că acesta obținea substanțiale beneficii

financiare.

În acest

sens, edificatoare este cea mai parte a convorbirilor telefonice purtate de

inculpatul N.C.C. cu numeroase persoane neidentificate după datele de stare

civilă (X, G.), care îl contactau în calitate de clienți ai dispozitivelor

confecționate artizanal de inculpatul D.A., dintre care subliniem următoarele

convorbiri purtate în zilele de 21 iulie 2007, orele 14

37

; 22 iulie

2007, ora 22

24

; 23 iulie 2007, ora 20

39

; 29 iulie 2007,

ora 23

51

; 30 iulie 2007, ora 16

24

; 31 iulie 2007, ora 16

05

;

01 august 2007, orele 15

22

și 18

47

; 03 august 2007, ora

13

00

; 05 august 2007, ora 16

46

; 06 august 2007, ora 14

33

;

23 august 2007, ora 23

56

; 06 septembrie 2007, ora 17

02

;

01 noiembrie 2007, ora 19

43

.

Conexiunea

ilicită concretă a inculpatului Z.D.A. în cadrul acestei grupări infracționale

a început cu anul 2007, când prin intermediul unui anume S.D., cunoscut în

Marea Britanie ca fraudator de bancomate, având echipe care lucrau pentru

acesta, a luat legătura cu inculpatul D.A. în scopul obținerii ulterioare de

noi astfel de dispozitive.

Astfel,

inculpatul Z.D.A. s-a implicat în această activitate infracțională, asigurând

transferul de echipamente din țară în străinătate, de la inculpatul D.A. la

numitul S.D., inițial pentru un număr de 8 „guri de bancomat”, ulterior onorând

și alte comenzi, respectiv încă alte 6 dispozitive electronice tip „mâțe”, pe

care le-a preluat cu concursul unui complice R.C. și a soției acestuia D., cu

care s-a deplasat la domiciliul lui D.A. Ulterior, comanda a fost suplimentată

pentru alte 3 echipamente electronice tip „mâță”, care au ajuns la aceeași

destinație în străinătate, respectiv la dispoziția lui S.D. Aceste aspecte

rezultă din declarațiile date de inculpat, care se coroborează cu declarația

inculpatului D.A.

În mod

concret, s-a identificat intruziv că inculpatul Z.D.A.(A.) dădea comenzi lui D.A.(A.)

și pentru alte persoane, cu care se aflau în legătură, relevante în acest sens

sunt discuțiile dintre cei doi, din datele de 25 octombrie 2007, ora 12

24

și 29 octombrie 2007, ora 10

02

(Vol. IV, filele 137-138).

Legăturile

infracționale ale inculpatului Z.D.A. (A.) cu alte persoane interesate să

obțină dispozitive de fraudare bancomate de la sursa inițială de confecționare,

care era inculpatul D.A., rezultă și din convorbirile telefonice ale

sus-numitului cu acești clienți (X, Z), din datele de 13 octombrie 2007, ora 17

39

;

23 octombrie 2007, ora 15

53

; 29 octombrie 2007, ora 12

09

;

30 octombrie 2007, ora 11

22

; 01 noiembrie 2007, ora 13

01

;

03 noiembrie 2007, ora 16

55

(vol. V, fila 17 și vol. V, filele

55-56, vol. V, fila 65, vol. V, filele 68-69, vol. V, filele 84-85).

De menționat

este aspectul că anterior perioadei de colaborare ilicită dintre inculpații Z.D.A.

și D.A., primul dintre aceștia, mergând în Marea Britanie, în perioada anilor

2005-2006, a obținut de la un anume P.C. un laptop și un caiet ce conținea date

folosibile la întreaga activitate de fraudare a bancomatelor (respectiv

programele software necesare funcționării dispozitivelor destinate

skimmingului, programele de compilare a datelor fraudate precum și programele

de scriere a acestor date pe cârduri donate, în scopul efectuării de extrageri

neautorizate de la ATM-uri). Aceste bunuri le-a pus la dispoziția

coinculpatului D.A., împreună încercând să creeze dispozitive mai performante

spre comercializare ilicită.

Inculpatul

D.A. s-a arătat interesat de programul complex deținut de coinculpatul Z.D.A.,

dorind să-l cumpere de la acesta, plătind parțial suma de 1.200 de euro,

stabilind ca ulterior împreună să identifice cooperarea unui specialist în

informatică. Astfel, inculpatul Z.D.A. l-a cooptat în luna august 2007 în

activitatea infracțională pe inculpatul B.A. zis S. sau J. (această din urmă

poreclă fiind identificată ca utilizată de cel din urmă inculpat în special în

anturajul informatic), acesta lucrând la o firmă de calculatoare și având

cunoștințe solide de informatică (hard și soft).

Existența

conexiunii infracționale directe dintre inculpații D.A. (X) și Z.D.A. (A.) și

intermediată cu B.A. rezultă din convorbirile telefonice purtate de primii doi

în ziua de 12 octombrie 2007, la orele 13

01

(vol. IV, filele 89-90).

Conform discuțiilor dintre D.A. (A.N. - X) cu același coinculpat Z.D.A. (A.),

din datele de 16 octombrie 2007, ora 20

52

, respectiv 17 octombrie

2007, ora 20

14

, rezultă că, urmare a sprijinului infracțional

materializat de inculpatul B.A., inculpatul Z.D.A. și-a însușit unele

cunoștințe informatice de programare a PC-urilor, pe care i le-a împărtășit și

lui D.A., cel din urmă reușind să programeze un astfel de PIC folosind

programul inculpatului Z.D.A. adus din Anglia (vol. IV, filele

95-99).

De

programul deținut inițial de inculpatul Z.D.A. s-a arătat interesată și o altă

persoană, respectiv un anume C., vecin de-al inculpatului D.A., care în prezent

locuiește în Canada și despre care au rezultat date că are aceleași preocupări

infracționale pe linia de fraudare de bancomate.

Se

impune a fi evidențiată și nota de sinteză între inculpatul D.A. (X) și C.,

care evidențiază preocupările infracționale comune ale celor doi, coroborat cu

probatoriul cauzei, rezultând că se face referire concretă la programul de

compilare deținut de inculpatul Z.D.A. În urma discuției purtate reiese că

acest C. i-a trimis un pachet lui X care include o invitație pentru a veni în

Canada. De asemenea acesta îl învață pe X ce să facă pentru a obține viza. Din

cele spuse de X, acesta ar părea interesat să plece către Canada unde ar urma

să confecționeze și să asambleze dispozitive utilizate de falsificatorii de cârduri.

Programul complet (tot ce este soft) de care aceștia au neapărat nevoie costă

înjur de 20.000 de euro. Din cele povestite, Canada pare a fi un teritoriu

virgin din acest punct de vedere, iar X îi reamintește lui C. că dispozitivele

pot fi puse pe orice, mai ales că vor cumpăra acest program de compilare. (X:

Ea este întreruptă. Poți să o întrerupi de 20 de ori. Ea tot citește, știi? De

unde rămâne ea tot citește în continuare până la sfârșit. Cât trage afară, ea

tot citește. Nu pierde absolut nimic, randamentul e de 99%. La 10 bucăți,

randamentul e de 100%.). Se gândesc cum să facă rost de bani pentru a cumpăra

programul și soluția ar fi să se cupleze mai mulți băieți pentru a aduna o sumă

mai mare. Deja X a dat una asamblată lui N. (n.n. se referă la inculpatul N.C.C.

și din 20 de cartoane a tras 20 - vol. IV, fila 66). De subliniat că, dat fiind

preocupările infracționale a cetățeanului român din Canada, acesta special s-a

deplasat în România și a luat legătura cu inculpatul D.A. pentru a obține

programul la care s-a făcut referire și, pe criteriul că acesta era prea scump

și greu de accesat de o persoană fără cunoștințe avansate de informatică,

tranzacția nu s-a mai realizat. În această împrejurare, inculpatul D.A. i-a

predat intermediat 28 de PC-uri (microcontrolere electronice - componente ale

dispozitivelor de fraudare ATM-uri), conținând vechiul program de funcționare

utilizat de inculpatul D.A. la toate dispozitivele realizate, program procurat

de la inculpatul A.I.C.

Susținerile

inculpatului D.A. privind livrarea celor 28 de PC-uri, care trebuiau să ajungă

în Canada la C., prin intermediul unui anume Liviu, se coroborează probațional

cu datele reținute în formă sintetică din procesele verbale de redare în formă

scrisă a convorbirilor telefonice (filele 34-36 dosar vol. IV).

Elocventă

este și o altă discuție între același inculpat D.A. cu numitul C.(Z) din

Canada, purtată în ziua de 20 august 2007, orele 17

19

, din care

rezultă că primul s-a asigurat de funcționalitatea unor microcontrolere, urmând

a fi puse la dispoziția solicitantului cu care poartă discuția telefonică,

totodată aceștia făcând schimb de informații privind preocupările infracționale

comune (vol. IV filele 40-45).

În

sublinierea aceleiași idei, este și convorbirea telefonică purtată între

aceleași persoane la data de 31 august 2007, ora 19

37

, cei doi

schimbând informații privind modalități de asamblare a dispozitivelor și vizând

o colaborare cât mai strânsă, constatându-se că inculpatul D.A. a fost invitat

în Canada, unde să continue activitatea infracțională, dat fiind cunoștințele

de specialitate care le deține (vol. V, filele 35-36).

În

concret, din convorbirile telefonice a rezultat și faptul că inculpatul Z.D.A. a

colaborat cu inculpatul B.A. Astfel acesta din urmă a descărcat programul

inițial în calculatorul personal deținut la domiciliu și, având la dispoziție

piesele necesare de asamblare furnizate de inculpatul Z.D.A., a realizat

integratele de componență a unui dispozitiv de fraudare a bancomatelor, tip

„mâță”. Acest PIC (microcontroler) era piesa centrală a echipamentului de

fraudare finalizat de coinculpatul D.A., prin asamblarea acestuia în carcasa

specifică, ulterior verificările de viabilitate a dispozitivului final fiind

efectuate de către inculpatul B.A., constatându-l ca fiind funcțional. Acest

dispozitiv încărcat cu programul obținut de inculpatul Z.D.A. din Anglia, a ajuns

în final în străinătate, în cursul lunii septembrie 2007, la dispoziția lui S.D.,

prin intermediul lui R.C., și a soției acestuia, D. Ulterior, inculpatul Z.D.A.,

identificând performanțele noului program (care avea un randament și acuratețe

privind stocarea datelor vizate a fi fraudate) accesat de inculpatul B.A., a

hotărât să plece în Marea Britanie, să se implice împreună cu alți complici în

activități directe de fraudare bancomate, sens în care i-a solicitat

inculpatului D.A. să-i realizeze un dispozitiv special, mai performant atât din

punct de vedere fizic (fiind de dimensiuni mai reduse, greu de depistat de

eventualele victime care accesau ATM-ul fraudat și realiza o etanșare mai bună

pe bancomat), cât și funcțional. Scopul inculpatului Z.D.A. de a pleca în

străinătate pentru a continua activități ilicite pe linia comerțului electronic

este evidențiat prin convorbirile telefonice purtate de acesta (AN A.) cu alte

persoane (X). În acest sens, se face referire la convorbirile telefonice din

datele de 25 octombrie 2005, ora 20

54

; 29 octombrie 2007, ora 12

09

;

08 noiembrie 2007, ora 11

40

(vol. V, filele 59-60, vol. V, fila 65,

vol. V, filele 90-95). Preocupările constante ale inculpatului Z.D.A.(A.),

concretizate în obținerea cât mai multor informații privind fraudarea

bancomatelor, rezultă din convorbirilor telefonice ale acestuia, cu două

persoane neidentificate (X și Y), din zilele de 20 octombrie 2007, ora 17

32

și 19

28

, rezultând date în detaliu că acesta se interesează prin

accesarea internetului, de imagini cu referire la ATM-uri, precum și la alte

dispozitive necesare copierii codului PIN al cardurilor bancare, (vol. V,

filele 44-45). Cu atât mai mult, referitor la același inculpat, se identifică

materializarea intenției de a continua traseul infracțional și sub aspectul

compilării datelor obținute în mod fraudulos, aspecte ce sunt relevate printr-o

convorbire telefonică avută cu numitul C., cetățeanul român din Canada, care se

afla în legătură infracțională și cu inculpatul D.A.. În acest sens, relevantă

este nota de redare scrisă privind dialogul telefonic dintre cei doi din data

de 21 octombrie 2007, ora 11

52

(vol. V, filele 46-48). Inculpatul B.A.

a confecționat cel de-al doilea dispozitiv electronic încărcând microcipul cu

date de compilare, ulterior fiind pus la dispoziția inculpatului D.A. –

echipament care a fost identificat cu ocazia percheziției domiciliare efectuate

la locația sa – intermediat de către inculpatul Z.A., spre asamblare finală.

De

menționat, că urmare a verificărilor specifice cu concursul specialiștilor, s-a

constatat că și acest din urmă dispozitiv respecta parametrii de

funcționalitate, în raport de stadiul de realizare. Coinculpații Z.D.A. și D.A.

au hotărât continuarea colaborării ilicite și recompensarea inculpatului B.A.,

pentru activitatea infracțională desfășurată (respectiv confecționarea a 2

dispozitive de fraudare a bancomatelor tip „mâță” și verificarea viabilității

mai multor microcipuri, constatate ca funcționale) cu suma de 300 euro, bani

care i-au fost predați direct de către primul dintre aceștia, în mai multe

tranșe. Astfel a rezultat faptul că inculpatul D.A. avea o piață largă de

desfacere a acestor dispozitive de fraudare, concretizate în pic-urile

(„mâțele”) care se montau în fanta bancomatului, cât și echipamentul final,

conținând picurile în carcasa de asamblare („vampirii”).

Dispozitivele

în forma finală, conținând și programul de funcționare, erau predate în

principal coinculpaților N.C.C., Z.D.A., F.I., A.I.C., iar ulterior aceștia le

transferau contracost către alți diferiți clienți, respectiv persoane

interesate să asigure transferul acestora în străinătate, unde în conexiune cu

alte persoane cu care conlucrau în anturajul ilicit, efectuau operațiunile de

skimming și extrageri neautorizate de la ATM-uri, cu rezultat de prejudiciere a

titularilor legali de carduri. Printre „clienții” inculpatului A.I.C., conform

declarației acestuia, se identifică un anume M.M., intruziv constatându-se și

alte conexiuni cu alte persoane, până în prezent neidentificate.

Inculpatul

N.C.C. avea și acesta propria lui „rețea” de distribuție, și „clienți” fideli,

tot invaziv rezultând legătura acestuia delictuasă cu S., care acționa

infracțional în ultima perioadă pe relația Italia, un anume H., alte persoane

din Galați, o persoană cunoscută după porecla J.

Cu

referire la inculpatul Z.D.A. s-a identificat că acesta avea cooperări

infracționale, în afara celor cu coinculpații D.A. și A.C.I. așa cum rezultă

din declarația acestuia, pe segmentul ulterior de distribuție a dispozitivelor

de fraudare a bancomatelor, cu persoane care acționau în străinătate, respectiv

R.C., S.D., rezultând intruziv date că, spre finalul colaborării infracționale,

înainte de intervenția organelor de anchetă, acesta viza să plece în

străinătate, în Anglia, unde împreună cu alți complici să materializeze

activități de obținere de carduri contrafăcute, cu programe de compilare și

ulterior, efectuare de operațiuni neautorizate de extrageri de numerar, în

scopul obținerii de beneficii financiare ilicite.

A rezultat

și faptul că inculpatul F.I. comercializa dispozitivele artizanale de fraudare

a bancomatelor obținute de la inculpatul D.A., identificându-se cooperarea

directă a acestuia și cu coinculpatul N.C.C. și schimb de logistică privind

preocupările infracționale comune, precum și cu un anume P. care avea legături

cu numitul S., rezultând și date că avea interesul de a recruta așa ziși

„muncitori” care urmau să acționeze în concret ilicit la extragerile

neautorizate de numerar. De altfel, inculpatul F.I., urmare a audierii, a

indicat în declarațiile date că a vândut în concret trei dispozitive artizanale

de fraudare a bancomatelor către M., R., M.

Astfel,

având în vedere aspectele reținute mai sus, instanța a apreciat că gruparea

infracțională din care fac parte inculpații D.A., N.C.C., A.I.C., F.I., Z.D.A. și

B.A., întrunește toate elementele constitutive ale infracțiunii de

constituire/aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 din

Legea nr. 39/2003, întrucât, așa cum s-a descris anterior, exista o organizare

strictă a grupului, inculpații identificându-se pe segmente de traseu

infracțional ca acționând în cadrul unor celule specializate, cu reguli de

acționare și o repartizare a rolurilor acestora, aceștia înțelegând să-și

alăture eforturile într-un consens ilicit neechivoc, pentru o durată

îndelungată, în vederea realizării unui scop infracțional comun

(confecționarea, achiziționarea și deținerea de echipamente de skimming

utilizate la fraudarea bancomatelor), pentru obținerea de importante venituri

materiale. În aceste condiții susținerea inculpaților că în cauză nu sunt

întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 7 din

Legea nr. 39/2003 ori că această infracțiune nu există, sunt nefondate. Așa cum

s-a reținut mai sus, probele administrate în cauză au relevat o organizare de

tip grup infracțional organizat, în care membrii acestui anturaj ilicit, în

funcție de abilitățile specifice, realizau întregul traseu infracțional. Pe

segmente de comportament infracțional, s-a identificat în calitate de tehnician

inculpatul D.A. - care se ocupă de confecționarea, adaptarea sau montarea

dispozitivelor pentru copierea datelor de pe banda magnetică a unui card și

vizualizarea codului PIN, iar specialiștii colaboratori ai acestuia fiind

inculpații A.C.I., Z. și B. - care au acționat și în domeniul operării pe

calculator. De asemenea, au fost relevate fără nici o îndoială activitățile de

distribuire, valorificare și comercializare a ansamblurilor realizate de întreg

grupul inculpaților trimiși în judecată în colaborare directă ori intermediată

cu grupul inculpaților pentru care s-a dispus disjungerea cauzei.

A

rezultat, de asemenea, că săvârșirea acestei infracțiuni, a presupus o anumită

organizare infracțională, o coordonare pe atribuții, o interdependență a

actelor ilicite și constatarea unui consens neechivoc al persoanelor angrenate

pe acest traseu infracțional, specific crimei organizate.

Organizarea

infractorilor în vederea săvârșirii acestor infracțiuni, modurile de operare folosite,

etnicitatea celor implicați, demonstrează un caracter transfrontalier, vădit

prin modul de manifestare sau comitere al acestor infracțiuni.

Conceptul

atașat de infracțiune transfrontalieră și conexiunile acestuia cu

criminalitatea organizată, fac trimitere la ceea ce specialiștii numesc carding

– termen definit ca tranzacționare ilicită și/sau utilizare frauduloasă de

informații furate privind cardurile de credit. Skimming-ul se identifică ca o

fiind o subdiviziune  a carding-ului, metodă ilicită utilizată pentru obținerea

informațiilor proprii cardurilor, de către persoanele implicate în acest gen de

infracționalitate.

Rețeaua

de carding - emanație a unei asocieri infracționale riguros coordonate -

utilizează echipamente și ateliere specializate pentru realizarea de

dispozitive specifice de fraudare carduri de credit și producere de carduri

contrafăcute, care au un sistem corespunzător pentru realizarea datelor de cont

obținute ilegal.

Această

rețea infracțională cu specific de grup infracțional organizat, de cele mai

multe ori cu caracter transfrontalier, nu are neapărat o structură ierarhică

clară, dar în ciuda acestui fapt, lucrează într-un mod bine organizat,

utilizând celule specializate pe funcții specifice.

Mai

mult, limitele și dimensiunile rețelei sunt mari, având în vedere că există

câteva niveluri de acțiune, cu referire la asociați, clienți, angajatori și

contacte. Diferitele celule ale rețelei infracționale funcționează pe baze

simple, membrii cunoscând doar ceea ce trebuie să facă, astfel încât într-o

celulă individuală infractorii aveau doar câteva cunoștințe despre activitatea

celorlalte celule.

Se

lucrează într-o manieră proprie afacerilor, astfel încât datele cumpărate sau

vândute între celule trebuie să fie plătite înainte de livrarea lor, deși

celulele între care se face tranzacția ilegală pot fi părți ale aceleași

rețele. Caracteristic structurii unei astfel de rețele infracționale este

faptul că întreprinzătorii particulari formează o celulă, care are o funcție

specifică și care profită de pe urma cooperării cu una sau mai multe celule.

Rețeaua

infracțională, în directă legătură cu activitatea de carding, implicit și sub

diviziunea skimming, întrunește elementele de bază ale criminalității

organizate.

În

concret, se au în vedere următoarele criterii specifice conceptului de grup

infracțional organizat, ca aparținând criminalității organizate, respectiv

colaborarea între mai mult de două persoane, fiecare membru are stabilite

sarcini proprii în funcție de abilitățile infracționale pe care le

materializează, organizarea pentru o perioadă de timp îndelungată (acest

criteriu privește stabilitatea și durabilitatea potențială a grupului)

identificarea comiterii unei infracțiuni concret indicată în textele de

incriminare, respectiv dispozițiile art. 2, lit. b), pct. 18, folosește

structura asemănătoare proprie afacerilor, urmărind obținerea unor benefici

materiale. Cercetările penale efectuate în cauză au subliniat aspectul că

persoanele în sarcina cărora s-au reținut indicii de vinovăție penală conform

prevederilor Legii nr. 365/2002 și Legii 39/2003 prilej al activității ilicite

privind comerțul electronic și pe componenta de crimă organizată, au folosit ca

segment infracțional metoda specifică de fraudare a cardurilor bancare,

respectiv skimmingul, care la ora actuală, reprezintă un fenomen global și are

cea mai însemnată contribuție la creșterea rapidă a fraudei în industria

cardurilor bancare.

Dispozitivele

electronice disponibile în comerț au fost adaptate de infractori pentru a fi

folosite ca dispozitive de skimming. Din punct de vedere al construcției

acestora, sunt dispozitive externe și interne, în speță constatându-se că

inculpații au folosit echipamente de primul tip, respectiv având încorporate în

principal un cititor de bandă magnetică, o baterie și un memory chip.

Dispozitivele

de skimming identificate asupra unora dintre inculpați au încorporate elemente

destinate să șteargă informațiile în eventualitatea captării sau alterării

datelor stocate, asigurându-se că orice date descărcate nu mai pot fi

folosite/citite fără codul corect respectiv parola (identificată intruziv și

prin audieri, ca fiind: „curata”, „căluți”, „carton”). În cauză au fost

efectuate percheziții domiciliare, în baza autorizațiilor emise de către

Tribunalul Bacău în dosarul nr. 6096/110/2007 la locuințele inculpaților D.A.,

N.C., Z.D.A., B.A., F.I., A.I.C., ocazie cu care s-au ridicat mai multe bunuri

ce au prezentat interes judiciar.

Totodată,

s-a efectuat percheziție și asupra autoturismului aparținând inculpatului N.C.,

ocazie cu care s-a constatat că acesta, deținea într-un obiect de îmbrăcăminte

personal, două dispozitive confecționate artizanal din material de tip textolit

de culoare gri, ce aveau aplicate pe partea din spate circuite electronice,

echipamentele respective imitând fante de bancomat, acestea fiind conținute

într-un înveliș de hârtie de culoare roz. Așa cum rezultă din probatoriul

cauzei, aceste două echipamente de fraudare (care erau de tipul celor denumite,

în cadrul limbajului infracțional, „vampiri”), inculpatul N.C.C. le-a obținut

contra-cost de la inculpatul D.A. și intenționa să le vândă unor alți clienți,

care așteptau onorarea acestei comenzi.

Bunurile

identificate urmare a perchezițiilor menționate, au fost puse la dispoziția

specialiștilor din cadrul I.T.A. București, pentru efectuarea unei constatări

tehnico-științifice.

Dispozitivele

tip bancomat, ridicate de la N.C.C. și D.A. prezintă caracteristicile mecanice

și electrice care le fac apte să poată fi folosite la copierea, stocarea și transmiterea

datelor aflate pe pista a doua a cardurilor magnetice folosite în sistemele

bancare.

Conform

resurselor arhitecturale ale dispozitivelor analizate, după achiziția datelor

pe bandă magnetică prin intermediul unui cap magnetic și a unui circuit integrat

cititor de cap magnetic, stocarea acestora în memoria nevolatilă și

transmiterea lor prin intermediul interfeței seriale a microcontrolerului,

datele de pe cardurile magnetice pot ajunge în memoria unui calculator

personal, care a fost conectat prin intermediul portului serial la aceste

dispozitive.

Toate

dispozitivele analizate prezintă caracteristici similare, indicând aceiași

sursă de proveniență. De asemenea, caracteristicile mecanice și electronice le

fac apte să poată fi atașate cu ușurință peste panoul frontal al unor

echipamente bancare, fără a atrage în mod evident atenția utilizatorilor

legitimi ai acestor sisteme de plată electronică.

Între

dispozitivele tip gură de bancomat analizate, cele două aflate la inculpatul N.C.C.

(anexa 1 fig. 97 și 98), sunt complete atât din punct de vedere mecanic cât și

electronic, prezentând toate resursele arhitecturale necesare utilizării și

sunt apte de funcționare. Astfel aceste dispozitive pot achiziționa, stoca și

transmite, printr-o interfață de tip serial, datele achiziționate de pe banda

magnetică a cardurilor care tranzitează prin fanta acestora.

Pentru a

testa funcționalitatea acestor două dispozitive s-a folosit programul „Serial

Comunicator” precum și cablul de date identificat la N.C.C. (anexa 1 figura

99), cu ajutorul căruia s-au conectat pe rând cele două dispozitive la portul

serial al unul calculator personal. S-a constatat că pentru a putea descărca

datele din aceste dispozitive, trebuia transmisă o anumită parolă către ele.

După mai multe încercări s-a constatat că parola la care cele două dispozitive

răspund este formată din 6 caractere și anume „curată”. După transmiterea

acestei parole, dispozitivele au transmis pe interfața serială conținutul

memoriei lor, după care aceste memorii s-au șters automat.

Conținutul

memoriei unuia dintre aceste dispozitive a putut fi salvat și este redat în

anexa 1 fig. 123. Din analizarea acestui conținut s-a constatat că el

reprezintă o succesiune de înregistrări a datelor de pe pista a doua a unor

carduri bancare. Pentru a constata că dispozitivele pot realiza și

înregistrări, s-au trecut prin fanta unuia din dispozitive mai multe carduri de

test. S-a transmis din nou parola „curata” și s-a constatat că înregistrările

din memoria dispozitivului sunt identice cu datele de pe pista a doua a

cardurilor de test.

Un alt

montaj similar cu cel inscripționat PIC 02, a fost găsit și la inculpatul B.A.,

(anexa 1 fig. 107). Cele două dispozitive inscripționate „PIC Start Plus"

(anexa 1 fig. 70) găsite tot la D.A. permit înscrierea aplicațiilor în

microcontrolerele de tip PIC prin conectarea la un calculator personal.

La

inculpatul Z.D.A. au fost identificate componente care ar putea fi folosite la

construcția unor dispozitive de tip gură de bancomat (ex. circuite electronice)

dar și un cablu care prezintă caracteristici similare celor folosite pentru

descărcarea datelor din astfel de dispozitive (anexa 1 fig. 88).

De

asemenea, tot la inculpatul Z.D.A. au fost identificate și 16 plăcuțe metalice

(12 și respectiv 4) cu dimensiuni similare celor folosite la tastaturile unor

echipamente bancare (anexa 1 fig. 90 reper A și B).

La

inculpatul B.A. au fost identificate mai multe componente electronice care pot

fi utilizate pentru construirea dispozitivelor de tip gură de bancomate cum ar

fi 4 microcontrolere, 6 microcontrolere, cristale cuarț, un cap magnetic

introdus într-un ansamblu mecanic marcat cu care mai are atașat un mic circuit

electronic.

Tot la

inculpatul B.A. a mai fost identificată și o platformă electronică