ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2384/2015

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Hârlău, la data de 13 octombrie 2014, petenta A.A.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.N.A.D.N.R. SA, anularea procesului-verbal de constatare a contravenției din 22 septembrie 2014 întocmit de autoritatea pârâtă. Prin sentința nr. 1479 din 30 decembrie 2014, Judecătoria Hârlău a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoșani, reținând că sunt aplicabile dispozițiile art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora competența de soluționare a plângerilor împotriva proceselor-verbale de contravenție aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

În speță, fapta pentru care a fost aplicată sancțiunea contravențională a fost săvârșită în localitatea B., jud. Botoșani, aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Botoșani. Prin sentința nr. 1734 din 16 februarie 2015, Judecătoria Botoșani a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Hârlău, reținând, în esență, că prin dispozițiile art. 10 1 din O.G. nr. 15/2002, introdus prin Legea nr. 2/2013, conform cărora plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție își are sediul sau domiciliază contravenientul. Constatându-se ivirea conflictului negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru pronunțarea regulatorului de competență, potrivit art. 135 C. proc.

civ. Verificând cauza, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că, în speță, competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Hârlău, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. Astfel, obiectul acțiunii în cauza de fată îl constituie anularea procesului-verbal de contravenție din 22 septembrie 2014 întocmit de autoritatea pârâtă, prin care petenta a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de dispozițiile art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, conform cărora „Fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă”.

Conform dispozițiilor art. 10 1 din O.G. nr. 15/2002, ce constituie temeiul juridic al emiterii actului contestat, „Prin derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001 (...) plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul”. Aceste dispoziții legale, derogatorii de la O.G. nr. 2/2001, care reprezintă dreptul comun în materie contravențională, precum și de la dispozițiile O.U.G.

nr. 195/2002, au fost introduse prin Legea nr. 2/2013, fiind în vigoare de la data de 15 februarie 2013 și, deci, aplicabile în cauza de față, în care acțiunea a fost introdusă la data de 13 octombrie 2014. Cum din actele depuse la dosar rezultă că petenta își are domiciliul în orașul Hârlău, competența de soluționare a plângerii contravenționale va fi stabilită, potrivit dispozițiilor legale susmenționate, în favoarea Judecătoriei Hârlău, în a cărei circumscripție se află domiciliul contravenientului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petenta A.A.M. în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. SA în favoarea Judecătoriei Hârlău. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 9 iunie 2015.