ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 571/2020

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul litigiului

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, la data de 16.10.2018, inițial sub nr. de Dosar x/2018, ulterior, în urma disjungerii, sub nr. x/2019, reclamantul A. - prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor " Pro Lex" a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, obligarea pârâtei la recalcularea și plata drepturilor salariale.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Hotărârea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal

Prin Sentința nr. 1821/2019 Tribunalul București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat cauza în favoarea Tribunalului Arad reținând, în esență, incidența în cauză a dispozițiilor art. 10 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004 și, în condițiile în care reclamantul din prezenta cauză domiciliază pe raza Tribunalului Arad, acestei instanțe îi revine competența de soluționare a cauzei.

Ca urmare a declinării competenței, dosarul a fost înregistrat sub același număr la data de 16.07.2019 pe rolul Tribunalului Arad, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal.

Hotărârea Tribunalului Arad, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal

Prin Sentința civilă nr. 704 din data de 18 octombrie 2019 Tribunalul Arad, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, a admis la rându-i excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, competența de soluționare a cauzei.

Pentru a pronunța această sentință Tribunalul Arad, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, a reținut, în esență că, în cauză, acțiunea în contencios administrativ a fost formulată de sindicat, în numele membrilor de sindicat, cererea fiind întemeiată pe dispozițiile din Legea dialogului social nr. 62/2011, care prevede în art. 28 următoarele"Art. 28. - (1) Organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși.

(2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată în mod expres".

Reclamantul SINDICATUL NATIONAL AL POLITISTILOR ȘI VAMEȘILOR "PRO LEX" cu sediul în București, are calitate procesuală activă în cauză, astfel încât competența de soluționare a cauzei revine instanței competente de la sediul acestuia, potrivit art. 109 din Legea nr. 188/1999, art. 10 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004.

A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ pentru soluționarea conflictului.

Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul negativ de competență, conform art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Arad, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, având în vedere următoarele considerente:

Din actele și lucrările dosarului rezultă că reclamanții au calitatea de funcționari publici cu statut special - polițiști - și, dat fiind că prezenta acțiune în contencios administrativ are ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public, competența de soluționare a cauzei este stabilită de art. 109 din Legea nr. 188/1999.

În conformitate cu dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe".

Dispozițiile legale menționate nu stabilesc însă care este instanța competentă teritorial, astfel că devin aplicabile dispozițiile de drept comun în materia contenciosului administrativ, respectiv cele ale art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

Instanțele aflate în conflict s-au considerat necompetente să soluționeze litigiul din punct de vedere teritorial, în raport cu domiciliul/sediul reclamanților/reclamantului, apreciind diferit asupra problemei legitimității procesuale a organizațiilor sindicale, respectiv dacă acestea acționează în calitate de reclamanți sau doar ca reprezentanți ai membrilor lor.

Înalta Curte constată că, în cauza de față, competența de soluționare a acțiunii în primă instanță revine Tribunalului Arad, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, în raport de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 11 din Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 658 din 30 iulie 2018.

Astfel, potrivit prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 544/2004:

"(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."

De asemenea, potrivit alin. (4) al art. 10, introdus prin art. I pct. 11 din Legea nr. 212/2018, "(4) Competența teritorială de soluționare a cauzei se va respecta și atunci când acțiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces."

În art. 37 din C. proc. civ., având denumirea marginală "Legitimarea procesuală a altor persoane" se prevede că în cazurile și condițiile prevăzute exclusiv prin lege, se pot introduce cereri sau se pot formula apărări și de persoane, organizații, instituții sau autorități, care, fără a justifica un interes personal, acționează pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situații speciale sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general.

În condițiile în care o reglementare a fost adoptată de legiuitor cu un scop clar și precis, efectele acesteia nu pot fi extinse la alte situații, mai ales când pentru aceste "alte situații" există dispoziții legale exprese.

Din perspectiva aplicării în timp a noii reglementări cuprinse în art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018, fiind vorba despre o normă de procedură, în privința determinării instanței competente din punct de vedere teritorial să soluționeze cauza, sunt relevante prevederile art. 24 din C. proc. civ., potrivit cărora "dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare".

În cauză, acțiunea a fost formulată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor " PRO LEX", în " numele membrilor de sindicat", adică în calitate de reprezentant al membrilor săi, în prezenta cauză a domnului A., așadar, nu în calitate de reclamant, astfel încât sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018.

Textul de lege menționat instituie o competența teritorială exclusivă, stabilind că, în situația în care reclamant în cauză este o persoană fizică sau juridică de drept privat, instanța competentă este cea de la domiciliul sau sediul reclamantului.

În cauza de față, deși prin acțiunea pendinte se urmărește plata unor drepturi bănești în favoarea membrilor de sindicat, Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor " PRO LEX" nu are calitate de reclamant, ci are calitate de reprezentant al membrilor de sindicat, iar calitatea de reclamant revine membrilor de sindicat, deoarece aceștia sunt titularii dreptului pretins, interesul promovării acțiunii aparținând tot acestora.

Dispozițiile art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 se referă în mod expres la situația în care acțiunea este introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public sau privat, în condițiile în care, anterior modificării aduse prin Legea nr. 212/2018, articolul 10 din Legea nr. 554/2004 nu făcea distincție după cum acțiunea era introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public sau privat.

Deci, actualul text legal, în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată - 16.10.2018- instituie o competență teritorială exclusivă, de la care nu se poate deroga, referindu-se expres și la situația în care acțiunea este introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public.

Astfel cum se poate observa din conținutul Tabelului anexat la dosarul Tribunalului București, reclamantul A.-membru de sindicat, domiciliază în județul Arad și acțiunea a fost formulată (și) în numele său de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor " PRO LEX". Astfel, în cauză, sindicatul are calitatea de reprezentat și nu de reclamant.

Față de aceste considerente, având în vedere că Sindicatul are calitatea de reprezentat și nu de reclamant, iar domiciliul reclamantului din prezenta cauză este situat în județul Arad, constată că acestei instanțe îi aparține competența de soluționare a prezentei cauze.

Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Arad, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A. prin Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor Pro Lex în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Poliție a Municipiului București în favoarea Tribunalului Arad, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 4 februarie 2020.

GGC - OB