ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 266/2018

Deliberând asupra contestației de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 854/PI din 13 decembrie 2017 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2017, s-au hotărât următoarele:

În temeiul art. 554 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., s-a admis sesizarea Administrației Naționale a Penitenciarelor dispozitivului sentinței penale nr. 333/PI din 27.04.2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. x/2017.

S-a respins cererea condamnatului A. cu privire la deducerea suplimentară a perioadei de grațiere, constatând că a fost avută în vedere de autoritățile judiciare din Italia la stabilirea duratei pedepsei de executat.

S-a lămurit dispozitivul sentinței penale nr. 333/PI din 27.04.2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. x/2017 în sensul că data de 26.11.2016 nu este inclusă în cele 957 zile de arest deduse.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. a fost obligat condamnatul la plata sumei de 50 RON, cheltuieli judiciare parțiale către stat; în rest cheltuielile avansate de stat rămânând în sarcina statului, conform art. 275 alin. (3) din C. proc. pen.

S-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timiș a sumei de 65 RON, onorariu parțial avocat oficiu.

Pentru a dispune în acest sens, instanța de fond a avut în vedere următoarele:

Cu adresa din 21.11.2017, Administrația Națională a Penitenciarelor a sesizat Curtea de Apel Timișoara în vederea lămuririi împrejurării dacă în perioada dedusă de 957 zile (calculată până la data de 26.11.2016) este inclusă data de 26.11.2016, în condițiile în care s-a dispus prin sentința penală nr. 333/PI din 27.04.2016 pronunțată în Dosarul nr. x/2017 că urmează să se deducă, în continuare, perioada executată de la data de 26.11.2016 la zi.

În data de 06.12.2017 a fost înregistrată la Curtea de Apel Timișoara și cererea formulată de condamnatul A. prin care solicită a se lămuri dispozitivul sentinței penale nr. 333/PI din 27.04.2016 pronunțată în Dosarul nr. x/2017 în sensul dacă din perioada de 3650 de zile de închisoare la care a fost condamnat, precum și din cele 957 de zile executate, calculate până la data de 26.11.2016, s-a avut în vedere perioada de grațiere de 365 de zile de care a beneficiat.

În motivarea cererii, condamnatul a învederat că potrivit certificatului Anexa II - art. 3 alin. (1) lit. a), la) punctul 4.2.3 - numărul de zile care urmează să fie deduse din durata totală a pedepsei din alte motive decât cele menționate la punctul 4.2.2 este grațierea în număr de 365 de zile. Astfel, condamnatul a susținut că, potrivit dispozitivului sentinței penale nr. 333/PI din 27.04.2016 a Curții de Apel Timișoara și mandatului de executare nr. 336/PI din 2017 din 30.06.2017, nu este dedusă perioada de 365 de zile menționată la punctul 4.2.3 din certificat.

Prin sentința penală nr. 333/PI din 27.04.2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. x/2017, s-a dispus, în baza art. 155 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 modificată, recunoașterea sentinței penale nr. 3028/2012 a Curții de Apel din Ancona, din data de 11.10.2012, pronunțată în reformarea parțială a sentinței nr. 1326/2008 a Tribunalului din Ancona, din data de 04.12.2008, rămasă definitivă la data de 18.03.2015, prin care numitul A. a fost condamnat la pedeapsa totală de 3.650 zile închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 81 cpv, 609 bis, 609 ter nr. 4 și 609 octies, alin. (1), (2), (3), art. 61 nr. 1 și 3 din C. pen. italian; pentru infracțiunea prevăzută în art. 61 nr. 2, 110 și 605 din C. pen. italian; pentru infracțiunea prevăzută în art. 81, 609 bis, 609 ter nr. 4 și 609 octies, alin. (1), (2), (3), art. 61 nr. 1 și 3 din C. pen. italian; pentru infracțiunea prevăzută în art. 61 nr. 2 și 605 din C. pen. italian; pentru infracțiunea prevăzută în art. 81 Cpv și 628 din C. pen. italian, infracțiuni reglementate de legea penală română în art. 218 alin. (1), (3) lit. b), c) C. pen. de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 205 alin. (1), (3) lit. b) C. pen. de viol prev. de art. 218 alin. (1), (3) lit. c) C. pen. de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 205 alin. (1), (3) lit. b) C. pen. de tâlhărie prev. de art. 233 C. pen.

Totodată, s-a dispus transferarea într-un penitenciar din România a persoanei condamnate A., în vederea executării pedepsei aplicate prin sentința sus menționată, respectiv a pedepsei totală de 3650 zile închisoare.

În baza art. 73 din C. pen. s-a dispus deducerea din pedeapsa de executat a perioadei de 957 de zile (2 ani, 7 luni și 17 zile) calculate până la data de 26.11.2016, precum și perioada executată de la data de 26.11.2016 la zi.

S-a reținut că în certificatul prevăzut de art. 4 din Decizia Cadru nr. 2008/909/GAI - la rubrica "Detalii privind durata pedepsei " se menționează următoarele:

"2.1. Durata totală a pedepsei: 3.650 de zile (10 ani) de închisoare; 2.2 Perioada totală a pedepsei privative de libertate deja executate în raport cu pedeapsa în legătură cu care a fost emisă hotărârea judecătorească (în zile): 975 de zile (2 ani, 7 luni și 17 zile) până la 26.11.2016 (specificați data pe baza căreia a fost făcut calculul); 2.3 Numărul de zile care urmează să fie dedus din durata totală a pedepsei din alte motive decât cel menționat la punctul 2.2 (de exemplu, amnistii, grațieri sau măsuri de clemență etc, deja acordate în legătură cu pedeapsa): grațiere 365 de zile (1 an) (specificați data pe baza căreia s-a făcut calcului: zz-ll-aaaa): 02.04.2015; 2.4 Data expirării pedepsei în statul emitent: Persoana este reținută în prezent iar pedeapsa, conform dreptului intern al statului emitent, va fi executată complet până la (specificați data: zz-ll-aaaa): 25.11.2022 (ținând cont de grațiere și de trei reduceri de pedeapsă de câte 45 de zile fiecare)."

Având în vedere mențiunile de la punctul 2.2 din certificatul comunicat de autoritățile judiciare din Italia, Curtea de Apel a constatat că data de 26.11.2016 nu a intrat în calculul numărului de 957 de zile menționat pentru deducere.

În raport cu mențiunea de la punctul 4 - "În momentul arestului (11.04.2015) a primit notificarea mandatului de executare pentru încarcerare", efectuând un calcul al perioadei calendaristice, Curtea de Apel a constatat că din 11.04.2015 și până la data de 26.11.2016 sunt un număr de 592 zile și nu de 957 zile. În același timp, dacă la numărul de 592 de zile se adaugă cele 365 zile ce au format obiectul grațierii se obțin cele 957 zile.

S-a reținut că deducerea suplimentară a perioadei de grațiere a fost avută în vedere de autoritățile judiciare din Italia la stabilirea duratei pedepsei de executat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat contestație, în termen legal, contestatorul A.

În motivarea scrisă a contestației a menționat că conform certificatului anexa II, pct. 4.2.3, aflat la fila 8 din Dosarul nr. x/2017, reiese că numărul de zile care urmează a fi deduse din durata totală a pedepsei, din alte motive decât cele menționate la pct. 4.2.2., este grațierea de 365 zile.

Analizând contestația declarată de contestatorul A. prin prisma motivelor invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta urmează a fi admisă însă pentru următoarele considerente:

Conform sentinței penale nr. 3028/2012 a Curții de Apel din Ancona din data de 11.10.2012, pronunțată în reformarea parțială a sentinței nr. 1326/2008 a Tribunalului din Ancona din data de 04.12.2008, doar sub aspectul cheltuielilor judiciare, rămasă definitivă la data de 18.03.2015, contestatorul A. a fost condamnat la o pedeapsă de 3650 zile închisoare.

Din cuprinsul sentinței nr. 1326/2008 a Tribunalului din Ancona din data de 04.12.2008 se menționează că, prin ordonanța din 2 iulie 2003, contestatorul a fost arestat preventiv în perioada 4 iulie 2003 - 3 iulie 2007, însă nu reiese dacă această perioadă a fost dedusă sau nu din durata pedepsei închisorii.

Totodată, la pct. 4.2 din certificatul emis de autoritățile italiene, se menționează că perioada totală a pedepsei privative de libertate deja executate în raport cu pedeapsa în legătură cu care a fost emisă hotărârea judecătorească este de 957 de zile, fără a se menționa dacă în stabilirea duratei acesteia a fost avută în vedere durata arestului preventiv de la 4 iulie 2003 - 3 iulie 2007, de 365 zile sau pedeapsa grațiată la data de 2 aprilie 2015, de 365 zile închisoare, aspect ce nu poate fi lămurit în raport de informațiile existente la dosarul cauzei.

În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceste neclarități nu pot fi lămurite decât cu concursul autorităților italiene, motiv pentru care va admite contestația formulată de contestatorul A., va desființa sentința penală apelată și va trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Timișoara pentru a lămuri dacă în perioada totală a pedepsei privative de libertate deja executate în raport cu pedeapsa în legătură cu care a fost emisă hotărârea judecătorească, de 957 de zile, a fost avută în vedere durata arestului preventiv de la 4 iulie 2003 - 3 iulie 2007, de 365 zile sau pedeapsa grațiată la data de 2 aprilie 2015, de 365 zile închisoare, informații în raport de care urmează a fi soluționată contestația la executare formulată de A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 854/PI din 13 decembrie 2017 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2017.

Desființează sentința penală apelată și trimite spre rejudecare contestația la executare formulată de condamnatul A.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 130 RON, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 martie 2018.