TASDELEN v. TURKEY

DIRECȚIUNEA DECIZIE nr. 71830/01 de Mahmut TAȘDELEN împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care a stat la 30 septembrie 2008 în calitate de Cameră compusă din: Josep Casadevall, Președintele Corneliu Bîrsan, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Luis López Guerra, Ișıl Karakaș Ann Power, judecători și Santiago Quesada, grefierul secțiunii Având în vedere cererea depusă la 15 ianuarie 2001, având în vedere decizia de examinare a admisibilității și a fondurilor cazului împreună (art. 29 § 3 din Convenție), având în vedere deliberat, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, dl Mahmut Tașdelen, este un cetățean turc care locuiește în Erzincan. El este reprezentat în fața Curții de către dl H. Tuna, un avocat practicant la Istanbul. Guvernul turc (“ Guvernul”) este reprezentat de agentul lor. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 5 iulie 1993, casa reclamantului a fost distrusă atunci când teroriștii și-au atacat satul. Apoi, reclamantul a introdus o acțiune de compensare cu Curtea Administrativă Sivas. El a susținut, printre altele, că statul nu a întreprins toate măsurile necesare pentru a preveni apariția terorismului în zonă. La 20 decembrie 1995, Curtea Administrativă Sivas, pe baza doctrinei de risc social, a hotărât în favoarea reclamantului și a ordonat Ministerului Internului să-l plătească, împreună cu costurile și cheltuielile, 322.292.200 Liras turcă (TRL), împreună cu dobânzi la o rată legală care decurge de la data în care a depus cererea la administrație, și anume la 4 La 30 octombrie 1996, Consiliul Administrativ Suprem a susținut hotărârea instanței de primă instanță. Reclamantul a inițiat proceduri de aplicare împotriva Ministerului. La 23 noiembrie 1998, reclamantul a primit o plată parțială a TRL 58.809.000. Potrivit scrisoarea reclamantului din 26 ianuarie 2007, Ministerul nu a efectuat plăți suplimentare după această dată. În observațiile lor din 26 noiembrie 2007, Guvernul a susținut că, la 26 septembrie 1996, suma de TML 509.040.000 a fost transferată la Biroul de Execuție Șișli din Banca Vakıflar pentru a fi plătită la dosarul 1996/2661 al Biroului de Execuție Șișli 2. COMPLAINTA Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 cu privire la neexecutarea hotărârii dată în favoarea sa. HOTĂRÂREA Prin scrisoarea din 28 noiembrie 2007, observațiile Guvernului au fost trimise reprezentantului reclamantului, care a fost solicitat să-și prezinte observațiile împreună cu orice cereri de satisfacție în răspuns până la 11 ianuarie 2008. Prin scrisorile din 5 februarie 2008 și 21 aprilie 2008, trimise prin post înregistrat, reprezentantul reclamantului a fost notificat că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor reclamanților a expirat la 11 În ianuarie 2008, nu a fost solicitată o prelungire a timpului. Reprezentantul a fost atrasă atenția asupra articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate trage un caz din lista cazurilor în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să urmeze cererea. În plus, la 22 aprilie 2008, Registrul a trimis reprezentantului reclamantului o copie a scrisorii din 21 aprilie 2008. Cu toate acestea, nu s-a primit niciun răspuns. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat că nu mai dorește să își continue cererea, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă cererea din lista cazurilor sale. Santiago Quesada Josep Casadevall Președintele grefierului

THIRD SECTION

DECISION

Application no. 71830/01

by Mahmut TAȘDELEN

against Turkey

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 30

September 2008 as a Chamber composed of:

Josep Casadevall,

President

,

Corneliu Bîrsan,

Egbert Myjer,

Ineta Ziemele,

Luis López Guerra,

Ișıl Karakaș

,

Ann Power,

judges

,

and Santiago Quesada,

Section Registrar

,

Having regard to the above application lodged on 15

January 2001,

Having regard to the decision to examine the admissibility and merits of the case together (Article 29 § 3 of the Convention),

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mr Mahmut Tașdelen, is a Turkish national who lives in Erzincan. He is represented before the Court by Mr H. Tuna, a lawyer practising in Istanbul. The Turkish Government (“the Government”) are represented by their Agent.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

On 5 July 1993 the applicant's house was destroyed when terrorists raided his village. Subsequently, the applicant brought an action for compensation with the Sivas Administrative Court. He claimed,

inter alia

, that the State had failed to undertake all the necessary measures to prevent the occurrence of terrorism in the area.

On 20 December 1995 the Sivas Administrative Court, on the basis of the doctrine of social risk, decided in the applicant's favour and ordered the Ministry of Interior to pay him, together with costs and expenses, 322,292,200 Turkish Liras (TRL), together with interest at a statutory rate running from the date on which he filed his request with the administration, namely on 4

July 1994. The Ministry appealed. On 30 October 1996 the Supreme Administrative Council upheld the judgment of the first-instance court.

The applicant initiated enforcement proceedings against the Ministry.

On 23 November 1998 the applicant received a partial payment of TRL

58,809,000. According to the applicant's letter of 26 January 2007 the Ministry did not make any further payments after this date.

In their observations, dated 26 November 2007, the Government submitted that, on 26 September 1996, the amount of TRL

509,040,000 had been transferred to the Șișli Branch of Vakıflar Bank in order to be paid to the case file 1996/2661 of the Șișli 2

nd

Execution Office.

COMPLAINT

The applicant complained under Article 1 of Protocol No. 1 about the non

‑

enforcement of the judgment given in his favour.

THE LAW

By letter dated 28 November 2007, the Government's observations were sent to the applicant's representative, who was requested to submit his observations together with any claims for just satisfaction in reply by 11

January 2008.

By letters dated 5 February 2008 and 21 April 2008, sent by registered post, the applicant's representative was notified that the period allowed for submission of the applicants' observations had expired on 11

January 2008 and that no extension of time had been requested. The representative's attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application.

In addition, on 22 April 2008, the Registry faxed a copy of the letter of 21

April 2008 to the applicant's representative. However, no response has been received.

The Court considers that, in these circumstances, the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue his application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case.

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Santiago Quesada

Josep Casadevall

Registrar

President