ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1452/2019

Asupra cauzei de față, prin raportare la dispozițiile art. 499 C. proc. civ., constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin contestația la executare înregistrată la data de 7 august 2014, contestatorul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimații BEJA B., C. și D., anularea somației nr. x/29.07.2014, a încheierii de stabilire cheltuieli de executare x/29.07.2014 și a tuturor celorlalte acte de executare întocmite în dosarul nr. x/29.07.2014, întrucât au fost întocmite cu nerespectarea legii.

Prin Sentința civilă nr. 273 din 15 februarie 2017, pronunțată de Judecătoria Pașcani, s-a constatat perimată contestația la executare. S-a dispus obligarea contestatorului la restituirea sumei de 591 RON acordată cu titlu de ajutor public judiciar conform încheierii pronunțate la data de 22 ianuarie 2015 în dosarul nr. x/2014/a1.

Această hotărâre a fost atacată cu recurs de către contestator.

Prin Decizia civilă nr. 207 din 27 iunie 2017, Tribunalul Iași, secția I civilă, a respins, ca tardiv, recursul declarat în cauză.

Această din urmă hotărâre a fost atacată cu recurs de contestatorul A.

La termenul de judecată din 7 noiembrie 2017, Curtea de Apel Iași a dispus suspendarea judecății, în aplicarea prevederilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., având în vedere că niciuna dintre părți nu s-a prezentat și nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Prin Decizia nr. 432 din 9 octombrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă, s-a constatat perimat recursul exercitat de contestator.

Împotriva ultimei hotărâri de perimare a declarat recurs reclamantul A., fără a indica vreunul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților, astfel cum rezultă din dovezile de comunicare aflate la dosar recurs.

Intimatul D. a formulat punct de vedere la raport, prin care a susținut, în principal, excepțiile de tardivitate și nulitate, reținute de magistratul asistent raportor în cadrul raportului de admisibilitate. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului.

Prin Rezoluția din 11 iunie 2019 s-a fixat termen pentru soluționarea recursului la 19 septembrie 2019.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția tardivității, reținută prin raportul întocmit în cauză, pe care o va analiza cu prioritate față de dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a-l respinge, ca tardiv formulat, pentru următoarele considerente:

Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prescrise de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

Potrivit dispozițiilor art. 421 alin. (2) C. proc. civ. "Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare. Când perimarea se constată de o secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție, recursul se judecă de Completul de 5 judecători".

Se observă că recursul exercitat împotriva Deciziei nr. 432 din 9 octombrie 2018, prin care s-a constatat perimat recursul exercitat de contestatorul A., a fost declarat cu încălcarea termenului legal, imperativ și peremptoriu prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ.

Potrivit art. 180 C. proc. civ., termenele procedurale sunt stabilite prin lege ori de instanță și reprezintă intervalul de timp în care poate fi îndeplinit un act de procedură. De asemenea, în conformitate cu art. 181 alin. (1) pct. 2 din același act normativ "Când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește."

În situația nerespectării unui termen procedural, devin aplicabile dispozițiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ., care prevăd: "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Legea procesual civilă reglementează și situația în care partea, dintr-o împrejurare mai presus de voința sa, a fost în imposibilitate de exercitare în termenul legal a unui act procedural, caz în care devin aplicabile dispozițiile art. 186 ce dispun:

"(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac. (3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen."

Coroborând dispozițiile legale amintite, din interpretarea lor sistematică, rezultă că termenul pentru exercitarea recursului împotriva Deciziei nr. 432 din 9 octombrie 2018, reprezintă un termen procedural de 5 zile, care începe să curgă de la pronunțarea hotărârii în cauză.

Din verificarea lucrărilor dosarului, se constată că recursul a fost exercitat prin serviciul postal la 29 octombrie 2018.

În aplicarea prevederilor legale anterior redate, reiese că termenul pentru exercitarea recursului s-a împlinit la 15 octombrie 2018, conform art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. Or, în speță, calea de atac a fost promovată la data de 29 octombrie 2018, așadar, cu depășirea termenului procedural instituit de prevederile art. 421 alin. (2) C. proc. civ., partea neinvocând nicio împrejurare mai presus de voința sa care să o fi împiedicat în exercitarea căii de atac.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca tardiv, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul formulat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 432 din 9 octombrie 2018 a Curții de Apel Iași, secția civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 septembrie 2019.

GGC - CL