ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.04.2014

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1151/2014

HOTĂRÂRE
03.04.2014
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1151/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 3955/R din 14 octombrie 2013

a Curții de Apel Cluj, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr.

19245/117/2012, s-a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul

S.L.P.R. - Filiala Cluj împotriva Sentinței civile nr. 10.509 din 17 iunie 2013

a Tribunalului Cluj, care a fost menținută.

În considerentele

acestei hotărâri, s-a reținut că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală

și temeinică, drepturile pretins a fi acordate neavând o justificare suficient

de clară și necondiționată, astfel încât să conducă la concluzia că în sarcina

societății s-a născut vreo obligație în acest sens.

Astfel, s-a reținut

că, prin demersul dedus judecății, reclamantul recurent se prevalează de

prevederile art. 96A din Contractul colectiv de muncă încheiat pentru anii 2008

- 2018 între C.N.P.R. SA și F.S.P.R.C., la care este afiliat și S.L.P.R. -

Filiala Sălaj și de Actul adițional din 19 martie 2010, semnat de către părți,

prin care s-a modificat art. 96A din Contractului colectiv de muncă, respectiv

procesul-verbal din 15 martie 2011.

S-a constatat că, în

mod corect a procedat prima instanță la o analiză a prevederilor anterior

evocate, în contextul în care numai o analiză punctuală poate să confere o

perspectivă corectă cu privire la intenția reală a părților semnatare.

În concordanță cu

reținerile primei instanțe, curtea de apel a arătat că, prin dispozițiile art.

96 alin. (1), părțile semnatare au convenit că "La nivelul C.N.P.R., din

fondul pentru cheltuieli sociale constituit conform prevederilor legale, vor fi

suportate cheltuieli pentru: a) cadouri în bani oferite copiilor minori ai

salariaților cu ocazia zilei de 1 iunie; cadouri în bani oferite salariaților

cu ocazia sărbătorilor de Paști și Crăciun; cadouri în bani oferite

salariatelor cu ocazia zilei de 8 Martie".

Aceste prevederi se

finalizează cu mențiunea "C.N.P.R. împreună cu F.S.P.C. vor stabili sumele

necesare pentru acordarea acestor cadouri".

Interpretând voința

părților semnatare din perspectiva dispozițiilor evocate, instanța de recurs a

concluzionat că acestea nu sunt de natură să conducă la concluzia că în sarcina

societății s-a născut o obligație necondiționată imediată, în sensul în care se

pretinde prin memoriul de recurs.

Utilizarea expresiei

"vor fi suportate cheltuieli pentru .." coroborată cu mențiunea

"C.N.P.R. împreună cu F.S.P.C. vor stabili sumele necesare pentru

acordarea acestor cadouri", conduce la ideea unei obligații condiționale,

de diligență, iar nu de rezultat, cu atât mai mult cu cât drepturile enumerate

au fost individualizate ca și titulatură, iar nu ca și cuantum și scadență.

Deși prin Actul

adițional la Contractul colectiv de muncă din 19 martie 2010 părțile semnatare

au convenit modificarea art. 96 lit. a), în sensul includerii la acest alineat

și a posibilității acordării de "cadouri în bani oferite salariaților cu

ocazia zilei de 9 octombrie", respectiv s-au individualizat ca sume aceste

cadouri, părțile nu au înțeles să schimbe și natura drepturilor astfel

negociate, câtă vreme la finalul art. 2 s-a stabilit că "C.N.P.R. se

obligă să facă toate demersurile necesare pentru acordarea acestor

cadouri", ceea ce implică o obligație de diligență, iar nu de rezultat.

Voința ulterioară a

părților, materializată prin procesul-verbal din 15 martie 2011, rămâne în

aceleași limite, acestea stabilind de comun acord încheierea ulterioară a unui

protocol privitor la condițiile de acordare a cadourilor.

S-a mai arătat că nu

prezintă relevanță valoarea fondului de cheltuieli sociale pentru anii 2010,

respectiv 2011, câtă vreme drepturile pretinse în cauză sunt condiționale, iar

nu pure și simple.

De asemenea, s-a

reținut că practica judiciară de care se prevalează recurentul reclamant nu

constituie izvor de drept în actuala reglementare, astfel că argumentele

fondate pe acest aspect nu determină o modificare a soluției în cauză.

Împotriva acestei

decizii a formulat cerere de revizuire reclamantul S.L.P.R. - Filiala Cluj, în

temeiul art. 322 pct. 7 din C. proc. civ., înregistrată pe rolul Înaltei Curți

de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 18 noiembrie 2013, sub nr.

5481/1/2013.

În motivarea cererii,

revizuentul S.L.P.R. - Filiala Cluj a susținut că hotărârea a cărei revizuire

se solicită este potrivnică Deciziei nr. 78/CM din 31 ianuarie 2012 pronunțată

în recurs de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, în Dosarul nr. 6695/118/2011.

Revizuentul a

prezentat situația de fapt și istoricul celor două litigii și a susținut că în

cauză sunt întrunite cumulativ condițiile de revizuire prevăzute de art. 322

pct. 7 din C. proc. civ., respectiv existența hotărârilor definitive contradictorii

și a triplei identități de părți, obiect și cauză, ca elemente ale lucrului

judecat.

În acest sens,

revizuentul a arătat că reclamanții din cele două acțiuni fac parte din aceeași

entitate, S.L.P.R., că pârâta este C.N.P.R. SA, iar obiectul dedus judecății

este același și izvorăște din același Contract colectiv de muncă.

Pe de altă parte,

revizuentul a susținut că efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un

al doilea proces care nu prezintă tripla identitate cu primul, dar care are

legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior, așa cum este cazul speței de

față, obiectul cauzei fiind același și izvorând din aceleași acte deduse

judecății ca și în litigiul soluționat irevocabil de către prima instanță,

respectiv Curtea de Apel Constanța.

Revizuentul a mai

susținut că decizia atacată cu revizuire, a cărei anulare se solicită, are la

bază o motivare pe lângă lege și principiile consacrate de drept și fără o

analiză obiectivă și imparțială a actelor deduse judecății și, mai ales, este

contrară deciziei Curții de Apel Constanța, care se bucură de putere de lucru

judecat.

În plus, a mai arătat

revizuentul că pe rolul Curții de Apel Constanța s-a mai aflat un dosar similar

cu același obiect și părți, prin care s-au solicitat alte cadouri în bani, în

conformitate cu aceeași prevedere din Contractul colectiv de muncă, iar soluția

la nivelul Tribunalului Constanța a fost de admitere a acțiunii formulate de

S.P.R. Constanța, fiind menținută în recurs.

Examinând cererea de

revizuire cu care a fost învestită, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7

din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Cu ocazia

dezbaterilor, la termenul de judecată din 3 aprilie 2014, Înalta Curte a

invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității cererii de revizuire, excepție

care este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit

dispozițiilor art. 326 alin. (3) din C. proc. civ. "Dezbaterile sunt

limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se

întemeiază".

Această dispoziție

legală fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de

revizuire indiferent de motivul de revizuire pe care cererea se fundamentează.

Revizuirea, în

temeiul art. 322 pct. 7 din C. proc. civ., este admisibilă doar dacă sunt

întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unor hotărâri judecătorești

definitive și potrivnice, date în dosare deosebite; existența triplei

identități de părți, obiect și cauză, și ca în cel de-al doilea proces să nu se

fi invocat excepția puterii lucrului judecat, sau, dacă a fost ridicată aceasta

să nu fi format obiect de dezbatere.

Revizuirea pentru

contrarietate de hotărâri își are suportul logic în respectarea puterii

lucrului judecat și conduce, în final, la anularea ultimei hotărâri pronunțate

cu încălcarea acestui principiu.

În speță, se constată

că nu sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de lege, pentru însăși

admisibilitatea cererii de revizuire și anume ca între hotărârile pretins a fi

contradictorii să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză.

Astfel, hotărârea a

cărei revizuire se solicită s-a pronunțat în litigiul având ca obiect acțiunea

formulată de reclamantul S.L.P.R. - Filiala Cluj, în contradictoriu cu pârâta

C.N.P.R. SA, prin care s-a solicitat obligarea acesteia la plata sumei de 750

RON pentru fiecare membru de sindicat, reprezentând 400 RON cadou în bani, cu

ocazia zilei de 9 octombrie 2010, 200 RON cadou în bani, cu ocazia zilei de 9

octombrie 2011 și 150 RON cadou în bani, cu ocazia sărbătorii de Paști pe anul

2011, potrivit prevederilor art. 96 lit. a) din Contractul colectiv de muncă.

În litigiul

soluționat prin Decizia nr. 78/CM din 31 ianuarie 2012 pronunțată de Curtea de

Apel Constanța, secția I civilă, în Dosarul nr. 6695/118/2011, obiectul cauzei

l-a reprezentat cererea formulată de reclamantul S.P.R. Constanța, în

contradictoriu cu pârâta C.N.P.R. SA, privind obligarea pârâtei la plata sumei

de câte 150 RON, reprezentând cadouri în bani cu ocazia sărbătorilor de Paști,

pentru fiecare membru al S.P.R. Constanța, conform art. 96 lit. a) din

Contractul colectiv de muncă.

Prin urmare, se

constată că, prin hotărârea a cărei revizuire se solicită nu s-a încălcat

principiul autorității de lucru judecat în raport de hotărârea judecătorească

pretins a fi potrivnică de către revizuent, întrucât între cele două pricini nu

există identitate de părți, deoarece reclamanții din aceste litigii sunt două

sindicate diferite, cu personalitate juridică distinctă, respectiv S.L.P.R. -

Filiala Cluj și S.P.R. Constanța.

Or, rațiunea

reglementării revizuirii prevăzute de pct. 7 al art. 322 din C. proc. civ. se

găsește în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii

lucrului judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite,

dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.

Aplicarea diferită a

dispozițiilor legale la situații de fapt asemănătoare poate releva, eventual,

premisele unei jurisprudențe neunitare la nivelul instanțelor indicate în

cerere, dar nu reprezintă un caz de revizuire în condițiile textului de lege

menționat și, în consecință, nu poate fi cenzurată de prezenta instanță.

De aceea, instanța,

constatând că nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute de art. 322

pct. 7 din C. proc. civ., pentru însăși admisibilitatea cererii de revizuire,

va dispune respingerea acesteia în consecință.

Respinge, ca

inadmisibilă, cererea de revizuire a Deciziei nr. 3955/R din 14 octombrie 2013

a Curții de Apel Cluj, secția I civilă, formulată de revizuentul S.L.P.R. -

Filiala Cluj.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 3 aprilie 2014.

Procesat de GGC - AS

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-05-16
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2653/2013
ția ce s-ar pronunța în cauza penală, reclamantului nu i se poate refuza plata drepturilor salariale restante pentru munca deja depusă în baza raportului juridic de muncă pe care l-a avut în temeiul contractului individual de muncă. în cons
ÎCCJ 2013-02-19
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 801/2013
Asupra cererii de revizuire de față, constată: Prin Decizia nr. 390/R din 31 ianuarie 2012, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, a admis în parte recursul declarat de pârâtul M.D. împotriva Sentinței civile nr. 4412 din 20 octombrie 2011 a
ÎCCJ 2014-02-21
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1468/2014
R. SA, cu sediul în București, sector 2. A fost respinsă cererea privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. Examinând actele și lucrările dosarului, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată și la dispozițiile l
ÎCCJ 2014-03-26
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1009/2014
Deliberând în condițiile art. 395 coroborat cu dispozițiile art. 494 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., reține următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți la data de 13 ianuarie 2014, pârâta SNTFC CFR C. S.A. Bu
ÎCCJ 2014-03-25
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 970/2014
Asupra contestației în anulare de față, constată: Prin Sentința civilă nr. 1701 din 22 noiembrie 2011 Tribunalul Brăila a respins, ca tardivă, contestația formulată de contestatorul B.O. împotriva Deciziei nr. 767 din 10 septembrie 2007 emi
Sursă