ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2410/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 46 din 22 ianuarie 2019, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, a admis excepția inadmisibilității și a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de A. împotriva Încheierii din 11 decembrie 2018 a Tribunalului Suceava.

Prin Decizia nr. 2131 din 19 noiembrie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017 a fost anulat ca netimbrat recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei nr. 46 din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatorul B., înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. x/2019.

În motivare, contestatorul a arătat că cererea sa de intervenție și cererea intimatului A., formulată în numele locatarilor blocului de locuințe O5, în fața Tribunalului Suceava, nu au fost analizate, nefiindu-i comunicată nicio soluție asupra acestora. În drept au fost invocate dispozițiile art. 61 alin. (1), art. 301 și art. 496 teza a II-a C. proc. civ., Legea nr. 176/2010, Legea nr. 161/2003 și art. 36 și 26 din Legea nr. 18/1991.

Analizând prioritar contestația în anulare sub aspectul admisibilității acesteia, Înalta Curte constată următoarele:

Dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. ce reglementează principiul legalității căilor de atac, prevăd că "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".

Totodată, principiul legalității căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situații și în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern, prin legea procesuală.

Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.

Prin Decizia nr. 2131 din 19 noiembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a fost anulat ca netimbrat recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei nr. 46 din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă.

Această decizie a fost pronunțată în complet de filtru, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

Or, prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. dispun: "În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează, sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac."

Astfel, hotărârile pronunțate în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. nu sunt supuse niciunei căi de atac, sens în care Decizia nr. 2131 din 19 noiembrie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu este susceptibilă de a fi atacată cu contestație în anulare.

În consecință, față de considerentele arătate, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată împotriva Deciziei nr. 2131 din 19 noiembrie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, de către B..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul B. împotriva Deciziei nr. 2131 din data de 19 noiembrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 decembrie 2019.

GGC - CL