ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 208/2017

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

În motivarea cererii de revizuire, s-a susținut că, prezumția de putere de lucru judecat reținută prin decizia nr. 68 din 8 februarie 2016, în baza deciziei nr. 934/2005, este infirmată prin deciziile nr. 2053R/2006 și nr. 1198/2007 ale Curții de Apel București.

S-a mai arătat că, contrarietatea de hotărâri există și în raport de considerentele sentinței civile nr. 1969 din 9 septembrie 2003 pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede, în care s-a reținut cu autoritate de lucru judecat că în prețul vânzării - al licitației din 29 iulie 2003 - nu a fost inclusă și contravaloarea utilajelor aflate în interiorul Morii și al Brutăriei.

Astfel, din această formulare corelată cu celelalte considerente ale sentinței nr. 1969/2003, intrate, de asemenea, în puterea lucrului judecat, rezultă fără dubiu că, nefiind incluse în prețul vânzării, utilajele nu au fost vândute.

În opinia revizuenților, soluția adoptată prin decizia nr. 68/2016 a Curții de Apel București este potrivnică considerentelor sentinței civile nr. 1969/2003 a Judecătoriei Roșiori de Vede, revizuenții fiind puși în imposibilitate de a obține pe calea unei acțiuni separate restituirea utilajelor din dotarea Morii și a Brutăriei, utilaje ce nu au fost incluse în prețul vânzării.

Pentru motivele expuse, revizuenții au solicitat admiterea cererii de revizuire.

Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. se întemeiază pe autoritatea de lucru judecat și are în vedere situația în care, prin cea de-a doua hotărâre, pronunțată în una și aceeași pricină, între aceleași persoane și având aceeași calitate, se încalcă cele stabilite printr-o hotărâre anterioară, aspect ce semnifică faptul că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri reprezintă "constatarea cu întârziere a autorității lucrului judecat".

Prin această reglementare s-a urmărit crearea unei căi de rezolvare a situațiilor în care, judecându-se separat două sau mai multe cauze și neobservându-se existența autorității de lucru judecat, se ajunge la hotărâri potrivnice ale căror dispoziții nu se pot concilia, cu împrejurarea ca în cel de al doilea proces să nu se fi invocat autoritatea de lucru judecat ori, dacă a fost invocată, instanța să fi omis a se pronunța asupra ei.

În speță, se constată că în primul litigiu - dosar nr. x/2006, ce a avut ca obiect antrenarea răspunderii membrilor organelor de conducere ale S.C. C. S.R.L., în cadrul deciziei nr. 1198R din 4 septembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială a fost analizată decizia nr. 2053/R din 8 iunie 2006 a Curții de Apel București din perspectiva existenței autorității de lucru judecat, constatându-se că nu există identitate litigioasă.

În cel de-al doilea litigiu, pornit inițial sub dosarul nr. x/2006, al cărui obiect a vizat anularea procesului-verbal de licitație nr. x/2003 și a procesului-verbal de adjudecare nr. x/2003, soluționat irevocabil prin decizia civilă nr. 68 din 8 februarie 2016 a Curții de Apel București, pronunțată în dosarul nr. x/2015, decizie a cărei retractare se solicită, instanțele judecătorești au evaluat deciziile nr. 2053R din 8 iunie 2006 și nr. 1198 R din 4 septembrie 2007 ale Curții de Apel București, iar puterea de lucru judecat a fost valorificată din punct de vedere procesual.

Prin urmare, având în vedere că instanța a analizat excepția autorității de lucru judecat, în sensul respingerii acesteia, desființarea hotărârii nu mai poate fi invocată pe calea revizuirii, întrucât, într-o asemenea situație, rezolvarea nu se mai limitează la anularea ultimei hotărâri, ci impune și examinarea temeiniciei soluției adoptate în privința excepției autorității de lucru judecat.

De altfel, între hotărârile indicate ca fiind contradictorii nu există o similitudine sub aspectul obiectului și cauzei.

Astfel, obiectul primului litigiu a vizat antrenarea răspunderii membrilor organelor de conducere ale S.C. C. S.R.L., celui de al doilea litigiu a vizat anularea procesului-verbal de licitație nr. x/2003 și a procesului-verbal de adjudecare nr. x/2003, iar obiectul celui de al treilea litigiu a vizat contestația la executare - dosar nr. x/2003, soluționat prin sentința nr. 1969 din 9 septembrie 2003 a Judecătoriei Roșiorii de Vede.

Mai mult decât atât, din conținutul cererii de revizuire se constată că revizuenții nu au indicat în concret în ce constă contrarietatea deciziei a cărei revizuiri o solicită în raport cu hotărârile invocate, argumentele aduse în sprijinul cererii fiind aspecte de netemeinicie ce nu pot fi încadrate în motivele care justifică promovarea unei asemenea cereri.

Prin urmare, având în vedere că nu sunt întrunite cerințele dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă cererea de revizuire formulată de revizuenții A. și B. împotriva deciziei nr. 68 din 8 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2015.

PENTRU CESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenții A. și B. împotriva deciziei nr. 68 din 8 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2015.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 februarie 2017.