ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 346/2020

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Încheierea nr. 2CR din 20 martie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, a respins, ca tardiv formulată, cererea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru, formulată de contestatorul A..

Prin cererea înregistrată la data de 1 aprilie 2019, sub nr. x/2019/a1, pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, petentul A. a solicitat reexaminarea Încheierii nr. 2 CR din 20 martie 2019, pronunțată de aceeași instanță în dosarul nr. x/2019.

Prin Încheierea nr. 4 CR din 3 aprilie 2019, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, a respins cererea de reexaminare formulată de petentul A. împotriva Încheierii nr. 2 CR din 20 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș.

Împotriva încheierii pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș a declarat recurs petentul A..

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 28 octombrie 2019, sub nr. x/2019/a1, fiind repartizată aleatoriu, spre soluționare, completului filtru nr. 6.

Recurentul - petent a arătat că nu este de acord cu încheierea pronunțată sens în care a declarat recurs, înțelegând să-și mențină pretențiile față de numitul B..

Cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept.

Prin raportul privind admisibilitatea, în principiu, a recursului, s-a reținut că recursul este declarat împotriva unei hotărâri care nu are deschisă această cale de atac.

În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților pentru a-și exprima poziția procesuală prin depunerea unor puncte de vedere la raport.

Părțile nu au depus puncte de vedere la raport.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea recursului la data de 6 februarie 2020, în complet filtru, fără citarea părților.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

În raport de prevederile art. 248 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, admisibilitatea recursului, reținând următoarele:

Prin dispozițiile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.

Ca urmare, revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în condițiile legii procesual civile, aceeași pentru subiectele de drept aflate în situații identice.

Totodată, principiul legalității căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situații și în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

Din prevederile C. proc. civ. rezultă că între alte condiții ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este și cea privind existența unei hotărâri determinate ca atare de lege ca susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.

Dispozițiile art. 15 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă prevăd că "împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii", iar alin. (3) al aceluiași articol stipulează că "cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă."

Din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 15 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008 și art. 8 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., cererea de reexaminare care vizează "respingerea cererii de acordare a ajutorului public" se soluționează prin încheiere definitivă.

Astfel, în temeiul art. 8 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind noul C. proc. civ., raportat la art. 24 din noul C. proc. civ., aplicabil în cauză în raport de data introducerii acțiunii (21 noiembrie 2016), referirile din cuprinsul actelor normative la "hotărârea irevocabilă", vor fi citite ca referiri la o "hotărâre definitivă", pentru ipoteza proceselor începute după data intrării în vigoare a C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010.

În acest context, caracterul definitiv al încheierii pronunțate în soluționarea cererii de reexaminare determină imposibilitatea părții care a exercitat această cale de atac să promoveze, ulterior, o altă cale de atac împotriva încheierii prin care s-a soluționat cererea de reexaminare.

Dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. prevăd că sunt hotărâri definitive, hotărârile care nu sunt supuse apelului sau recursului.

Astfel, cererea de reexaminare prevăzută de art. 15 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008 reprezintă o cale de atac specială, de retractare, singura prin care poate fi supusă analizei ori cenzurii instanței determinarea unor limite și condiții în care se va acorda ajutorul public judiciar reglementat ca formă de asistență acordată de stat, în condițiile legii, oricărei persoane fizice, în situația în care aceasta nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale.

Aspectele privind modul de soluționare a cererii de acordare a ajutorului public judiciar nu pot forma obiect de critică prin intermediul căilor de atac de reformare, neexistând un drept de opțiune al părții în această privință.

Împrejurarea că legiuitorul a stabilit o cale de atac internă, în fața altui complet al aceleiași instanțe, nu este de natură să afecteze procedura judiciară echitabilă, astfel cum este înțeleasă în termenii art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Din acest punct de vedere este esențial ca partea să poată supune contestația sa unui tribunal independent și imparțial, care nu trebuie să funcționeze neapărat la nivelul unei jurisdicții superioare celei care a adoptat soluția, statele având o marjă de apreciere în organizarea sistemului căilor de atac.

Accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și la toate gradele de jurisdicție, acest drept putând fi supus unor condiționări de fond și de formă, iar existența uneia ori a mai multor căi de atac nu este impusă, pentru toate cazurile, nici de Constituție și nici de vreun tratat internațional la care România este parte.

Din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale menționate, rezultă că Încheierea nr. 4 CR din 3 aprilie 2019, obiect al recursului pendinte, prin care Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, a respins cererea de reexaminare împotriva Încheierii nr. 2 CR din 20 martie 2019 a aceleiași instanțe, formulată de petentul A., nu este susceptibilă a fi atacată cu recurs.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva Încheierii nr. 4 CR din 3 aprilie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva Încheierii nr. 4 CR din 3 aprilie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 februarie 2020.

GGC - CL