ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2137/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2137/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra

recursului de față,

În baza

lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin sentința penală 324 din data

de 20 noiembrie 2009, Tribunalul Tulcea a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. a)

în referire la art. 10 lit. b) C. proc. pen. achitarea inculpaților P.I. și P.E.

pentru infracțiunea prevăzută de art. 270 în referire la art. 274 din Legea nr.

86/2006, de contrabandă.

În baza art.

11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a achitat pe

inculpații P.I. și P.E. pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr.

39/2003 de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderarea

sau sprijinirea sub orice forma a unui astfel de grup.

În baza art.

270 în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 a condamnat pe inculpatul G.M.R.

la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă.

În baza art.

65 alin. (2) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și

lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani de la momentul executării pedepsei

principale.

În baza art.

7 din Legea nr. 39/2003 a condamnat pe inculpatul G.M.R. la pedeapsa de 5 ani

închisoare pentru infracțiunea de inițiere sau constituire a unui grup

infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui

astfel de grup.

În baza art.

65 alin. (2) a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.

pe o durată de 2 ani de la momentul executării pedepsei principale.

În baza art.

70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 a condamnat pe același inculpat la

pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracțiunea de trecere ilegală a frontierei

de stat.

În baza art.

33 lit. a) în referire la art. 34 lit. b) C. pen. a contopit cele 3 pedepse

aplicate în cea mai grea de 5 ani închisoare și interzicerea ca pedeapsa

complementară a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a

și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.

71 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art.

270 în referire la art. 274 din Legea nr. 86 /2006 a condamnat pe inculpatul R.S.G.

la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă.

În baza art. 65

alin. (2) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a)

teza a II-a și

lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani de la momentul executării pedepsei

principale.

În baza art.

7 din Legea nr. 39/2003 a condamnat pe inculpatul R.S.G. la pedeapsa de 5 ani

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui

grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui

astfel de grup.

În baza art.

65 alin. (2) a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

pe o durată de 2 ani de la momentul executării pedepsei principale.

În baza art.

70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 a condamnat pe același inculpat la

pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracțiunea de trecere ilegală a frontierei

de stat.

În baza art.

33 lit. a) în referire la art. 34 lit. b) C. pen. a contopit cele 3 pedepse aplicate

în cea mai grea de 5 ani închisoare și interzicerea. ca pedeapsa complementară

a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.

71 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe

durata executării pedepsei principale.

În baza art.

270 în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 a condamnat pe inculpatul S.F.

la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă.

În baza art.

65 alin. (2) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și

lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani de la momentul executării pedepsei

principale.

În baza art.

7 din Legea nr. 39/2003 a condamnat pe inculpatul S.F. la pedeapsa de 5 ani

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui

grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui

astfel de grup.

În baza art.

65 alin. (2) a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.

pe o durată de 2 ani de la momentul executării pedepsei principale.

În baza art.

255 alin. (1) C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

În baza art.

33 lit. a) în referire la art. 34 lit. b) C. pen. a contopit cele 3 pedepse

aplicate în cea mai grea de 5 ani închisoare și interzicerea ca pedeapsa

complementară a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a

și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.

71 C. pen. a aplicat inculpatului S.F. pedeapsa accesorie a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.,

pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.

270 în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 a condamnat pe inculpatul A.P.,

la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă.

În baza art.

65 alin. (2) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza. a Il-a și

lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani de la momentul executării pedepsei

principale.

În baza art.

7 din Legea nr. 39/2003 a condamnat pe inculpatul A.P. la pedeapsa de 5 ani

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui

grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui

astfel de grup.

În baza art.

65 alin. (2) a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.

pe o durată de 2 ani de la momentul executării pedepsei principale.

În baza art.

255 alin. (1) C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

În baza art.

33 lit. a) în referire la art 34 lit. b) C. pen. a contopit cele 3 pedepse

aplicate în cea mai grea de 5 ani închisoare și interzicerea ca pedeapsa

complementară a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a

și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.

71 C. pen. a aplicat inculpatului A.P. pedeapsa accesorie a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.,

pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.

350 alin. (1) C. proc. pen. a revocat măsura obligării de a nu părăsi țara

luată față de inculpatul P.I.

A constatat

că inculpatul P.I. a fost arestat preventiv de la 3 februarie 2007 până la 3

aprilie 2007.

În baza art. 88

C. pen. a dedus din durata arestului preventiv al inculpaților R.S.G. și G.M.R.

de la 3 februarie 2007 până la 28 mai 2007.

În baza art. 118

lit. e) C. pen. a dispus confiscarea specială a celor 13.553 pachete țigări (11.120

pachete timbrate Republica Ucraina depistate în barca inculpaților G.M.R. și R.S.G.

și 2.433 pachete depistate asupra sau la reședința din Galați a inculpaților P.I.

și P.E., timbrate R. Moldova) aflate în custodia Biroului Vamal Tulcea.

În baza art. 118

lit. b) C. pen. a dispus confiscarea specială a bărcii de aluminiu de culoare verde,

un rezervor metalic de 20 litri și 2 rame care aparțin inculpatului G.M.R., aflate

în custodia I.J.P.F.N. Tulcea, S.P.F. Pardina.

În baza art. 118

lit. e) C. pen. a dispus confiscarea specială a sumelor de bani ridicate de la reședința

inculpatului A.P. cu ocazia percheziției, respectiv 60 euro și 320 RON sume consemnate

pe numele inculpatului la Bnaca C.E.C., Sucursala T. și 10 grivne ucrainiene și

415 lei moldovenești, sume aflate în custodia S.C.C.O. Tulcea.

În baza art. 255

alin. (4) C. pen. a dispus confiscarea de la fiecare din inculpații A.P. și S.F.

a sumei de 1.000 euro oferită mită funcționarului T.R.

În baza art. 169

C. proc. pen. a dispus restituirea către inculpatul P.I. a autoturismului marca

O.O. înmatriculat în Republica Moldova, indisponibilizat în cursul urmăririi penale

în vederea confiscării și aflat în custodia S.C.G.O. Tulcea.

A luat act că

D.G.F.J.P. Tulcea nu a solicitat constituirea de parte civilă în cauză.

În baza art 191

C. proc. pen. a obligat inculpații A.P., S.F., R.S.G. și G.M.R. la plata sumei de

1.500 RON fiecare reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

S-a reținut că

prin actul de sesizare al instanței, inculpații S.F., A.P., R.S.G., P.I., P.E. și

G.M.R., după data de 12 octombrie 2006 s-au constituit într-un grup organizat, acționând

în mod coordonat în scopul comiterii unor infracțiuni grave de contrabandă cu caracter

transnațional, pentru obținerea de beneficii financiare. Aceeași inculpați au inițiat

introducerea prin alte locuri decât cele prevăzute pentru controlul vamal, din Republica

Moldova și Republica Ucraina în România cele 13.553 de pachete de țigări, întrunesc

în sarcina fiecăruia elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă, prevăzută

de art. 274 cu referire la art. 270 din Legea nr. 86/2006.

S-a mai reținut

că inculpații R.S.G. și G.M.R., au traversat cu o barcă Dunărea, peste frontiera

de stat ucraineano-română, la data de 2 februarie 2007, săvârșind infracțiunea de

trecere frauduloasă a frontierei prevăzută de art. 70 din O.U.G. nr. 105/2001.

Totodată inculpații

S.F. și A.P., au promis suma de 1.000 euro numitului T.R., funcționar public, ofițer

superior cu grad de comisar în cadrul I.J.P.F.N. Tulcea și funcție de răspundere

pe linia prevenirii și combaterii criminalității trans-frontaliere în zona de responsabilitate

a acestei instituții, la frontiere de est a României, în scopul asigurării traficului

cu țigări din Republica Ucraina în România.

La data de 12

ianuarie 2007 D.I.I.C.O.T, Biroul Teritorial Tulcea a dispus începerea urmăririi

penale fața de inculpatul S.F., ulterior cercetările fiind extinse și față de inculpații

P.I., A.P., R.S.G., G.M.R. și P.E., despre care s-a stabilit că fac parte din același

grup infracțional organizat în vederea contrabandei cu țigări din Republica Ucraina

și Republica Moldova în România.

Prin ordonanțele

din aceeași dată a fost pusă în mișcare acțiunea penală și s-a propus arestarea

preventivă a inculpaților R.S.G., G.M.R., P.I., P.E., dintre care primii trei aii

fost arestați preventiv, inițial pe o durată de 30 de zile și ulterior prelungită

până la data de 3 aprilie 2007, inclusiv (a se vedea în acest sens încheierile Tribunalului

Tulcea nr. 4 din 2 februarie 2007 și nr. 13 din 26 februarie 2007, pronunțate în

Dosarele nr. 339/88/2007 și, respectiv, nr. 482/88/2007).

Prin ordonanțele

din 16 februarie 2007, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și s-a solicitat

arestarea preventivă (în lipsă) a inculpaților S.F. și A.P., sustrași de la urmărirea

penală, conform dovezilor existente la dosar. Inculpații R.S.G. și G.M.R. au fost

arestați de la 3 februarie 2007 până la 28 mai 2007, când au fost puși în libertate

de prin decizia nr. 269 din 28 mai a Curții de Apel Constanța.

De asemenea inculpatul

P.I. a fost arestat preventiv de la 3 februarie 2007 până la 3 aprilie 2007, după

care față de acesta s-a luat de către Curtea de Apel Constanța măsura obligării

de a nu părăsi țara.

Bunurile găsite

(țigările și banii), barca folosită de către inculpații R.S.G. și G.M.R., ca și

mașina cu care inculpații P.I. și P.E. au adus țigările din Republica Moldova în

România, au fost indisponibilizate în cursul urmăririi penale.

În fața instanței

s-au prezentat regulat inculpații P.I. și P.E. care au fost audiați la termenul

din 27 ianuarie 2009.

La primele termene,

în perioada arestului preventiv, dar și la 29 mai 2007 când se aflau deja în stare

de libertate au fost prezenți și inculpații R.S.G. și G.M.R. Deoarece a fost lipsă

de procedură cu alți inculpați cei doi nu au putut fi audiați, după care nu s-au

mai prezentat în fața tribunalului.

Inculpații S.F.

și A.P. nu s-au prezentat în cursul cercetării judecătorești, deși au fost constant

citați cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire în Republica Ucraina și

Republica Moldova, iar ulterior și prin afișare la sediul Consiliului local și la

ușa instanței.

La data de 27

ianuarie 2009 a fost audiat martorul T.R., iar ulterior și martora A.A.

Analizând actele

și lucrările dosarului respectiv actele de sesizare, fișa postului și declarațiile

martorului T.R., înscrisurile olografe ale inculpatului S.F., listele cu cantitățile

și prețurile țigărilor de contrabandă, listing-urile convorbirilor telefonice purtate

de către inculpatul S.F.; procesul-verbal de identificare a locului faptei, înregistrările

audio-video și suporturile magnetice (CD-urile), notele de redare a convorbirilor

telefonice interceptate și suporturile magnetice (CD-urile), procesele-verbale de

prindere în flagrant, planșele foto, procesele-verbale de indisponibilizare,

procesele-verbale de percheziție domiciliară, adresa Biroului vamal Tulcea și procesul-verbal

de calculare a prejudiciului, pentru stabilirea datoriei vamale; actele Autorității

Naționale pentru Străini; procesele-verbale întocmite de investigatorii și colaboratorul

sub acoperire; dovezile de sustragere ale inculpaților S.F. și A.P., declarația

martorei A.A., declarațiile co-inculpaților, tribunalul a reținut următoarele:

sunt cetățeni moldoveni (A.P.) și ucrainieni (S.F., R.S.G. și G.M.R.) și se cunosc

de o perioadă lungă de timp, fiind consăteni, ori legați prin relații de familie

și rudenie.

Astfel inculpatul

A.P. și-a achiziționat o locuință pe raza municipiului Galați și s-a deplasat în

țara noastră în nenumărate rânduri. Acesta și inculpatul S.F. i-au spus lui T.R.,

că au relații în mediul grăniceresc și polițienesc moldovenesc și/sau ucrainean,

fiind de amintit aici că inculpatul A.P. a fost pe rând polițist în orașul R. din

Republica Ucraina și vameș la punctul de trecere a frontierei G. din Republica Moldova

în România.

T.R., este ofițer

superior cu grad de comisar și funcție de răspundere pe linia prevenirii și combaterii

infracționalității trans-frontaliere în zona de competență de la granița de est

a României cu Republica Ucraina a I.J.P.F.N. Tulcea, așa cum reiese din adresa din

2 februarie 2007, a acestei instituții.

Din anul 2002

T.R., în calitate de comandant al S.P.F. Sulina din cadrul I.J.P.F.N. Tulcea, l-a

cunoscut pe inculpatul S.F., în raport de anumite atribuțiile pe linia evidenței

cetățenilor străini aflați în zona de responsabilitate a instituției deservite de

către primul.

Începând cu data

de 12 octombrie 2006, sus-numitul a fost contactat în mod repetat de către cetățeanul

ucrainean, inculpatul S.F., care i-a propus insistent ofițerului de frontieră să

caute un distribuitor de țigări, pe care dorește să le aducă din Republica Ucraina.

Inițial, a fost

declinată oferta, însă ulterior același ofițer a fost contactat telefonic în mod

repetat, de la numerele X1 (telefon fix din Republica Ucraina) și X2, când inculpatul

S.F. i-a propus să asigure trecerea de țigări peste Dunăre, în zona I., mai ales

că este în relații bune cu grănicerii ucrainieni din această zonă.

Din declarațiile

lui T.R., audiat ca martor, coroborate cu celelalte probe administrate în cauză

mai reiese că fiecare transport de țigări de contrabandă ar fi trebuit să cuprindă

înjur de 50 de bax-uri a câte 50 de cartoane cu câte 10 pachete țigări fiecare și

că ofițerului îi va reveni ca parte 1.000 euro la fiecare transport, bani pe care

inculpatul S.F. i-a promis în contul asigurării traficului cu țigări ce vor fi aduse

în mod fraudulos din Republica Ucraina în România.

Aceste discuții

telefonice au avut loc la datele de 3 și 6 noiembrie 2006. La data de 8 noiembrie

2006 inculpatul S.F. s-a întâlnit personal, pe raza municipiului Tulcea, cu T.R.

cu care a discutat în detaliu prețul țigărilor ca și locul pe unde acestea urmează

a fi trecute peste brațul C. al Dunării. Cu ocazia acestor noi întâlniri, inculpatul

S.F. i-a înmânat numitului T.R. o listă de țigări ce pot fi aduse din Republica

Ucraina în România, tipurile acestora fiind consemnate cu caractere slavone de către

primul.

Ulterior datei

de 8 noiembrie 2006, între cei doi au avut loc mai multe convorbiri telefonice,

în care, după ce inculpatul S.F. îl suna pe numitul T.R., aceștia au discutat detalii,

stabilind ca trecerea țigărilor de contrabandă din Republica Ucraina în România

să se realizeze în zona localității „M.”, aflată la circa 4-5 km de orașul I. din

Republica Ucraina, având semnul de frontieră „1370” ca și corespondent pe malul

românesc al Brațului C.

Din același discuții

a mai rezultat că, după ce țigările vor fi trecute din Republica Ucraina în România,

acestea urmează a fi vândute pe piața din municipiul Galați, unde inculpatul S.F.

a arătat că totul este organizat.

Instanța de fond

a constatat că pe rolul D.I.I.C.O.T au fost înregistrate numai în cursul anului

2007 și se află în diferite stadii de soluționare, dosarele înregistrate sub nr.

unice 6D/P/2007 și 7D/P/2007, privind pe C.V. ș.a. și V.C., ambele având ca obiect

inclusiv comiterea de către cei cercetați a infracțiunii de contrabandă, prevăzută

în art. 270 din Legea nr. 86/2006.

În primul numitul

C.V., fost vice-primar al localității G. din județul Tulcea, împreună cu alții,

a fost depistat în noaptea de 29 din 30 decembrie 2005 de către un echipaj al I.J.P.F.N.

Tulcea, cu circa 1600 pachete de țigări, timbrate în Republica Ucraina, despre care

există indicii că i-au fost aduse de la R. de către inculpatul R.S.G. și urmau a

fi transportate pe piața municipiului Galați. În cel de-al doilea dosar, la data

de 22 decembrie 2006, numitului V.C. i-au fost găsite în societatea sa, din localitatea

F., județul Tulcea, circa 100 cartoane țigări timbrate în Republica Moldova, pe

care a declarat că le-a cumpărat de pe „Piața rușilor”, din municipiul Galați.

Întrucât inculpatul

S.F. nu cunoștea foarte bine limba română, atunci când era sunat din Republica Ucraina,

o persoană care se prezenta „M.” (ce s-a dovedit ulterior a fi chiar inculpatul

A.P.), persoană cunoscătoare a limbii române, îi transmitea anumite condiții ale

grupului de ucrainieni, cu care ofițerul român a stabilit în final ca el să vină

cu o mașină la malul românesc, pentru a prelua transportul de țigări ce va fi efectuat

peste Brațul C., cu anumite ambarcațiuni pescărești din Republica Ucraina.

La data de 14

noiembrie 2006, T.R., la solicitarea telefonică a inculpatului S.F., s-a întâlnit

din nou cu acesta pe faleza din municipiul Tulcea, iar în discuțiile purtate, cel

de-al doilea l-a asigurat că va primi în mod cerat banii promiși, cei 1.000 de euro

pentru fiecare transport, dacă va asigura luarea de la Dunăre și predarea către

distribuitorii din Galați a țigărilor de contrabandă.

La data de 15

noiembrie 2006, inculpatul S.F., într-o altă discuție telefonică a arătat că va

trebui ca numitul T.R. să găsească un distribuitor (cumpărător) al țigărilor, rămânând

în continuare să se stabilească prețul de cumpărare.

În declarațiile

date T.R. a arătat că inculpatul S.F. a urmărit prin coruperea sa, să-l atragă complicitatea

în contrabandă cu țigări din Republica Ucraina în România.

La data de 11

ianuarie 2007, la solicitarea telefonică a inculpatului S.F., cei doi s-au reîntâlnit

pe faleza municipiului Tulcea, ocazie cu care acesta din urmă i-a dictat o listă

cu cantitățile și prețurile țigărilor ce pot fi aduse din Republica Ucraina.

Totodată, inculpatul

S.F. i-a mai spus numitului T.R. că persoana de legătură din Republica Ucraina,

se numește „S.” și, pe o foaie de hârtie ruptă dintr-o agendă, i-a scris datele

personale de stare civilă ale acestuia, ulterior identificat în persoana inculpatului

R.S.G., cetățean ucrainean, domiciliat pe raza orașului R. și cu privire la care

i-a solicitat să-i facă o invitație oficială prin notariat, pentru a-i facilita

intrarea legală în România.

În declarațiile

sale, numitul T.R., a precizat că a mai purtat discuții telefonice cu cel care urma

să îl invite în România prin intermediu unui translator (probabil profesor ori cunoscător

cel puțin al limbii române), de pe un număr de telefon mobil dintr-o rețea ucraineană,

aparținând lui S.F.

La finalul acestor

discuții cei doi au convenit că la următoarea întâlnire din Tulcea, numitul T.R.

va trebui să-i facă legătura cu persoana de contact („eventualul cumpărător al țigărilor”).

Pentru identificarea

tuturor participanților și probarea activității acestora, în cauză a fost autorizați

doi investigatori și un colaborator sub acoperire.

Listing-urile

convorbirilor telefonice purtate de la/către telefonul apelabil la nr. X2 al inculpatului

S.F., confirmă legătura telefonică permanentă între acesta și numitul T.R., aflat

la telefonul apelabil sub nr. X3, aceasta în toate perioadele intermediare întâlnirilor

lor personale.

Urmare emiterii

autorizațiilor de către Tribunalului Tulcea, în cursul urmăririi penale s-au efectuat

înregistrări de imagini cu activitățile materiale desfășurate de către participanți,

interceptări de convorbiri telefonice, localizarea și urmărirea a participanților

și percheziții domiciliare la locuințelor acestora.

Astfel s-a desfășurat

supravegherea și urmărirea operativă a participanților grupului infracțional organizat,

format în jurul inculpatului S.F., până la data de 2 februarie 2007, dată la care

s-a realizat prinderea în flagrant a 4 membri ai grupării, de la care s-a capturat

o cantitate de peste 13.500 de pachete de țigări de contrabandă, aduse în mod fraudulos

din Republica Ucraina și Republica Moldova în România.

La data de 21

ianuarie 2007, T.R., la cererea inculpatului S.F., i-a intermediat acestuia din

urmă o întâlnire cu numitul H.S. (colaborator sub acoperire), prezentat ca și cumpărător,

interesat de achiziționarea țigărilor de contrabandă. În cursul acestei întâlniri,

care s-a desfășurat pe faleza municipiului Tulcea, inculpatul S.F. l-a contactat

telefonic pe inculpatul R.S.G. Totodată, numitul T.R. i-a cerut inculpatului S.F.

(„ F.”) să-i dea cel puțin jumătate din cei 1.000 euro promiși, însă ultimul i-a

spus că acești bani vor fi obținuți din mărirea prețului față de cumpărătorul adus.

În continuare,

în baza instrucțiunilor telefonice primite de la R.S.G., inculpatul S.F. i-a dat

telefonul cumpărătorului, căruia i-a spus care sunt prețurile pentru fiecare tip

de țigări. Așa cum este consemnat în procesul-verbal din 21 ianuarie 2007 între

cei trei bărbați (S.F., H.S. și T.R.), s-au stabilit detalii cu privire la cantitățile

și tipurile de țigări, prețurile acestora, modul de acțiune al fiecăruia, precum

și despre „datoria” de 1.000 euro ce trebuia să-i parvină numitului T.R.

Conform discuției

purtate între S.F. și R.S.G., primul trebuia să aducă din Republica Ucraina mostre

de țigări ce ar fi putut face obiectul proximului transport (fixat inițial pentru

data de miercuri 24 ianuarie 2007) și, din scăderea de preț acceptată ca urmare

a unor negocieri directe, H.S. să-i dea cei 1.000 euro promiși anterior lui T.R.

La data de 22

ianuarie 2007, inculpatul S.F. s-a reîntâlnit pe raza municipiului Tulcea cu numiții

H.S. și T.R.

Cu această ocazie,

primul a avut din nou discuții telefonice cu inculpatul R.S.G., care discuții au

confirmat și legătura și implicarea inculpatului P.I. ce trebuia să vină la R. cu

mostre de țigări pe care să i le dea cumpărătorului (H.S.) la Galați. La aceeași

întâlnire, inculpatul P.I. i-a comunicat cumpărătorului numărul său de telefon -

X4, interceptat ulterior.

La data de 23

ianuarie 2007, transportul de țigări preconizat a fost contramandat (a se vedea

procesul verbal conform). La aceeași dată însă H.S. s-a întâlnit cu inculpatul P.I.,

care i-a înmânat mostrele promise. Așa cum s-a consemnat în procesul-verbal întocmit.

La data de 24

ianuarie 2007, T.R. a fost contactat pe numărul de telefon X5 al inculpatului A.P.

(supus ulterior interceptării) care s-a recomandat a fi cumătrul inculpatului R.S.G.

(s-a stabilit ulterior că al doilea i-a botezat acestuia din urmă un copil, în timp

ce era polițist la R.) și care i-a solicitat o întâlnire la Tulcea. Este de menționat

că la data de 23 ianuarie 2007, numitul T.R. a fost sunat pe același telefon, însă

inculpatul A.P. s-a recomandat a fi „ M.”, translatorul de limba română a lui S.

La data de 24

ianuarie 2007, T.R. s-a întâlnit cu inculpatul A.P. pe raza municipiului Tulcea,

conținutul discuțiilor dintre aceștia fiind consemnat în procesul-verbal întocmit

cu această ocazie. În cursul respectivelor discuții, „P.” i-a comunicat ofițerului

că a fost și el ofițer la vama ucraineană, că are mai multe afaceri în România și

că și-a cumpărat un apartament în Galați, unde locuiește împreună cu familia, soția

și cei doi copii, aspecte care s-au confimat ulterior. Inculpatul A.P. i-a mai comunicat

numitului T.R. că este preferabil să excludă alți intermediari, că „S.”, cumătrul

lui, va aduce personal țigările din Republica Ucraina, descriindu-i în detaliu,

de la locul de trecere și până la tipul bărcii cu care vor fi tranzitate țigările

de contrabandă pe malul românesc.

Între cei doi

s-a mai convenit ca țigările să fie luate de numitul T.R. și să fie aduse lângă

mănăstirea „D.” de pe raza localității G., județul Tulcea, în apropiere de Galați,

unde „P.” va veni cu un cumpărător găsit de el și că dacă totul va merge bine, în

momentul predării țigărilor va primi suma de 1.000 euro pentru toate aceste servicii

prestate, vădindu-se și din aceasta cunoașterea exactă și a inculpatului A.P. a

discuțiilor purtate anterior de către inculpatul S.F. cu numitul T.R. ca și între

H.S. și inculpatul R.S.G.

Inculpatul A.P.

i-a sugerat martorului T.R. să-l scoată pe „S.” din această afacere și totodată

să-i comunice inculpatului S.F. că transportul nu va mai avea Ioc. Lui T.R. i s-a

propus o colaborare de lungă durată, atât pentru contrabanda cu țigări, cât și pentru

trecerea peste frontieră în același mod și a unor cantități de icre negre.

La data de 24

ianuarie 2007, orele 21:30, inculpatul A.P. l-a sunat pe T.R., comunicându-i că

transportul va avea loc duminică, la data de 28 ianuarie 2007.

La data de 29

ianuarie 2007, cei doi s-au reîntâlnit pe raza municipiului Tulcea, și s-au axat

pe detalii privitoare la locul trecerii țigărilor, oră, persoane implicate și altele,

ce aveau să confirme în cadrul activităților premergătoare și concomitente cu prinderea

în flagrant a membrilor grupului infracțional organizat.

Lui T.R. i s-au

înmânat de către inculpat A.P. o cartelă telefonică aparținând societății de telefonie

mobilă ucraineană „ K.”, pentru numărul X6, pentru a fi folosită în discuțiile telefonice

pe care le va purta cu„ S.” precum și o brichetă cu led de culoare albă, ce va urma

să fie folosită pentru emiterea de semnale luminoase de pe malul românesc către

malul ucrainean. Cartela telefonică predată a fost verificată, iar ulterior, până

la plecarea sa spre municipiul Galați, inculpatul A.P. i-a spus numitului T.R. să-l

contacteze telefonic pe „S.”, pentru a-i comunica dacă este pregătit pentru desfășurarea

transportului.

La data de 1 februarie

2007, T.R. a fost contactat de către inculpatul A.P., pentru a-i confirma faptul

că transportul va avea loc în ziua de vineri, 2 februarie 2007, ora 5:30 am, la

stâlpul de frontieră „1370”, indiferent de starea vremii.

La aceeași dată,

H.S. a purtat o discuție telefonică cu inculpatul P.I., care îi oferise voluntar,

cu ocazia prezentării mostrelor, posibilitatea cumpărării unei cantității mai mari

de țigări de la

el și pe care nu le avea încă la acel moment. Aceștia

doi au convenit să se întâlnească la data de 2 februarie 2007, pe raza municipiului

Galați pentru ca inculpatul P.I. să-i vândă primului un anumit număr de cartoane

de țigări, precum se înțeleseseră.

În după-amiaza

zilei de 1 februarie 2007, inculpatul A.P. a părăsit teritoriul României, încercând

să intre în România la data de 2 februarie 2007, când a fost probabil anunțat despre

prinderea în flagrant a co-inculpaților R.S.G., G.M.R., P.I. și P.E. și s-a răzgândit.

Ultima interceptare

telefonică în România a inculpatului S.F. a avut loc la data de 25 ianuarie 2007,

orele 10:54.

În dimineața zilei

de 2 februarie 2007, în dreptul bornei kilometrice „1370” au fost prinși în flagrant

cetățenii ucrainieni R.S.G. și G.M.R.; aceștia au traversat brațul C. al Dunării

de pe malul ucrainean,, din dreptul localității „M.”, pe malul românesc cu o barcă

din aluminiu (corespunzătoare descrierii făcute anterior numitului T.R. de către

inculpatul A.P.) în care se aflau 9 genți mari, din rafie în care s-au găsit 798

de cartușe a câte 10 pachete de țigări, fiecare marca „Y1” și un număr de 324 de

cartușe a câte 10 pachete marca „Y2”, în total deci un număr de 1112 cartoane, echivalentul

a 22 de bax-uri a câte 50 de cartușe fiecare, toate timbrate în Republica Ucraina.

Înregistrările

operative efectuate în cauză arată că activitatea de trecere frauduloasă a țigărilor

peste Dunăre s-a realizat în cele mai mici detalii conform celor convenite anterior

direct de către inculpații S.F. și A.P. cu numitul T.R. și, indirect ok (telefonic),

între acesta și inculpatul R.S.G. De asemenea, pe malul ucrainean au putut fi observate

un număr de 5 siluete umane, care au ajutat la încărcarea genților cu țigări în

barcă, nefiind exclus ca vreunul dintre inculpații cercetați în prezenta cauză să

fi rămas pe malul ucrainean (A.P. sau/și S.F.). În plus, aceleași înregistrări de

imagini arată că pe malul ucrainean au mai rămas un număr cel puțin egal de genți

ce ar fi trebuit aduse pe malul românesc cu al doilea transport, ce s-ar fi efectuat

la aceeași dată, pentru a- completa cele 50 de bax-uri cu țigări ce ar fi putut

face obiectul fiecărei acțiuni de acest tip, precum conveniseră anterior inculpații

cu numitul T.R.

Inculpații cetățeni

ucraineni, R.S.G. și G.M.R., nu aveau documentele necesare (pașapoarte) și nici

vize conforme pentru a-și exercita dreptul la libera circulație, trecerea lor din

Republica Ucraina în România realizându-se astfel în mod fraudulos, cu încălcarea

dispozițiilor cuprinse în O.U.G. nr. 105/2001.

Probele administrate

confirma încercarea de corupere a ofițerului I.J.P.F.N în vederea facilitării săvârșirii

infracțiunii de contrabandă, precum și organizarea grupului infracțional pentru

preluarea, transportul și distribuirea țigărilor provenite din această activitate,

ca și pentru vânzarea lor, în principal pe piața din municipiul Galați.

2 februarie 2007, conform înțelegerii anterioare, inculpatul P.I., împreună cu soția

sa, inculpata P.E. s-au întâlnit pe raza municipiului Galați cu numitul H.S., oferindu-i

acestuia contra sumei de 2.800 RON, 632 de pachete (63 cartoane) de țigări „ Y2”,

503 pachete (50 cartoane) cu țigări „Y3” și 251 pachete (25 cartoane) „Y1”.

Aceste țigări

au fost oferite investigatorului sub acoperire din autoturismul O.O.

Imediat după realizarea

acestui al doilea flagrant, în baza declarațiilor verbale și a consimțământului

inculpatei P.E., lucrătorii operativi au descins într-o încăpere a locuinței, situată

în municipiul Galați, pe str. S., închiriată de către soții P.I. și P.E., unde au

mai fost identificate 947 pachete (peste 94 cartoane) de țigări marca „Y4”, toate

timbrate în Republica Moldova.

Anterior, în baza

autorizației emise de Tribunalul Tulcea, Ia locuința din municipiul Galați,

str. S.S., a inculpatului A.P. s-a efectuat o percheziție domiciliară, ocazie cu

care au fost identificate un număr de 50 de pachete de țigări, marca „Y1”, timbrate

în Republica Moldova și mai multe sume de bani în RON, lei moldovenești și euro,

așa cum s-a consemnat în procesul-verbal din 2 februarie 2007.

Din adresa din

13 martie 2007 a A.N.A.F., după ce întreaga cantitate de țigări ridicată în cauză

a fost trimisă Biroului Vamal Tulcea, conform reglementărilor legale în vigoare,

rezultă că datoria vamală totală pentru cele 13.553 de pachete de țigări introduse

fraudulos în România de către grupul infracțional organizat cercetat, se cifrează

la suma totală de 6.448,838 euro, apreciind față de cursul oficial al Băncii Naționale

a României, la data de 2 februarie 2007, de 3,3877 RON pentru un euro s-a constatat

că prejudiciul creat în speță de către participanți, se cifrează la suma totală

de 21.982,2365 RON reprezentând echivalentul în RON a datoriei vamale creată prin

introducerea în România a țigărilor ce le-au fost ridicate. D.G.F.P. Tulcea nu s-a

constituit parte civilă în cauză. Instanța de fond a reținut că datele și informațiile

obținute în urma autorizațiilor de interceptare telefonică, confirmă caracterul

organizat, în vederea comiterii infracțiunilor grave, precum cea de contrabandă,

prevăzute de art. 2 lit. a) pct. 16 din Legea nr. 39/2003, a grupului de cetățeni

străini, format din inculpații S.F., A.P., R.S.G., și G.M.R. cercetați în prezenta

cauză, rolul și contribuția pe fiecare dintre participați au avut la desfășurarea

faptelor prezentate.

A constatat că

faptele inculpaților S.F., A.P., R.S.G., și G.M.R., care, după data de 12 octombrie

2006 s-au constituit într-un grup structurat, acționând în mod coordonat în scopul

comiterii unor infracțiuni grave de contrabandă cu caracter transnațional, pentru

obținerea de beneficii financiare, întrunesc în sarcina fiecăruia elementele constitutive

ale infracțiunii de constituire în grup infracțional organizat, prevăzute de

art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Faptele acelorași

inculpați, de a introduce prin alte locuri decât cele prevăzute pentru controlul

vamal, din Republica Ucraina în România țigări, întrunesc în sarcina fiecăruia elementele

constitutive ale infracțiunii de contrabandă, prevăzută de art. 274 cu referire

la art. 270 din Legea nr. 86/2006.

Faptele inculpaților

R.S.G. și G.M.R., de a trece în mod fraudulos, la data de 2 februarie 2007, frontiera

de stat ucraineano-română, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de

trecere frauduloasă a frontierei, prevăzută de art. 70 din O.U.G. nr. 105/2001.

Faptelor inculpaților

S.F. și A.P., de a promite suma de 1.000 euro numitului T.R., ofițer superior cu

grad de comisar în cadrul I.J.P.F.N. Tulcea și funcție de răspundere pe linia prevenirii

și combaterii ciminalității trans-frontaliere, în scopul asigurării traficului cu

țigări din Republica Ucraina în România, întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii de dare de mită, prevăzută în art. 255 C. pen.

Instanța de fond

a reținut referitor la persoana inculpaților că inculpatul S.F., are vârsta de 50

de ani, este inițiatorul tuturor faptelor ce fac obiectul prezentei cauze, figurează

în baza de date a Biroului Județean pentru străini Tulcea, cu două pașapoarte ucrainene.

Prezența sa pe teritoriul României nu a mai fost consemnată după de data de 25 ianuarie

S.F. i-a trimis transportul de țigări, pe care l-a traficat în România.

De asemenea, inculpatul

A.P., în vârstă de 41 de ani era inițiatorul, organizatorul și coordonatorul întregului

grup infracțional cercetat. Acesta s-a ocupat nemijlocit de coruperea ofițerului

român și stabilirea tuturor detaliilor traficului de țigări de contrabandă, sustrăgându-se

cercetărilor și prezentând prin apărătorul ales documente medicale nereale. La data

de 13 martie 2007, după ce s-a propus Tribunalului Tulcea, arestarea sa în lipsă,

inculpatul a fost identificat cu intrare în Republica Moldova.

Inculpatul R.S.G.,

de 45 de ani, cu studii medii, comerciant, fără antecedente-penale cunoscute, depistat

la momentul transportului peste Dunăre a țigărilor de contrabandă, a refuzat inițial

să dea orice declarație în față organelor de cercetare și urmărire penală. Cu ocazia

audierii la Tribunalul Tulcea, instanța sesizată cu arestarea sa preventivă, inculpatul

a declarat că a fost rugat de un „(...) moldovean (...)” puțin cunoscut să transporte

gentile de țigări până la jumătatea Dunării și să le dea unui prieten de-al moldoveanului,

deoarece avea nevoie de bani. În aceeași declarație arată că respectivul moldovean

îl cheamă „P.” (inculpatul A.P.) și că inculpatul G.M.R., pescar, contactat pentru

transportul peste brațul C. al țigărilor avea cunoștință de conținutul genților,

deoarece acestea fuseseră descărcate la el acasă cu două zile înainte de trecerea

lor peste brațul C. al Dunării.

La finalul cercetărilor

însă, inculpatul R.S.G. a revenit și a precizat că de fapt inculpatul S.F., pe care

îl numește „F.”, este cel care l-a obligat să transporte țigări de contrabandă în

România, în contul unei datorii, că pe inculpatul A.P. este posibil să-l cunoască,

din vedere, că la observat de câteva ori prin R. și că, în ciuda tuturor celorlalte

evidențe probatorii examinate mai sus, nu a avut niciodată relații personale cu

acesta.

Astfel a reținut

că în declarația dată în fata instanței ultimul a arătat o altă stare de fapt, în

această ultimă declarație, nu recunoaște nici măcar că a făcut și că i s-a răspuns

prin semnale luminoase cu lanterne. Fără să recunoască decât ce a declarat, la prezentarea

materialului de urmărire penală, inculpatul R.S.G. a regretat faptele de constituire

în grup infracțional organizat și de contrabandă, pentru care a fost cercetat și

pe care le-a omis așa cum rezultă și din actele dosarului ce i-au fost aduse la

cunoștință și examinate împreună cu apărătorii săi aleși.

Inculpatul G.M.R.,

de 44 de ani, de ocupație pescar, fără antecedente penale cunoscute, care a aderat

la grupul infracțional organizat în calitate de depozitar și mai apoi de transportator

a țigărilor de contrabandă, a făcut de asemenea declarații nereale, arătând că malul

ucrainean nu au mai fost ajutați de nimeni, că trebuia să aducă țigările doar până

la mijlocul Dunării, fără trecerea frauduloasă a frontierei; recunoaște însă că

au făcut și li s-a răspuns prin semnale luminoase cu lanterna de pe malul românesc

și că doar la rugămintea lui S. a acceptat să înainteze până la malul românesc al

brațului C.

Ulterior inculpatul

G.M.R. a arătat că este prima dată când este implicat într-o afacere de contrabandă

cu țigări, precizând că totodată își asumă responsabilitatea pentru comiterea infracțiunii

de contrabandă și de trecerea frauduloasă a frontierei de stat. În ultima sa declarație,

înainte de a i se prezenta materialul de urmărire penală, inc. G.M.R. a arătat că

nu mai are de făcut completări, iar despre persoanele de pe malul ucrainean care

l-au ajutat (i s-a arătat în acest sens înregistrarea video) a declarat că sunt

pescari necunoscuți, explicând contradicțiile dintre declarațiile sale, printr-o

stare specială. Inculpatul a mai precizat că nu îl cunoaște nici pe „F.” (inculpatul

S.F.), nici pe inculpatul A.P., deși țigările i-au fost aduse de primul la domiciliu

cu două zile înainte de prinderea sa în flagrant, iar al doilea i-a descris în detaliu

barca cu care au fost transportate țigările cu cel puțin o săptămână înainte de

a se executa acest lucru.

În termen legal,

împotriva acestei sentințe au declarat apel D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Tulcea

și inculpatul A.P., prin apărătorul ales.

Apelul declarat

de inculpat nu a fost motive în scris fiind susținut oral de către apărător, sub

aspectul greșitei rețineri a situației de fapt de către prima instanță, în sensul

că din probele administrate în cauză nu rezultă elemente de fapt și de drept suficiente

și dincolo de orice dubiu rezonabil pentru a se pronunța o hotărâre de condamnare

a acestuia.

Apelul declarat

de procuror a criticat în parte sentința apelată sub aspectul achitării inculpaților

P.I. și P.E., apreciindu-se de asemenea că prima instanță a comis o gravă eroare

de fapt reținând greșit situația de fapt rezultată din probe fapt ce a condus la

o greșită și nelegală hotărâre de achitare a acestora.

Prin decizia penală

nr. 119/P din 30 noiembrie 2010 Curtea de Apel Constanța în baza art. 379 pct.

1 lit. b) C. proc. pen., a respins apelurile declarate de D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial

Tulcea și inculpatul A.P., împotriva sentinței penale nr. 324 din 20 noiembrie 2009

pronunțată de Tribunalul Tulcea în Dosarul nr. 732/88/2007, ca nefondate.

A reținut că din

probele administrate în cauză în ce-i privește pe inculpații P.I. și P.E., nu s-a

dovedit decât faptul că asupra acestora au fost găsite la domiciliul lor din municipiul

Galați și cu ocazia întâlnirii cu numitul H.S. în autoturismul O.O., o cantitate

apreciabilă de țigări: timbrate în Republica Moldova, fără însă a se dovedi în mod

direct că această cantitate de țigări a fost introdusă în țară prin alte locuri

decât cele prevăzute pentru controlul vamal, mai ales că acuzațiile formulate împotriva

lor vizează contrabanda cu țigări din Republica Ucraina și nu din Moldova, cele

două țări limitrofe având puncte vamale și de trecere a frontierei distincte la

granița cu România.

Simpla deținere

pe teritoriul României a unor bunuri suspuse accizării și neaccizate constituie

contravenție și nu infracțiunea de contrabandă, la care elementul esențial îl constituie

introducerea frauduloasă sau prin alte locuri decât cele în care este organizată

vămuirea, a respectivelor bunuri.

Astfel, și-a însușit

situația de fapt astfel cum a fost reținută de prima instanță și argumentele de

drept pe care aceasta din urmă și-a întemeiat hotărârea de achitare, constatând

în plus că față de data consumării faptei ilicite contravenționale nu se mai impune

sesizarea organului administrativ pentru aplicarea unei sancțiuni contravenționale,

fiind împlinit termenul de prescripție al răspunderii contravenționale.

A reținut că lipsa

unor elemente probatorii de fapt concrete cu privire la introducerea în țară a țigărilor

timbrate în Republica Moldova în condițiile în care fapta ar constitui infracțiunea

de contrabandă face ca hotărârea de achitare să apară ca fiind legală, condamnarea

neputându-se pronunța întemeiată pe supoziții și pe lipsa oferirii de către inculpați

a unor date concrete privind proveniența țigărilor, în contextul în care sarcina

dovedirii săvârșirii infracțiunilor revine organului judiciar.

A constatat că

apelul declarat de procuror este nefondat, întrucât motivele invocate nu conduc

la constatarea unor neregularităti evidente ale sentinței apelate de natură să impună

constatarea comiterii de către prima instanță a unei grave erori de fapt și pe cale

de consecință să impună reformarea sentinței apelate.

În ce privește

apelul declarat de inculpatul A.P. a constatat că motivele invocate nu au caracter

substanțial, ci constituie doar critici generice privind valoarea probatorie a actelor

efectuate de investigatorul sub acoperire, în sensul punerii la îndoială a credibilității

acestuia fără însă a oferi în concret motive pertinente din care să rezulte că actele

efectuate vizând strângerea de infirrnații și constatarea unor situații de fapt,

a avut caracter ilegal sau mincinos.

Astfel, instanța

de apel și-a însușit situația de fapt și argumentele de drept expuse de prima instanță

prin sentința apelată, apreciind că acestea au caracter suficient și pertinent pentru

pronunțarea unei hotărâri de condamnare a inculpatului, nefiind invocate elemente

relevante, apte să impună reformarea sentinței apelate.

Împotriva acestei

decizii la data de 11 ianuarie 2013 a formulat recurs inculpatul A.P., prin apărător,

precizând că depune în termen legal motivele de recurs.

Cauza a fost înregistrată

pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. 1043/1/2013, cu termen de

judecată la data de 18 iunie 2013.

La termenul de

judecată din data de 18 iunie 2013, reprezentantul Ministerului Public a invocat

excepția tardivității recursului, arătând ca a fost declarat recursul la data de

11 ianuarie 2013, iar decizia atacată a fost pronunțată la 30 noiembrie 2012, fiind

comunicata la data de 9 decembrie 2012.

Apărătorul ales

al inculpatului A.P. a solicitat respingerea excepției invocate și a solicitat repunerea

în termenul de recurs, arătând că hotărârea nu a fost pusă în executare și inculpatul

are domiciliul în Moldova, procedura de citare nefiind îndeplinita conform dispozițiilor

legale.

Examinând decizia

recurată, în raport de dispozițiile art. 385

3

C. proc. pen. raportat

la art. 363-art. 365 din același cod, Înalta Curte constată că recursul declarat

de inculpatul A.P. este tardiv pentru următoarele considerente:

Cu privire la

cererea de repunere în termenul de recurs formulată de apărătorul inculpatului A.P.,

Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, în cauză, cele două condiții cumulative

impuse de legiuitor prin art. 385

3

alin. (2) C. proc. pen. cu referire

la art. 364 C. proc. pen., și anume întârzierea să fie determinată de o cauză temeinică

de împiedicare a declarării recursului și cererea de recurs să fie făcută în cel

mult 10 zile de la începerea executării pedepsei sau a despăgubirilor civile, nu

sunt îndeplinite.

Prima condiție

de fond care poate face admisibilă cererea de repunere în termen, existența unei

cauze temeinice de împiedicare, în speță nu este îndeplinită, întrucât aspectele

reliefate de inculpat nu pot fi apreciate, ca fiind cauze temeinice de împiedicare

a declarării recursului în termen, atâta timp cât inculpatul nu a făcut dovada că

există o împrejurare obiectivă care l-a împiedicat să uzeze de calea de atac legală

a recursului. Împrejurările învederate de inculpat, respectiv că are domiciliul

în Moldova și procedura de citare nu a fost legal îndeplinită nu pot fi avute în

vedere, deoarece, inculpatul nu a făcut dovada că întârzierea în declararea recursului

a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare, neaflându-se nici în situația

cazului fortuit și nici a forței majore sau a unei alte cauze care l-ar fi pus în

situația de a nu putea acționa așa cum îi cereau interesele și ar fi făcut-o în

absența lor.

Dovada comunicării

deciziei din apel se află la Consiliul Local Constanța, la adresa din Galați S.S.,

la Consiliul Local Tulcea, în Republica Moldova comuna R.C., acestea fiind adresele

cunoscute de instanță. Potrivit dispozițiilor art. 171 alin. (2) și alin. (3) C.

proc. pen., dacă printr-o declarație dată în cursul procesului inculpatul a indicat

un alt loc pentru a fi citat, este citat la locul indicat, iar în caz de schimbare

a adresei arătată în declarație, acesta este citat la noua adresă numai dacă a încunoștințat

instanța de judecată de schimbarea intervenită. Astfel, inculpatul pe parcursul

procesului penal a fost citat la adresele cunoscute de instanță și, de altfel, apelul

inculpatului a fost formulat de apărători aleși, care nu au indicat o altă adresă

la care să fie citat inculpatul.

Cea de-a doua

condiție a textului de lege menționat nu se impune a mai fi analizată întrucât nu

este îndeplinită prima condiție referitoare la cauza temeinică de împiedicare, iar

faptul că nu a fost pusă în executarea hotărârea instanței de apel s-a datorat culpei

inculpatului, întrucât la dosarul Tribunalului Tulcea se află cererea Curții de

Apel Constanța prin care se solicită închiderea poziției în registrul de executări,

menționându-se că decizia a rămas definitivă, iar la același dosar se află confirmarea

Tribunalului Tulcea în sensul că a fost operată în registrul de executări.

În consecință,

Înalta Curte constată că este neîntemeiată, cererea de repunere în termenul de recurs

formulată de inculpatul A.P., întrucât nu a fost dovedită o cauză temeinică de împiedicare,

astfel că recursul formulat este tardiv.

Dispozițiile

art. 185 C. proc. pen. prevăd „când pentru exercitarea unui drept procesual legea

prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul

dreptului și nulitatea actului făcut peste termen”.

Așa cum s-a menționat

mai sus dovada de comunicare a hotărârii din apel s-a făcut la datele de 9 decembrie

2010 și 6 decembrie 2010, iar recursul a fost formulat la data de 11 ianuarie 2013,

cu mult peste termenul prevăzut de lege.

Față de dispozițiile

art. 186 alin. (1), alin. (2) și alin. (4) C. proc. pen., referitor la calculul

termenelor procedurale, având în vedere dispozițiile art. 385

3

C. proc.

pen. raportate la art. 363 alin. (3) din același cod, termenul de 10 zile în care

inculpatul putea să declare recurs potrivit legii a început să curgă de la data

comunicării copie după dispozitiv, pentru partea care a lipsit atât la dezbateri

cât și la pronunțare, respectiv la data de 9 decembrie 2010.

Astfel, cum inculpatul,

prin apărător a declarat recurs la data de 11 ianuarie 2013, peste termenul prevăzut

de lege, Înalta Curte va respinge recursul inculpatului ca fiind tardiv în temeiul

dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. a) teza I C. proc. pen.

Văzând și dispozițiilor

art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv,

recursul declarat de inculpatul A.P. împotriva deciziei penale nr. 119/P din 30

noiembrie 2010 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu

minori și de familie, în Dosarul nr. 601/36/2010.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 450 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat

din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi,

18 iunie 2013.