ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

05.02.2021

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Deliberând asupra conflictului de competență de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 1043 din data de 21 septembrie 2020, Judecătoria Gherla, în temeiul art. 456 din C. proc. pen. a admis excepția de necompetență materială și teritorială a Judecătoriei Gherla și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Oradea, în vederea soluționării cererii de revizuire formulată de revizuentul A., deținut în Penitenciarul Gherla.

Pentru a se pronunța în acest sens, Judecătoria Gherla a reținut că obiectul prezentei cauze este o cerere de revizuire, prevăzută de art. 453 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

De asemenea, a precizat că potrivit art. 453 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când:

a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză;

Având în vedere conținutul cererii condamnatului, instanța a apreciat că aceasta este o cerere de revizuire, prevăzută de art. 453 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

Conform art. 456 alin. (1) din C. proc. pen., (1) Cererea de revizuire se adresează instanței care a judecat cauza în prima instanță, în speță Judecătoria Oradea.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea la data de 01 octombrie 2020.

Prin Sentința penală nr. 14/R/2020 din data de 28.10.2020, Judecătoria Oradea, în temeiul art. 585 alin. (1), lit. d) și alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 47 alin. (3), (4) C. proc. pen., a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Oradea.

În temeiul art. 50 alin. (1) C. proc. pen. a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect cererea de modificare a pedepselor, formulată de către condamnatul A. deținut în Penitenciarul Oradea, în favoarea Judecătoriei Gherla, căreia îi trimite dosarul cauzei.

Pentru a se pronunța în acest sens, Judecătoria Oradea a reținut următoarele:

Prin Sentința penală nr. 380/11.04.2016 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin Decizia penală nr. 791/A/15.11.2016 a Curții de Apel Oradea, în baza art. 335 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. și art. 43 alin. (5) C. pen. și art. 396 alin. (10) C. pen., inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an 6 luni închisoare, în regim de detenție.

În sarcina inculpatului s-a reținut că în data de 05.12.2015, în jurul orelor 15:10, a condus autoturismul marca x cu nr. de înmatriculare x, pe B-dul x din mun. Oradea, jud. Bihor, fără a poseda permis de conducere.

De asemenea, prin Sentința penală nr. 282/21.03.2017 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin neapelare, la data de 08.04.2017, inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 1 lună închisoare, în regim de detenție, pentru comiterea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără a deține permis de conducere prevăzute de art. 335 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. (recidivă postexecutorie).

În sarcina inculpatului s-a reținut că la data de la data de 05.12.2015 a condus autoturismul marca x cu numărul de înmatriculare x din municipiul Cluj până la PTF Borș, unde a fost depistat de organele de poliție fără a deține permis de conducere.

La termenul de judecată din 28.10.2020, în raport de motivul invocat de către condamnat în susținerea cererii sale, respectiv existența a două acte materiale de conducere a unui vehicul fără permis de conducere care intră în conținutul aceleiași infracțiuni, instanța a reținut că se impune recalificarea obiectului cauzei din cerere de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 456 C. proc. pen., în cerere de modificare a pedepselor, întemeiată pe dispozițiile art. 585 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., motiv pentru care a dispus în consecință.

Prin urmare, Judecătoria Oradea a reținut că, potrivit art. 585 alin. (2) C. proc. pen., instanța competentă să dispună asupra modificării pedepsei este instanța de executare a ultimei hotărâri sau, în cazul în care persoana condamnată se află în stare de deținere, instanța corespunzătoare în a cărei circumscripție se află locul de deținere.

Astfel, având în vedere obiectul cauzei și faptul că la data formulării cererii de modificare a pedepselor (09.07.2020), condamnatul A. executa pedeapsa în Penitenciarul Gherla, respectiv Decizia nr. 15/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul competent să judece recursul în interesul legii, a reținut că instanța competentă să soluționeze prezenta cauză este Judecătoria Gherla.

Având în vedere că dispoziția de declinare de competență a fost justificată de recalificarea obiectului cauzei, instanța a apreciat că, nu se impune reținerea conflictului negativ de competență cu privire la aceeași cauză, potrivit art. 51 alin. (1) C. proc. pen.

Prin Sentința penală nr. 17 din data de 11 ianuarie 2021, Judecătoria Gherla a constatat ivit conflictul negativ de competența și în temeiul art. 51 alin. (2) C. proc. pen., a dispus trimiterea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, spre competentă soluționare.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Gherla.

Prioritar, Înalta Curte notează că obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competență este cererea formulată de condamnatul A. prin care solicită modificarea pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, în regim de detenție. aplicate prin Sentința penală nr. 380/11.04.2016 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin Decizia penală nr. 791/A/15.11.2016 a Curții de Apel Oradea și a pedepsei de 1 an și 1 lună închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 282/21.03.2017 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin neapelare, la data de 08.04.2017, în sensul reținerii celor două acte materiale de conducere a unui vehicul fără permis de conducere în conținutul aceleiași infracțiuni.

Așadar, analizând cauza prin raportare la motivele contestației formulate de petentul condamnat, Înalta Curte apreciază că, în fapt, acesta solicită o modificare a pedepselor aplicate, întemeiată pe dispozițiile art. 585 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.: "pedeapsa pronunțată poate fi modificată, dacă la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării pedepsei se constată, pe baza unei alte hotărâri definitive, existența vreuneia dintre următoarele situații: d) acte care intră în conținutul aceleiași infracțiuni."

În acest context, Înalta Curte notează că dispozițiile C. proc. pen. în materia executării pedepselor conțin reglementări distincte ale mai multor cereri care pot fi formulate de condamnat pe parcursul executării pedepsei, cum sunt cererea de modificare de pedepse prevăzută în art. 585, cererea de liberare condiționată prevăzută de art. 587, întreruperea executării pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață prevăzută de art. 592, intervenirea uni legi penale noi prevăzută în art. 595, contestație la executare, în condițiile art. 597 - 598.

În materia cererilor de modificare a pedepselor întemeiată pe dispozițiile art. 585 alin. (1) C. proc. pen., au fost prevăzute expres norme care evidențiază în mod explicit instanța competentă, fie cu caracter alternativ, fie cu caracter exclusiv, respectiv instanța locului de deținere: art. 585 alin. (2) din C. proc. pen., "instanța competentă să dispună asupra modificării pedepsei este instanța de executare a ultimei hotărâri sau, în cazul în care persoana condamnată se află în stare de deținere, instanța corespunzătoare în a cărei circumscripție se află locul de deținere."

Așadar, C. proc. pen. nu prevede vreun temei legal pentru determinarea instanței competente, în raport cu un loc de deținere în care persoana condamnată nu execută, în mod efectiv, pedeapsa la data formulării cererii, așa încât unicul criteriu este acela al locului de deținere în care persoana condamnată execută pedeapsa la data formulării cererii. (Decizia nr. 15 din 17 septembrie 2018 pronunțată de Înalta Curte-Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii).

Înalta Curte reține că cererea de modificare a pedepsei a fost formulată de petentul condamnat A. la data de 16.07.2020, iar la acea dată se afla în stare de deținere în Penitenciarul Gherla.

Față de considerentele anterior relevate, Înalta Curte constată că, în speță, competența aparține Judecătoriei Gherla, instanță căreia i se va trimite dosarul spre competentă soluționare.