ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3006/2017

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta Comuna Călinești - Oaș a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, anularea în tot a Deciziei de soluționare a contestației nr. x din data de 06.06.2014 emisă de către pârâtă, ca netemeinică și nelegală; admiterea contestației înregistrată la pârâtă sub nr. 15918 în data de 15.05.2014, ca temeinică și legală; anularea în tot a procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare înregistrat la sediul pârâtei sub nr. x/2014, ca netemeinic și nelegal.

Soluția primei instanțe Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 49/CA-PI din 16 martie 2015, a respins acțiunea formulată de reclamanta Comuna Călinești Oaș, împotriva pârâtului Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, ca neîntemeiată.

Cererea de recurs Împotriva sentinței nr. 49/CA - PI din 16 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta Comuna Călinești-Oaș, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, din perspectiva motivelor prevăzute de art. 488 alin. (1) punctele 6 și 8 din C. proc. civ., republicat.

Soluția instanței de recurs Prin decizia civilă nr. 485 din data de 14 februarie Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a anulat recursul declarat de reclamanta Comuna Călinești-Oaș împotriva sentinței nr. 49/CA - PI din 16 martie 2015 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Calea extraordinară de atac formulată în cauză Împotriva deciziei nr. 485 din data de 14 februarie, pronunțată în dosarul nr. x/2014, recurenta-reclamantă Comuna Călinești-Oaș a formulat contestație în anulare, înregistrată la data de 8 septembrie 2017, fondată pe prevederile art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. În susținerea cererii astfel formulate, contestatoarea a apreciat că în mod eronat,instanța de recurs a anulat ca recursul ca netimbrat, fără a-i pune în vedere să achite taxa de timbru. De asemenea, contestatoarea a precizat că prin Raportul asupra admisibilității în principiu a recursului s-a reținut de către raportor că recursul este scutit de plata taxei de timbru. Contestatoarea critică decizia atacată sub aspectul reținerilor referitoare la Adresa emisă la data de 15.12.2016 prin care i s-a adus la cunoștință recurentei obligația de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 200 de RON, susținând că nu a primit această adresă și că adresa menționată este contrară celor reținute prin raport potrivit cărora recursul este scutit de la plata taxei de timbru. Prin urmare, contestatoarea a precizat că dezlegarea dată de instanța de recurs este rezultatul unei erori materiale, de natură procedurală, în cauză neputându-se reține că recurentei i s-a pus în vedere obligația la plata taxei de timbru, având în vedere că această solicitare din partea instanței nu a existat. II. Soluția asupra contestației în anulare Analizând contestația în anulare prin prisma prevederilor legale incidente, Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității și va respinge contestația în anulare formulată ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente. Contestația în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare și nesuspensivă de executare, îndreptată împotriva hotărârilor judecătorești definitive date cu încălcarea anumitor norme de procedură, sau greșite din cauza unor inadvertențe de ordin formal. Potrivit dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ.: "(2) Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când: 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;" In speța dedusă judecății, contestatorul reclamă împrejurarea că, prin comunicarea unui raport asupra admisibilității în principiu incomplet, fără mențiunea achitării taxei judiciară de timbru aferentă recursului, a fost pus în imposibilitate de a suplini această lipsă, cu consecința anulării căii de atac. Înalta Curte reține că decizia atacată este fără cale de atac, fiind pronunțată în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., ale cărui dispoziții stabilesc că "În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părților." Strict formal, hotărârea instanței de recurs contestată în cauză, pronunțată în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., se pronunță fără cale de atac. Textul de lege enumeră condiții intrinseci ale cererii de recurs, sancționate cu nulitatea, care exclud în mod logic exercitarea unei contestații în anulare, evitându-se a se ajunge astfel la o reapreciere a conținutului cererii de recurs. Analizând hotărârea atacată prin prisma dispozițiilor în temeiul cărora a fost pronunțată, Înalta Curte constată că cererea contestatoarei nu îndeplinește cerințele minime de admisibilitate pentru exercitarea acestei căi extraordinare de atac, hotărârea împotriva căreia s-a formulat contestația în anulare fiind fără cale de atac, motiv pentru care va respinge cererea ca inadmisibilă. Temeiul legal al soluție adoptate Având în vedere considerentele expuse și ținând seama de prevederile art. 508 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității și va respinge contestația în anulare ca inadmisibilă.