ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3389/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3389/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra conflictului negativ de competență de
față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
1.
Circumstanțele cauzei
Obiectul litigiului
Prin cererea înregistrată pe rolul
Tribunalului Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de
23 ianuarie 2014 sub nr. 729/86/2014, revizuentul F.C. a solicitat revizuirea
sentinței nr. 1199 din 23 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul Suceava,
secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 8618/86/2011,
astfel cum a fost modificată prin decizia nr. 1023 din 08 februarie 2013 a
Curții de Apel Suceava, completată cu decizia nr. 3819 din 25 aprilie 2013 a
Curții de Apel Suceava, prin care a fost admisă acțiunea în parte, solicitând
modificarea hotărârii judecătorești în sensul acordării dobânzii de la data
plății taxei de poluare plătită pentru autovehicul, restituită prin hotărâre.
În motivarea cererii de revizuire, reclamantul
a arătat că, în fapt, prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 12
iulie 2011, a solicitat restituirea sumei de 3.360 RON, reprezentând taxe de poluare
și dobânzi fiscale calculate de la data achitării și până la data restituirii efective,
și că, deși Tribunalul a admis cererea, a constatat că în speță, referitor la dobânda
solicitată, sunt aplicabile dispozițiile art. 124 alin. (1) C. proc. fisc., acordând
dobânda de la data de 27 august 2011 și până la data restituirii.
La termenul de judecată din data de 27 martie
2014 instanța a invocat, din oficiu, excepția necompetenței materiale a Tribunalului
Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, în soluționarea cererii de
revizuire.
Hotărârile care au generat conflictul negativ
de competență
2.1. Prin sentința nr. 938 din 3 aprilie 2013,
Tribunalul Suceava a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulată
de revizuentul F.C., în contradictoriu cu intimata Direcția Generală Regională a
Finanțelor Publice Iași și Administrația Fondului pentru Mediu, în favoarea Curții
de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că
prin sentința nr. 1199 din 23 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul Suceava, în
Dosarul nr. 8618/86/2011, s-a admis în parte acțiunea reclamantului F.C. având ca
obiect „pretenții”, în sensul că a obligat pârâta D.G.F.P. Suceava la restituirea
sumei de 3.360 RON reprezentând taxă de poluare plătită cu ocazia primei înmatriculări
a autovehiculului marca A., și la plata dobânzii fiscale calculată potrivit
art. 124 C. proc. fisc., respectiv de la data de 27 august 2011 și până la data
restituirii, și a respins ca nefondată cererea de restituire a sumei de 2293 reprezentând
taxă de poluare.
Sentința nr. 1199 din 23 februarie 2012 a fost
menținută în totalitate prin decizia nr. 1023 din 08 februarie 2013 pronunțată de
Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin
care a fost respins recursul declarat de pârâta D.G.F.P. Suceava.
Această decizie din recurs, nr. 1023 din 08
februarie 2013, a fost ulterior completată prin decizia nr. 3819 din 25 aprilie
2013 pronunțată de aceeași instanță, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă,
de contencios administrativ și fiscal, fiind soluționat și recursul declarat de
reclamantul F.C. (revizuent în prezenta procedură), recurs admis în sensul că s-a
admis în totalitate cererea reclamantului, și a obligat pârâta Direcția Generală
a Finanțelor Publice a Județului Suceava la plata sumei de 5.653 RON (în loc de
3.360 RON), fiind menținute celelalte dispoziții ale sentinței civile nr. 1199
din 23 februarie 2012 a Tribunalului Suceava.
Completând hotărârea judecătorească pronunțată
în cadrul controlului judiciar prin care fusese omisă analizarea cererii de recurs
formulată de reclamant, instanța de recurs a evocat fondul cauzei, reținând o altă
situație de fapt decât cea expusă de prima instanță prin sentința civilă nr.
1199 din 23 februarie 2012.
2.2. Prin decizia nr. 5679 din 4 iunie 2014, Curtea
de Apel Suceava, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, a declinat
competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuentul F.C. împotriva
sentinței nr. 1199 din 23 februarie 2012, pronunțată de Tribunalul Suceava,
secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 8618/86/2011, astfel
cum a fost modificată prin decizia nr. 1023 din 08 februarie 2013 a Curții de Apel
Suceava și completată cu decizia nr. 3819 din 25 aprilie 2013 a Curții de Apel Suceava,
în favoarea Tribunalului Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, și,
constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație
și Justiție în vederea soluționării acestuia.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel
Suceava a reținut următoarele:
În primul rând, Curtea a avut în vedere principiul
disponibilității, principiu ce presupune faptul că părțile au dreptul de a dispune
de obiectul procesului, de a determina limitele cererii de chemare în judecată.
Or, obiectul cererii de chemare în judecată, pretenția
concretă a părții este revizuirea hotărârii pronunțate de instanța de fond.
În al doilea rând, a reținut că dacă partea ar
fi urmărit revizuirea deciziei nr. 3819 din 25 aprilie 2013 a Curții de Apel Suceava,
ar fi adresat o asemenea cerere acestei din urmă instanțe, așa cum a făcut și în
data de 22 mai 2013 când a investit Curtea cu o cerere de revizuire a acestei decizii.
În al treilea rând, a reținut că cererea de revizuire
a deciziei Curții de Apel Suceava, revizuire prin care era formulată aceeași pretenție
concretă, de acordare a dobânzii de la data plății, a fost soluționată irevocabil
prin decizia nr. 12944 din 09 decembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Suceava
în Dosarul nr. 375/39/2013.
În al patrulea rând, Tribunalul Suceava este instanța
care a pronunțat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere, dispoziția
de obligare a pârâtei la restituirea taxei de poluare, plătită cu ocazia primei
înmatriculări a autovehiculului marca A., fiind menținută de instanța de recurs.
În al cincilea rând, a apreciat că Tribunalul
Suceava trebuia să se pronunțe pe cererea de revizuire a sentinței civile cu care
a fost investită, fiind instanța care a pronunțat hotărârea ce se cere a fi schimbată
în calea extraordinară de atac a revizuirii.
Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului
negativ de competență
Înalta Curte constatând îndeplinite condițiile
prevăzute de art. 20 alin. (1), art. 21, art. 22 alin. (3) C. proc. civ., urmează
a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu
dispozițiile legale incidente pricinii.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului
Suceava, revizuentul F.C. a solicitat revizuirea sentinței nr. 1199 din 23
februarie 2012 pronunțată de Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ
și fiscal, în Dosarul nr. 8618/86/2011.
În conformitate cu dispozițiile art. 322
alin. (1) C. proc. civ. sunt susceptibile de revizuire, pentru motivele prevăzute
de același text de lege, hotărârile rămase definitive în instanța de apel sau prin
neapelare, precum și hotărârile date de instanțele de recurs atunci când evocă fondul.
Totodată, în conformitate cu dispozițiile
art. 323 C. proc. civ., cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat
hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se solicită, excepție făcând cererea
de revizuire întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 7 din același act normativ,
caz în care cererea se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța
sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice.
În cauza de față se constată
că p
rin
sentința civilă nr. 1199 din 23 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul Suceava
în Dosarul nr. 8618/86/2011, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul
F.C., a fost obligată pârâta să restituie reclamantului suma de 3.360 RON reprezentând
taxa de poluare, plătită cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul marca
A. și a fost respinsă ca nefondată cererea de restituire a sumei de 2.293 RON, reprezentând
taxa de poluare, plătită cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul marca
O.
Sentința nr. 1199 din 23 februarie 2012 a fost
menținută în totalitate prin decizia nr. 1023 din 08 februarie 2013 pronunțată de
Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin
care a fost respins recursul declarat de pârâta D.G.F.P. Suceava.
Această decizie din recurs, nr. 1023 din 08
februarie 2013, a fost ulterior completată prin decizia nr. 3819 din 25 aprilie
2013 pronunțată de aceeași instanță, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă,
de contencios administrativ și fiscal, fiind soluționat și recursul declarat de
reclamantul F.C. (revizuent în prezenta procedură), în sensul admiterii în totalitate
a cererii reclamantului, fiind obligată pârâta și la restituirea taxei de poluare
pentru autoturismul marca O. și fiind menținute celelalte dispoziții ale sentinței
pronunțată de instanța de fond.
Împotriva acestei din urmă decizii reclamantul
F.C. a formulat cerere de revizuire la Curtea de Apel Suceava, cerere care a fost
respinsă prin decizia nr. 12944 din 9 decembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr.
375/39/2013.
Se constată că prin cererea de revizuire formulataă
la Tribunalul Suceava, revizuentul a înțeles să atace hotărârea definitiva care
evoca fondul cauzei, hotărâre ce a fost menținută de instanța de recurs, această
hotărâre fiind și cea care poate forma obiectul unei cereri de revizuire, în conformitate
cu dispozițiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul
art. 20 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare
a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, secția contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei
privind pe F.C., Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava, Administrația
Fondului pentru Mediu și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași în
favoarea Tribunalului Suceava, secția contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 septembrie
2014.