ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 834/2015

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 911 din 10 decembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Timiș, secția a Il-a civilă, a fost admisă în parte cererea principală formulată de reclamanta pârâtă B.N.R. - Sucursala Regională Timiș, în contradictoriu cu pârâta reclamantă SC S.E.O. SRL, a fost admisă, în parte, cererea reconvenționaiă formulată de pârâta reclamantă SC S.E.O. SRL în contradictoriu cu reclamanta pârâtă B.N.R. - Sucursala Regionala Timiș și cu pârâta B.N.R. S-a dispus evacuarea pârâtei reclamante SC S.E.O. SRL din spațiul situat în municipiul Timișoara, județul Timiș. A fost obligată pârâta reclamantă SC S.E.O. SRL, fa plata către reclamanta pârâtă B.N.R.

- Sucursala Regională Timiș a contravalorii lipsei de folosință în cuantum de 320 lei lunar + T.V.A., începând cu data de 1 ianuarie 2008, până la data predării spațiului. Au fost obligate reclamanta pârâtă B.N.R. - Sucursala Regională Timiș și pârâta B.N.R. la plata către pârâta reclamantă SC S.E.O. SRL a sumei de 56.873 lei, cu titlu de îmbunătățiri aduse spațiului situat în municipiul Timișoara, județul Timiș și s-a stabilit, în favoarea pârâtei reclamante SC S.E.O. SRL, un drept de retenție asupra acestui spațiu, până la data plății de către reclamantele pârâte a contravalorii îmbunătățirilor. Au fost respinse, în rest pretențiile formulate prin cererea principală și cea reconvențională, ca neîntemeiate.

S-a dispus compensarea în parte a cheltuielilor de judecată și au fost obligate reclamantele pârâte la plata către pârâta reclamantă a sumei de 10.753,46 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Împotriva acestei sentințe au declarat calea de atac a recursului, recaîificată apel, pârâta SC S.E.O. SRL și reclamanta B.N.R. - Sucursala Regională Timiș, în nume propriu și în calitate de reprezentantă a B.N.R. Prin Decizia nr. 539 din 13 octombrie 2014 Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, a respins cererile de apel, ca nefondate. Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC S.E.O. SRL, invocând dispozițiile art, 304 pct. 5 și pct. 9 C. proc. civ. În critici s-a susținut că în cauză în mod greșit Curtea de Apel Timișoara a calificat calea de atac exercitată ca fiind recurs cu aplicarea greșită a legii și cu încălcarea dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

S-a mai susținut că, prin calificarea greșită a căii de atac și interpretarea eronată a dispozițiilor art. 281 1 și art, 112 alin. (3) C. proc. civ., au fost încălcate principiul legalității căii de atac și dispozițiile art. 84 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu neobservarea formelor legale în sensul art. 105 alin. (2) C. proc. civ. Deliberând cu prioritate, conform dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ. asupra excepției de netimbrare a recursului Înalta Curte reține următoarele: Prin încheierea de la data de 27 februarie 2015 s~a stabilit în sarcina recurentei obligația de plată a taxei judiciare de timbru de 9 lei și de depunere a unui timbru judiciar în valoare de 0,15 lei (așa cum rezultă de la filele 25-26 ale dosarului), încheiere care a fost comunicată părții conform dovezilor aflate la filele 37-38 ale dosarului; recurenta nu s-a conformat acestei dispoziții până ia termenul acordat.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești cu excepțiile prevăzute de lege se timbrează în raport de criteriile stabilite de art. 2 și 3. Art. 11 din aceeași lege statuează criteriile de stabilire a taxei judiciare de timbru pentru cererile prin care se exercită căile ordinare de atac împotriva hotărârilor judecătorești. Totodată, potrivit dispozițiilor art, 20 alin. (1) „Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol; „Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau cererii". Având în vedere aceste dispoziții legale și împrejurarea că recurentei i s-a comunicat obligația de plată a taxei judiciare de timbru și cuantumul acesteia, precum și cuantumul timbrului judiciar, dar nu s-a conformat acestei obligații legale, văzând și dispozițiile O.G.

nr. 32/1995, recursul declarat urmează a fi anulat, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de pârâta SC S.E.O. SRL împotriva Deciziei nr. 539 din 13 octombrie 2014 a Curții de Apel Timișoara, secția a Il-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 martie 2015.