CERNETCHI v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA - [Romanian Translation] by the Ministry of Justice of the Republic of Moldova

Traducerea și permisiunea de republicare au fost oferite sub autoritatea Direcției Generale Agent Guvernamental, Ministerul Justiției al Republicii Moldova (

justice.gov.md

). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.

The present text and the authorisation to republish were granted under the authority of the Governmental Agent’s General Department from the Ministry of Justice of the Republic of Moldova (

justice.gov.md

). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.

La traduction et l’autorisation de republier ont été accordées sous l’autorité de la Direction générale de l’Agent gouvernemental du Ministère de la Justice de la République de Moldova (

justice.gov.md

). L’autorisation de republier cette traduction a été accordée dans le seul but de son inclusion dans la base de données HUDOC de la Cour.

SECȚIA A PATRA

DECIZIE

În cauza

Vera CERNEȚCHI

contra Moldovei

Cererea nr. 18675/04

Curtea

Europeană a Drepturilor Omului (Secția a Patra), statuînd la 30 septembrie 2008 într-o Cameră compusă din:

Nicolas Bratza,

Președinte

,

Lech Garlicki,

Giovanni Bonello,

Ljiljana Mijović,

Ján

Š

ikuta,

Mihai Poalelungi,

Nebojša Vučini

ć,

judecători

,

și Lawrence Early,

Grefierul Secției

Examinînd cererea nominalizată depusă la 23 aprilie 2004,

Examinînd declarațiile prin care s-a acceptat reglementarea amiabilă a cauzei,

Deliberînd, decide următoarele:

ÎN FAPT

Reclamanta, dna Vera Cernețchi, cetățean al Republicii Moldova, născută în 1951 și locuiește în Chișinău. Aceasta a fost reprezentată în fața Curții de către dl Andrei Briceac, avocat ce își desfășoară activitatea în Corjova. Guvernul Republicii Moldova (”Guvernul”) a fost reprezentat de Agentul său, dl Vladimir Grosu.

Circumstanțele cauzei prezentate de către părți, por fi rezumate după cum urmează.

Reclamanta era angajată a Departamentului Vamal („Departamentul”). În 2002 aceasta s-a pensionat. Din data de 7 martie 2002 aceasta a solicitat fostului său angajator să i se calculeze și să i se achite pensia, dar fără succes. În legătură cu aceasta, la 26 iulie 2002, reclamanta a înaintat o acțiune în judecată împotriva Departamentului.

Prin hotărîrea din 2 septembrie 2002, Curtea de Apel s-a pronunțat în favoarea reclamantei și a obligat Departamentul să calculeze și să achite pensia. Hotărîrea judecătorească nu a fost atacată și a devenit definitivă și executorie. În aceeași zi, Curtea de Apel a emis un titlu executoriu care a fost prezentat executorului judecătoresc la 1 octombrie 2002.

La 2 martie 2003 executorul judecătoresc a informat reclamanta despre faptul că Departamentul se află în incapacitate de executare a hotărîrii judecătorești din 2 septembrie 2002 din motivul că nu a fost stabilită nici o metodologie de calcul al cuantumului pensiei.

Odată ce Directorul Departamentului nu s-a conformat hotărîrii judecătorești din 2 septembrie 2002, executorul judecătoresc a inițiat un proces administrativ împotriva acestuia. Prin hotărîrea din 6 mai 2003, judecătoria sect. Centru a constatat vinovăția Directorului Departamentului de comiterea contravenției administrative în ce privește neexecutarea unei decizii judecătorești definitive și i-a aplicat acestuia o amendă în mărime de 1

800 lei moldovenești (MDL) (112 euro (EUR) la acel moment).

Prin scrisoarea din 21 iunie 2004, înregistrată la oficiul de executare la 5 iulie 2004, Departamentul a informat despre imposibilitatea executării hotărîrii judecătorești pronunțate în favoarea reclamantei pe motiv că la 14 noiembrie 2003 Parlamentul a adoptat o nouă lege potrivit căreia pensiile foștilor colaboratori ai Departamentului urmau să fie calculate și achitate de Casa teritorială de asigurări sociale (în continuare „Casa de asigurări”). În aceeași zi, executorul judecătoresc a informat reclamanta despre faptul că Departamentul va executa hotărîrea judecătorească imediat ce metodologia de calcul a pensiei va fi adoptată.

În același timp, în 2004 la o dată nespecificată, reclamanta a solicitat Casei de asigurări să calculeze și să achite pensia. După ce la 25 februarie 2004 Casa de asigurări a respins cererea sa, reclamanta a înaintat o acțiune la Curtea de Apel. În timpul procesului în prima instanță, la 22 aprilie 2004, Comisia pentru protecție socială a Parlamentului a expediat în adresa Departamentului și a Casei de asigurări o notă explicativă privind calcularea și achitarea pensiilor în beneficiul foștilor angajați a Departamentului,

inter alia

, menționînd :

„Luînd în considerație faptul că instanțele de judecată au adoptat treizeci și nouă de hotărîri prin care Departamentul a fost obligat să calculeze și să achite pensiile în beneficiul foștilor angajați, acestea trebuie să fie executate, din moment ce potrivit articolului 20 din Constituție executarea hotărîrilor judecătorești este obligatorie..”

Prin scrisoarea din 10 mai 2004, Casa de asigurări a informat reclamanta despre calcularea pensiei și că aceasta urmează a fi achitată începînd cu 25 decembrie 2003, fapt care a determinat reclamanta a renunțat la acțiunea sa depusă împotriva Casei de asigurări. Cu toate acestea, reclamanta a solicitat Curții de Apel să i se acorde o compensație a prejudiciului moral cauzat urmare a tergiversării achitării pensiei sale.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2004, pretențiile privind compensarea prejudiciului moral ale reclamantei au fost respinse și procesul a fost încetat. Reclamanta a depus un recurs.

Prin decizia definitivă a Curții Supreme de Justiție din 20 octombrie 2004 recursul reclamantei a fost respins.

La 20 ianuarie 2004 Casa de asigurări a informat reclamanta despre calcularea restanțelor la achitarea pensiei pentru perioada 2 martie 2002 - 24 decembrie 2003 precum și despre faptul achitării în beneficiul reclamantei a sumei de 13

244,04 MDL (811.46 EUR).

La 1 decembrie 2006 reclamanta a informat Curtea despre achitarea pensiei solicitate.

PLÎNGERI

Reclamanta s-a plîns potrivit articolului 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr.1 din Convenție cu privire la executarea tardivă a hotărîrii judecătorești din 2 septembrie 2002.

De asemenea, aceasta a pretins că executarea tardivă a hotărîrii judecătorești pronunțate în favoarea sa a condus la încălcarea drepturilor sale potrivit articolelor 8 și 14 din Convenție.

ÎN DREPT

La 31 iulie 2008 Guvernul a informat Curtea despre semnarea în aceeași zi de către părți a unui acord de reglementare amiabilă. Curții i-a fost prezentată copia acordului potrivit căruia Guvernul și-a asumat obligația de a achita în favoarea reclamantei, în termen de trei luni din data adoptării unei decizii de radiere de pe rol, echivalentul în valută națională a sumei de 300 EUR cu titlu de prejudiciu material, 1100 EUR cu titlu de prejudiciu moral și 800 EUR în calitate de costuri și cheltuieli. Guvernul a solicitat Curții să radieze cererea de pe rolul său.

De asemenea, la 2 august 2008 reclamanta a informat Curtea despre semnarea unui acord de reglementare amiabilă în termenii menționați

supra

și a solicitat Curții să înceteze examinarea cererii.

Prin scrisoarea din 8 septembrie 2008, reclamanta a confirmat acceptarea condițiilor acordului din 31 iulie 2008, totodată solicitînd Curții să dispună achitarea sumelor menționate

supra

în valuta națională la rata de schimb aplicabilă la 31 iulie 2008, datorită deprecierii ulterioare a valutei naționale în raport cu valuta străină

Curtea notează caracterul benevol al acordului încheiat între părți, care implică,

inter alia,

acceptarea din partea ambelor părți a eventualei fluctuații a ratelor de schimb valutar între data semnării acordului de reglementare amiabilă și data achitării de către Guvern a sumelor menționate

supra

. Reclamanta nu poate la această ultimă etapă de negocieri să modifice condițiile acordului pe care aceasta l-a semnat benevol cu Guvernul. Prin urmare, Curtea este convinsă de faptul că reglementarea amiabilă s-a întemeiat pe respectarea drepturilor omului garantate de

Convenție și de Protocoalele sale și nu constată vreun motiv care ar justifica examinarea în continuare a cererii (articolul 37 § 1

in fine

din Convenție).

Din aceste considerente, Curtea în unanimitate cu majoritatea de voturi

Decide

să radieze cererea de pe rol.

Fatoș Aracı

Nicolas Bratza

Grefier

Adjunct

Președinte