ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.05.2021

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 15/2018

HOTĂRÂRE
19.05.2021
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 15/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Asupra conflictului negativ de competență de față

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Petentul A. a formulat cerere având ca obiect contestație la executare, prin care a solicitat, în esență, deducerea unei perioade de 90 zile din pedeapsa rezultantă de 2880 zile (8 ani) închisoare, stabilită prin Sentința penală nr. 105 din 22.10.2020 a Curții de Apel Bacău, definitivă la data de 02.02.2021 prin neapelare.

În baza art. 50 din C. proc. pen., s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova.

S-a reținut că, prin cererea formulată contestatorul A., înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr. x/2021, s-a solicitat deducerea unei perioade de 90 zile din pedeapsa rezultantă de 2880 zile (8 ani) închisoare, stabilită prin Sentința penală nr. 105 din 22.10.2020 a Curții de Apel Bacău, definitivă la data de 02.02.2021 prin neapelare.

În motivarea cererii s-a arătat că, așa cum reiese din Sentința penală nr. 105 din 22.10.2020 i s-a dedus perioada executată la care s-au adăugat cele 90 de zile de eliberare înainte de termen. Ulterior, a fost transferat într-un Penitenciar din România unde a primit prin serviciul evidență că statul italian i-a recunoscut încă alte 90 de zile, conform certificatului pe care l-a atașat la dosar.

A solicitat ca din mandatul în a cărui executare se află să se deducă perioada de 90 zile executată pe teritoriul Republicii Italiene.

La termenul de judecată din 08.04.2021, din oficiu s-a invocat excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Bacău.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința penală contestată, prin prisma excepției invocate, Curtea de Apel a reținut că prin motivul contestației, se invocă o cauză de micșorare a executării pedepsei rezultante de 2880 zile (8 ani) închisoare, ceea ce se circumscrie cazului de contestație la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen.

Potrivit dispozițiilor art. 598 alin. (2) din C. proc. pen. "În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d), contestația se face, după caz la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau 6, iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la) instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută."

Așadar, s-a reținut că pentru cazul de contestație la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., competența materială de soluționare este prevăzută de alin. (1) și (6) a art. 597 din C. proc. pen., în funcție de situația contestatorului la momentul formulării cererii. Competența nu este una alternativă, ci exclusivă, la alegerea contestatorului, ci este determinată de locul de deținere atunci când acesta este privat de libertate ori de instanța de executare atunci când acesta este în stare de libertate.

În cauza de față, A. se afla în Penitenciarul Drobeta Turnu Severin la momentul formulării contestației la executare, ceea ce atrage, potrivit dispozițiilor art. 597 alin. (6) din C. proc. pen., prin raportare la prevederile art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., competența materială de soluționare a cauzei de către Curtea de Apel Craiova, ca instanță în a cărei circumscripție se află locul de deținere, egală, corespunzătoare în grad cu instanța de executare, Curtea de Apel Bacău.

De altfel, s-a constatat că această chestiune de drept a făcut obiectul unui recurs în interesul legii, soluționat prin Decizia nr. 15 din 17.09.2018, prin care s-a statuat cu valoare de principiu, că instanța competentă să soluționeze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deținere este reprezentat de penitenciarul stabilit inițial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.

În cauză, s-a reținut că nu sunt aplicabile nici dispozițiile art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004, întrucât sesizarea a fost formulată de persoana transferată, iar nu de statul emitent în care a fost pronunțată hotărârea judecătorească recunoscută de Curtea de Apel Bacău. Textul menționat se impune a fi interpretat restrictiv, tocmai pentru că reglementează o situație de excepție, derogatorie de la procedura generală, referitoare la condițiile în care se poate face contestație la executare.

La termenul din data de 27 aprilie 2021 instanța, din oficiu, a pus în discuție excepția de necompetență materială a Curții de Apel Craiova, apreciind că, în condițiile art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004 republicată, competența de soluționare aparține Curții de Apel Bacău.

Prin Sentința penală nr. 91 din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în temeiul art. 50 alin. (1) rap. la art. 598 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din C. proc. pen., s-a declinat competența de soluționare a cauzei, având ca obiect contestația la executare formulată de contestatorul-condamnat A., deținut în Penitenciarul Drobeta Turnu Severin, în favoarea Curții de Apel Bacău.

În temeiul art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., s-a constatat ivit conflictul negativ de competență între Curtea de Apel Craiova și Curtea de Apel Bacău, iar în baza art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Analizând cu prioritate excepția invocată, Curtea de Apel Craiova a reținut următoarele:

Prin Sentința penală nr. 105 din 22.10.2020 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. x/2020, în baza art. 166 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău având ca obiect cererea autorităților judiciare italiene, vizând transferarea persoanei condamnate A., încarcerat într-un penitenciar din Italia, într-un penitenciar din România.

S-a recunoscut în parte, numai sub aspectul pedepselor principale cu închisoare, Hotărârea Tribunalului din Pordenone din data de 24.09.2010 rămasă definitivă la 14.01.2011, având nr. x/2010, RG x/2009 - RGNR x/2008 și Hotărârea Tribunalului din Pordenone din data de 14.09.2016, rămasă definitivă la 15.06.2018, având nr. x/2016, RG x/2014 - RGNR x/2009.

În baza art. 166 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus ca persoana condamnată A. să execute în România pedeapsa rezultantă de 2.880 zile (8 ani) închisoare.

S-a constatat că persoana condamnată A. a început executarea pedepsei de 2.880 zile (8 ani) închisoare la data de 3.11.2017, iar pedeapsa se consideră executată în data de la data de 4.08.2025, ținând cont de zilele de eliberare înainte de termen acordate.

În baza art. 156 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată și completată și art. 72 C. pen., s-a dedus perioada executată de la data de 3.11.2017 la zi, respectiv un număr de 2 ani, 7 luni și 14 zile, echivalente a 944 zile, calculate la data de 16.06.2020, la care se vor adăuga cele 90 zile de eliberare înainte de termen deja acordate, respectiv un total de 1.034 zile executate referitor la ordonanța de executare a pedepselor concurente, precum și perioada executată în continuare de la 17.06.2020 la zi.

S-a constatat că persoana condamnată A. nu beneficiază de drepturile vizând regula specialității prevăzute de art. 169 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, în condițiile în care a fost de acord să fie transferată în România, fiind astfel incidente prevederile art. 169 alin. (1) lit. a) din Legea 302/2004.

Sentința penală nr. 105 din 22.10.2020 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. x/2020 a rămas definitivă prin neapelare la data de 02.02.2021, fiind emis la aceeași dată mandatul de executare a pedepsei închisorii pe numele persoanei condamnate A. pentru pedeapsa de 8 ani închisoare.

Persoana condamnată A. a fost transferată din Italia în România la data de 25.02.2021.

Curtea de Apel a reținut că prin cererea formulată, contestatorul condamnat A. solicită recunoașterea ordonanței prin care i se acordă un beneficiu de 90 zile cu titlu de eliberare anticipată pentru perioada executată anterior transferării sale în România, așa cum rezultă din Certificatul nr. x/2018, depus la dosar, sfârșitul executării pedepsei fiind anticipat la 04.08.2025.

Dispozițiile art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004 republicată prevăd că:

"În cazul în care, ulterior transferării persoanei condamnate, statul emitent transmite o hotărâre judecătorească sau un act judiciar prin care persoanei condamnate i s-au acordat reduceri de pedeapsă anterior transferării sale în România, acestea vor fi recunoscute de curtea de apel care a pronunțat hotărârea prevăzută la alin. (6). Dispozițiile din C. proc. pen. referitoare la contestația la executare se aplică în mod corespunzător."

Raportând aceste dispoziții legale la cererea formulată de către contestatorul condamnat, s-a constatat că acesta se află în executarea unei pedepse ce a fost aplicată de către Curtea de Apel Bacău ca urmare a recunoașterii sentințelor penale pronunțate de Tribunalul din Pordenone; de asemenea, statul de condamnare a comunicat un act judiciar prin care i se acordă persoanei condamnate o reducere de pedeapsă.

Din examinarea lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată următoarele:

Prin contestația la executare formulată de petentul condamnat, acesta a solicitat recunoașterea ordonanței prin care i s-a acordat un beneficiu de 90 zile cu titlu de eliberare anticipată pentru perioada executată anterior transferării sale în România, așa cum rezultă din Certificatul nr. x/2018, depus la dosar, sfârșitul executării pedepsei fiind anticipat la 04.08.2025.

Prin Sentința penală nr. 105 din 22.10.2020 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. x/2020, în baza art. 166 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004 republicată, a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău având ca obiect cererea autorităților judiciare italiene, vizând transferarea persoanei condamnate A., încarcerat într-un penitenciar din Italia, într-un penitenciar din România.

S-a recunoscut în parte, numai sub aspectul pedepselor principale cu închisoare, Hotărârea Tribunalului din Pordenone din data de 24.09.2010 rămasă definitivă la 14.01.2011, având nr. x/2010, RG x/2009 - RGNR x/2008 și Hotărârea Tribunalului din Pordenone din data de 14.09.2016, rămasă definitivă la 15.06.2018, având nr. x/2016, RG x/2014 - RGNR x/2009.

În baza art. 166 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus ca persoana condamnată A. să execute în România pedeapsa rezultantă de 2.880 zile (8 ani) închisoare.

S-a constatat că persoana condamnată A. a început executarea pedepsei de 2.880 zile (8 ani) închisoare la data de 3.11.2017, iar pedeapsa se consideră executată în data de la data de 4.08.2025, ținând cont de zilele de eliberare înainte de termen acordate.

În baza art. 156 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată și completată și art. 72 C. pen., s-a dedus perioada executată de la data de 3.11.2017 la zi, respectiv un număr de 2 ani, 7 luni și 14 zile, echivalente a 944 zile, calculate la data de 16.06.2020, la care se vor adăuga cele 90 zile de eliberare înainte de termen deja acordate, respectiv un total de 1.034 zile executate referitor la ordonanța de executare a pedepselor concurente, precum și perioada executată în continuare de la 17.06.2020 la zi.

S-a constatat că persoana condamnată A. nu beneficiază de drepturile vizând regula specialității prevăzute de art. 169 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, în condițiile în care a fost de acord să fie transferată în România, fiind astfel incidente prevederile art. 169 alin. (1) lit. a) din Legea 302/2004.

Sentința penală nr. 105 din 22.10.2020 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. x/2020 a rămas definitivă prin neapelare la data de 02.02.2021, fiind emis la aceeași dată mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 108/D pe numele persoanei condamnate A. pentru pedeapsa de 8 ani închisoare.

Persoana condamnată A. a fost transferată din Italia în România la data de 25.02.2021.

Potrivit dispozițiilor art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004 republicată, " În cazul în care, ulterior transferării persoanei condamnate, statul emitent transmite o hotărâre judecătorească sau un act judiciar prin care persoanei condamnate i s-au acordat reduceri de pedeapsă anterior transferării sale în România, acestea vor fi recunoscute de curtea de apel care a pronunțat hotărârea prevăzută la alin. (6). Dispozițiile din C. proc. pen. referitoare la contestația la executare se aplică în mod corespunzător."

În raport cu conținutul cererii petentului condamnat, actele dosarului și criteriile legale rezultă că, în cauză, competența de soluționare a contestației la executare revine Curții de Apel Bacău, instanța care a pronunțat hotărârea de recunoaștere și punere în executare a hotărârii judecătorești și a dispus transferul persoanei condamnate A. în România. Înalta Curte reține că sunt incidente dispozițiile Legii nr. 302/2004, sus-menționate, fiind întrunite condițiile prevăzute de legiuitor, respectiv ulterior transferării persoanei condamnate, actul judiciar emis de statul străin (Certificatul nr. x/2018, datat 16.02.2021 - Dosar nr. x/2021 al Curții de Apel Bacău) vizează o reducere de pedeapsă acordată anterior transferării sale în România, astfel că o cerere accesorie trebuie examinată și recunoscută tot de instanța care a recunoscut hotărârea judecătorească a instanței italiene.

Față de considerentele mai sus-arătate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A. în favoarea Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În conformitatea cu dispozițiile art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 de RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petent, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 mai 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-12-07
0,96
ÎCCJ, Secția penală
Apel Bacău în dosarul nr. x/2014 (definitivă prin neapelare la data de 11.03.2014). Totodată, a reținut că, prin sentința penală nr. 20 din 20.02.20214 a Curții de Apel Bacău, definitivă prin neapelare la data de 11.03.2014, au fost recunos
ÎCCJ 2021-03-17
0,96
ÎCCJ, Secția penală
instanței de executare, ci instanței competente prin raportare la natura infracțiunii, în a cărei circumscripție se află locul de deținere, respectiv Tribunalului Bacău. Prin Sentința penală nr. 4D din 11 ianuarie 2021 pronunțată de Tribuna
ÎCCJ 2021-11-24
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 969/2021
persoane, asociere la un grup infracțional, prev. de art. 56 - 110 - 624 - 625, nr. 2 și nr. 5 - 416 din C. pen. italian și sechestrare de persoane în concurs prev. de art. 110 și 605 din C. pen. italian, fiind ulterior condamnat la o pedea
ÎCCJ 2023-02-28
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 164/2023
Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 136 din data de 15 decembrie 2022 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie s-a re
ÎCCJ 2021-09-29
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 796/2021
Asupra cauzei de față; În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 82 din data de 2 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosaru
Sursă