CERNENCHII v. MOLDOVA - [Romanian Translation] by the Ministry of Justice of the Republic of Moldova

Traducerea și permisiunea de republicare au fost oferite sub autoritatea Direcției Generale Agent Guvernamental, Ministerul Justiției al Republicii Moldova (

justice.gov.md

). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.

The present text and the authorisation to republish were granted under the authority of the Governmental Agent’s General Department from the Ministry of Justice of the Republic of Moldova (

justice.gov.md

). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.

La traduction et l’autorisation de republier ont été accordées sous l’autorité de la Direction générale de l’Agent gouvernemental du Ministère de la Justice de la République de Moldova (

justice.gov.md

). L’autorisation de republier cette traduction a été accordée dans le seul but de son inclusion dans la base de données HUDOC de la Cour.

SECȚIA A PATRA

DECIZIE

Cererea nr.7173/05

Vladimir CERNENCHII c. Moldovei

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a Patra), statuînd la 17 februarie 2009, în Camera compusă din:

Nicolas Bratza,

Președinte,

Giovanni Bonello,

David Thór Björgvinsson,

Ján Šikuta,

Päivi Hirvelä,

Ledi Bianku

Nebojša Vučinić,

judecători,

și Lawrence Early,

Grefier al Secției,

Examinînd cererea nominalizată depusă la 28 ianuarie 2005,

Examinînd declarațiile oficiale prin care a fost acceptată reglementarea amiabilă a cauzei.

Examinînd decizia Președintelui de a desemna judecătorul Šikuta urmare a retragerii judecătorului național Poalelungi,

Deliberînd, decide următoarele:

ÎN FAPT

Reclamantul, dl Vladimir Cernenchi, este cetățean al Republicii Moldova, născut în 1950 și locuiește în Bălți. Guvernul Republicii Moldova („Guvernul”) a fost reprezentat de Agentul său dl V. Grosu.

Circumstanțele cauzei

Circumstanțele cauzei, prezentate de către părți pot fi rezumate după cum urmează.

Reclamantul a lucrat ca jurnalist la „Cerere și ofertă”, un ziar local din Bălți. El a scris pentru rubrica săptămînală „Un drept sfînt”, dedicat protecției drepturilor consumatorilor.

La 12 septembrie 2002 ziarul a publicat un articol semnat de reclamant ca răspuns la scrisoarea unui locuitor din Bălți. Scrisoarea, care era reprodusă la începutul articolului, critica întreprinderile monopoliste de stat, pentru lipsa lor de responsabilitate, ca exemplu fiind dat CET-Nord. După aceea, reclamantul a comentat scrisoarea.

În comentariile sale reclamantul s-a referit la legislația privind protecția consumatorilor și la hotărîrea Guvernului nr. 634 din 5 iulie 2000, potrivit cărora întreprinderile care prestează anumite servicii populației, inclusiv furnizarea energiei termice și a apei, au fost obligate să achite instalarea contoarelor pentru monitorizarea consumului produselor lor. În continuare el a menționat că în pofida cererilor repetate din partea autorităților locale CET–Nord a refuzat să se conformeze cu decizia Guvernului. Reclamantul s-a referit la diferite mijloace legale prin care autoritățile locale ar putea influența companiile monopoliste și omisiunea acestora de a face acest lucru.

Reclamantul a concluzionat afirmînd:

„Se creează impresia că întreprinderea de stat nu este condusă de cetățenii Moldovei, care sînt obligați să respecte legislația statului, dar de un fel de monștri extratereștri care nu pot fi controlați de administrația publică locală ”.

K

.,

directorul serviciului responsabil pentru instalarea contoarelor de energie termică din cadrul CET-Nord a înaintat acțiune în judecată, afirmînd că fragmentul de mai sus l-a defăimat.

La 31 iulie 2003 Judecătoria Bălți a admis acțiunea lui K., a obligat reclamantul să aducă scuze prin intermediul ziarului și să-i plătească lui K. 2000 lei moldovenești (MDL) (124 euro (EUR la acel moment)). Instanța judecătorească s-a bazat pe articolul 16 din noul Cod civil (a se vedea

infra

). La 6 noiembrie 2003 Curtea de Apel Bălți a anulat hotărîrea judecătorească și a dispus rejudecarea cauzei.

Reclamantul a acționat în judecată CET-Nord, solicitînd compensarea cheltuielilor suportate pentru instalarea contorului de energie termică, deoarece CET-Nord ar fi trebuit să plătească. La 3 martie 2003 Judecătoria Bălți a admis acțiunea și a obligat CET-Nord să plătească despăgubire. Hotărîrea a fost menținută de Tribunalul Bălți la 8 mai 2003 și de Curtea Supremă de Justiție la 9 octombrie 2003.

La 25 decembrie 2003 Judecătoria Bălți a admis acțiunea lui K. și a obligat reclamantul să aducă scuze prin intermediul ziarului și să-i plătească acestuia 2000 MDL (122 EUR la acel moment). Instanța de judecată a constatat că fragmentul menționat

supra

a fost defăimător, deoarece potrivit dicționarului toate definițiile cuvîntului ”monstru” erau insultătoare. Aceasta a respins argumentul reclamantului precum că multiplele încălcări ale legii, inclusiv ale drepturilor consumatorilor, comise de către administrația CET-Nord, i-a permis reclamantului să-i considere monștri. Instanța judecătorească s-a bazat pe articolul 16 din noul Cod civil.

La 6 aprilie 2004 Curtea de Apel Bălți a anulat parțial hotărîrea judecătorească respectivă. Aceasta ca și instanțele judecătorești inferioare a dat o apreciere similară frazei insultătoare, dar a considerat că compensația materială ar trebui să fie redusă la 500 MDL, deoarece legea în vigoare la momentul publicării articolului (articolul 7

1

din Codul civil vechi, a se vedea

infra

) nu prevedea o compensație atît de înaltă.

La 15 septembrie 2004 Curtea Supremă de Justiție a anulat hotărîrea judecătorească din 6 aprilie 2004 și a menținut-o în vigoare pe cea a primei instanțe. Instanța judecătorească a constatat că Curtea de Apel Bălți a decis asupra unei probleme care nu a fost ridicată de reclamant (prejudiciul material) în timp ce urma să se pronunțe asupra cererii de prejudiciu moral.

B. Drept intern pertinent

Prevederile relevante din dreptul intern au fost expuse în

Busuioc c. Moldovei

(nr. 61513/00, §§ 39-40, 21 decembrie 2004).

PLÎNGERI

Reclamantul s-a plîns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție în legătură cu faptul că instanțele judecătorești au aplicat retroactiv legea și că, Curtea Supremă de Justiție a examinat cauza în absența sa.

De asemenea el s-a plîns în temeiul articolului 10 din Convenție în legătură cu faptul că i-a fost încălcat dreptul la libertatea de exprimare.

ÎN DREPT

La 20 noiembrie 2008 Curtea a primit următoarea declarație semnată de Guvern:

„Eu, Vladimir Grosu, Agentul Guvernamental al Republicii Moldova, declar că Guvernul Moldovei este de acord să achite suma de 4

050 (patru mii cincizeci) euro dlui Vladimir Cernenchi în vederea reglementării amiabile a cauzei menționate aflată pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului.

Această sumă, care este destinată să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi convertită în lei moldovenești la cursul de schimb din ziua plății, și nu va fi supusă impozitelor care ar putea fi aplicate. Aceasta va fi achitate în termen de trei luni din ziua notificării deciziei adoptată de Curte potrivit articolului 37 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În cazul neachitării acestei sume în termenul celor trei luni, Guvernul va achita o dobîndă simplă la ea, din momentul expirării acelei perioade pînă la data plății, la o rată echivalentă cu rata minimă de împrumut a Băncii Centrale Europene pe durata perioadei de întîrziere plus trei procente. Plata va constitui soluționarea definitivă a cauzei”.

La 1 decembrie 2008 Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant:

„Eu, Vladimir Cernenchi, reclamant în acest caz, am luat cunoștință de faptul că Guvernul Moldovei este de acord să achite suma de 4

050 (patru mii cincizeci) euro în vederea reglementării amiabile a cauzei menționate aflată pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului.

Această sumă, care este destinată să acopere prejudiciul moral, va fi convertită în lei moldovenești la cursul de schimb din ziua plății, și nu va fi supusă impozitelor care ar putea fi aplicate. Acestea vor fi achitate în termen de trei luni din ziua pronunțării deciziei de radiere adoptată de către Curte potrivit articolului 37 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În cazul neachitării acestei sume în termenul celor trei luni, Guvernul va achita o dobîndă simplă la ea, din momentul expirării acelei perioade pînă la data plății, la o rată echivalentă cu rata minimă de împrumut a Băncii Centrale Europene pe durata perioadei de întîrziere, plus trei procente. Plata va constitui soluționarea definitivă a cauzei”.

Accept această propunere și retrag toate pretențiile contra Moldovei în legătură cu faptele care au fost invocate în această cerere. Declar, că aceasta constituie soluționarea definitivă a cauzei. ”

Curtea ține cont de reglementarea amiabilă încheiată între părți. Ea este convinsă de faptul că reglementarea amiabilă s-a bazat pe respectarea drepturilor omului garantate de Convenție și Protocoalele sale și constată că nici un motiv nu justifică examinarea cererii în continuare (articolul 37 § 1

in fine

din Convenție). Prin urmare, cererea urmează să fie radiată de pe rol.

Din aceste motive, Curtea în unanimitate,

Decide

să radieze cererea de pe rol.

Lawrence Early

Nicolas Bratza

Grefier

Președinte