ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3916/2012

Asupra recursurilor de

față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 22 decembrie

2009, Consiliul Concurenței a fost chemat în judecată de 24 societăți comerciale

din județul Vrancea, pentru a se dispune anularea deciziei nr. 62 din 7

decembrie 2009 referitoare la încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) din

Legea nr. 21/1996.

Astfel, SC F.C.I. SRL,

SC S. SRL, SC P. SRL, SC Pi. SRL, SC L.C. SRL, SC F.I. SRL, SC P.S.M. SRL, SC I.A.N.

Prod SRL, SC R. SRL, SC P.I. SA, SC C. a SRL, SC Cr. SRL, SC E. SRL, SC M.M. SRL,

SC Pa. SRL, SC M.A. SRL, SC P.L.P. SRL, SC F. SRL, SC St. SRL, SC O.C. SRL, SC G.P.G.

SRL, SC Su. SRL, SC S.M.C. SRL și SC N.P. SRL au solicitat a se constata că prin

actul administrativ contestat s-a reținut în mod nereal săvârșirea unei practici

concertate având ca obiect și ca efect fixarea unui nivel al prețului de vânzare

a pâinii în județul Vrancea și, în consecință, s-a dispus sancționarea a 31 societăți

comerciale cu amendă cu valori cuprinse între 2.953 RON și 1.909.455 RON, reprezentând

3% din cifra de afaceri.

Acțiunea a fost respinsă

prin sentința civilă nr. 377 din 24 ianuarie 2011 a Curții de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin care s-a reținut existența unei

forme de coordonare între agenții economici implicați, precum și a legăturii de

cauzalitate între practica concertată și comportamentul pe piață al acelor societăți.

S-a constatat de asemenea

că au fost respectate prevederile Legii nr. 21/1996 privind desfășurarea investigației

de către inspectorii de concurență, fără a fi necesară autorizarea judiciară prealabilă

prevăzută de art. 37 și 38 din același act normativ.

Pe fondul litigiului,

instanța de fond a reținut că, astfel cum s-a convenit la întâlnirea din 28 martie

2007 a agenților economici, înțelegere consemnată în procesul verbal al ședinței

desfășurate la sediul D.A.D.R. Vrancea, s-a realizat creșterea simultană a prețului

de vânzare a pâinii în județul Vrancea, aria geografică reținută ca piață relevantă

fiind corect definită prin decizia contestată.

Împotriva sentinței au

declarat recurs cele 24 societăți comerciale reclamante, respectiv SC F.C.I. SRL,

SC S. SRL, SC P. SRL, SC Pi. SRL, SC L.C. SRL, SC F.I. SRL, SC P.S.M. SRL, SC I.A.N.

Prod SRL, SC R. SRL, SC P.I. SA, SC C. SRL, SC Cr. SRL, SC E. SRL, SC M.M. SRL,

SC Pa. SRL, SC M.A. SRL, SC P.L.P. SRL, SC F. SRL, SC St. SRL, SC O.C. SRL, SC G.P.G.

SRL, SC Su. SRL, SC S.M.C. SRL și SC N.P. SRL, precum și separat SC P.I. SA.

Recurentele au invocat

ca motive formale de nelegalitate a actului administrativ nerespectarea prevederilor

art. 36 alin. (2), art. 37 și 38 și, respectiv, art. 43 din Legea nr. 21/1996, în

sensul că nu a existat o dispoziție a Președintelui Consiliului Concurenței pentru

declanșarea investigației și nici autorizațiile prealabile impuse de normele în

vigoare, nu s-a efectuat inventarierea documentelor ridicate cu ocazia inspecției

și nici nu au fost consemnate indiciile care să confirme necesitatea verificării,

precum și poziția reprezentanților tuturor agenților economici implicați.

Pe fondul litigiului,

recurentele au învederat că nu a existat o înțelegere anticoncurențială, nefiind

întrunite condițiile prevăzute de lege pentru antrenarea răspunderii contravenționale,

respectiv, încălcarea unor norme imperative, acționarea cu vinovăție și legătura

de cauzalitate între acțiunile agenților economici și fixarea unui nivel minim al

prețului de vânzare a pâinii în județul Vrancea.

Astfel, recurentele au

arătat că, în contradicție cu cele reținute de instanța de fond, la ședința din

28 martie 2007 desfășurată la sediul Asociației procesatorilor din sectorul de morărit

și panificație Focșani la care au fost prezenți atât agenți economici, cât și reprezentanți

ai autorităților publice județene nu s-au discutat probleme privind politici sau

practici anticoncurențiale, care să se încadreze în prevederile art. 5 alin.

(1) lit. a) din Legea nr. 21/1996.

Referitor la procesul-verbal

datat 28 martie 2007, s-a menționat că înscrisul respectiv constituie un document

fabricat pro causa, fiind de altfel, declarat fals în Dosarul nr. 104/P/2010 al

Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea.

S-a învederat de asemenea,

că nici celelalte documente ridicate cu ocazia inspecției nu demonstrează existența

unor indicii ale unei înțelegeri sau practici anticoncurențiale, necesitatea majorării

prețului de vânzare a unor produse de panificație fiind determinată de condițiile

obiective impuse de scumpirea materiilor prime și a utilităților și de implementarea

obligatorie a normelor de siguranță alimentară.

Recurentele au precizat

că inexistența unei practici anticoncurențiale este demonstrată și de faptul că

toți producătorii din industria de panificație din județul Vrancea, ce nu sunt membri

ai asociației și nu au fost investigați, au practicat prețuri similare celor practicate

de societățile comerciale implicate.

Un alt motiv de recurs

privește existența unor cazuri de exonerare de răspundere, în condițiile art. 5

alin. (2) lit. a) și d) raportat la lit. e) și art. 5 alin. (5) din Legea nr. 21/1996,

întrucât faptele considerate ca fiind anticoncurențiale nu au produs efecte economice

la nivelul pieței relevante, ponderea pe piața județului a agenților economici investigați

fiind de 10%.

Analizând actele și lucrările

dosarului în raport de motivele prezentate și de dispozițiile legale invocate, Curtea

va constata că recursurile sunt fondate, urmând a fi admise și a se dispune modificarea

sentinței atacate și anularea deciziei contestate în partea referitoare la societățile

recurente, ce vor fi exonerate de plata sancțiunii contravenționale aplicate de

Consiliul Concurenței.

Astfel, prin decizia

nr. 62 din 7 decembrie 2009 emisă de intimat și menținută de instanța de fond s-a

constatat încălcarea dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996

de către 31 agenți economici din județul Vrancea, prin săvârșirea unei practici

anticoncurențiale constând în fixarea unui nivel al prețului de vânzare a pâinii

în județ și s-a dispus, în consecință, sancționarea contravențională, cu amendă

cuprinsă între 2.953 RON și 1.909.455 RON, reprezentând 3% din cifra de afaceri.

Referitor la motivele

de recurs privind încălcarea prevederilor art. 36 alin. (2), art. 37, 38 și 43 din

lege, criticile formulate nu sunt întemeiate.

Astfel, în cauză, inspecția

a fost dispusă prin ordin emis de Președintele Consiliului Concurenței, verificările

vizând spațiile deținute legal ca sedii de către societățile comerciale implicate,

nefiind necesară autorizarea prealabilă a președintelui tribunalului, obligativitatea

acesteia fiind prevăzută de lege doar în situația când investigația se extinde și

asupra spațiilor sau mijloacelor de transport aparținând conducătorilor, administratorilor,

directorului și altor angajați ai întreprinderilor ori asociațiilor de întreprinderi,

ceea ce nu a fost cazul în speță.

Sub acest aspect, au fost

respectate dispozițiile art. 36 din Legea nr. 21/1996, prevederile art. 37 și 38

din același act normativ nefiind incidente.

Nici critica privind încălcarea

dispozițiilor art. 43 din lege nu are suport, agenții economici implicați în investigație

fiind citați în vederea audierii, neprezentarea unora dintre ei neconstituind un

impediment pentru continuarea inspecției.

Asupra fondului litigiului,

Curtea reține că din ansamblul probelor administrate în cauză, inclusiv actele noi

prezentate în faza recursului, nu s-a demonstrat existența înțelegerii anticoncurențiale

în sensul art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996, nefiind întrunite condițiile antrenării

răspunderii contravenționale a societăților comerciale recurente.

Astfel, la data de 6 iunie

2007, inspectorii de concurență au ridicat de la sediul SC D.I. SRL Focșani un document

intitulat „minuta din 28 martie 2007”, încheiat la sediul Direcției pentru Agricultură

și Dezvoltare Rurală Vrancea, în care erau consemnate problemele dezbătute la întâlnirea

membrilor Asociației procesatorilor din sectorul morărit-panificație din județul

Vrancea, înscris pe baza căruia s-a declanșat investigația, constatându-se încheierea

unei înțelegeri anticoncurențiale vizând fixarea unui preț minim de vânzare a pâinii.

La baza deciziei contestate

au stat și adresa din 3 decembrie 2008 a D.A.D.R. Vrancea și tabelul anexat conținând

participanții la întrunirea din 28 martie 2007, precum și actul din 20 ianuarie

2009 întocmit de SC D.I. SRL Focșani în care se consemnează că sumarul ședinței

din 28 martie 2007 ar fi fost înmânat directorului societății respective de către

președintele asociației procesatorilor din sectorul morărit-panificație din județul

Vrancea.

Referitor la aceste înscrisuri,

s-a declanșat urmărirea penală de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea

în Dosarul nr. 104/P/2010, prin rezoluția din 19 august 2010 dispunându-se scoaterea

de sub urmărirea penală a celor 3 persoane învinuite și totodată, constatându-se

că actele respective conțin date nereale, a fost sesizată instanța civilă pentru

desființarea lor, potrivit art. 245 alin. (1) lit. c

1

) C. proc. pen.

Prin sentința civilă

nr. 2050 din 4 aprilie 2012 a Judecătoriei Focșani, definitivă prin decizia nr.

175 din 13 septembrie 2012 a Tribunalului Vrancea s-a admis acțiunea formulată de

Parchet, precum și cererea de intervenție în interes propriu a 31 societăți comerciale,

printre care și cele 24 recurente din cauza de față și s-a dispus desființarea parțială

a adreselor din 3 decembrie 2008 și din 20 ianuarie 2009, precum și desființarea

tabelului nominal anexat adresei nr. GG/2008 și a documentului intitulat „minuta

nr. 28 din 28 martie 2007”.

Prin aceeași hotărâre

a fost respinsă cererea de intervenție în interes propriu formulată de Consiliul

Concurenței, instanțele reținând că documentele a căror desființare s-a dispus conțin

date ce nu au corespondent în realitate.

Chiar dacă sentința

nr. 2050/2012 nu este irevocabilă, din coroborarea datelor ce rezultă din probele

administrate în cauză reiese că situația de fapt reținută în decizia emisă de Consiliul

Concurenței, menținută de instanța de fond, nu reflectă realitatea.

Astfel, nu se poate stabili

existența unei înțelegeri anticoncurențiale în fixarea prețului de vânzare a pâinii,

care să fi fost pusă în practică de către societățile comerciale recurente, creșterea

prețurilor în perioada martie - aprilie 2007, practicată de toți producătorii din

sectorul morărit – panificație din județul Vrancea, fiind naturală și spontană,

determinată de condițiile economice concrete.

Nu s-a făcut dovada în

cauză că majorarea prețului pâinii a fost urmarea acțiunii concertate desfășurate

de societățile comerciale recurente, nerezultând încălcarea prevederilor legale

în materie de concurență, respectiv a dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Legea

nr. 21/1996.

În consecință, constatând

fondate recursurile declarate, Curtea le va admite și va dispune modificarea sentinței

atacate, în sensul anulării în parte a deciziei nr. 62/2009 a Consiliului Concurenței

și al exonerării societăților comerciale recurente de plata amenzilor contravenționale

stabilite.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de SC P.I. SA, precum și recursul formulat de SC F.C.I. SRL, SC S. SRL, SC P. SRL,

SC Pi. SRL, SC L.C. SRL, SC F.I. SRL, SC P.S.M. SRL, SC I.A.N. Prod SRL, SC R. SRL,

SC P.I. SA, SC C. SRL, SC Cr. SRL, SC E. SRL, SC M.M. SRL, SC Pa. SRL, SC M.A. SRL,

SC P.L.P. SRL, SC F. SRL, SC St. SRL, SC O.C. SRL, SC G.P.G. SRL, SC Su. SRL, SC

S.M.C. SRL și SC N.P. SRL prin administrator judiciar provizoriu A.C. IPURL Focșani,

împotriva sentinței civile nr. 377 din 24 ianuarie 2011 a Curții de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată

și, în consecință, anulează în parte decizia Consiliului Concurenței nr. 62 din

7 decembrie 2009 referitor la societățile recurente, pe care le exonerează de plata

sancțiunii contravenționale.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 3 octombrie 2012.