ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1491/2015

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Prima instanță 1.1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a, reclamantele N.E.L., N.P.G., O.C., denumite în mod colectiv "D.A.P.P." prin D.T. SRL, în contradictoriu cu pârâta C.N.A.S., au solicitat anularea Adresei C.N.A.S. nr. X din 19 septembrie 2012, nr. Y din 19 septembrie 2012, nr. Z din 19 septembrie 2012 prin care aceasta a soluționat contestațiile formulate de reclamante împotriva datelor cu privire la valoarea vânzărilor suportate din F.N.U.A.S.S. și bugetul M.S. comunicate prin mesajul electronic emis în data de 1 august 2012; anularea parțială a adresei transmise prin mesajul electronic emis în data de 1 august 2012 prin care C.N.A.S.

a comunicat reclamantelor valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din F.N.U.A.S.S. și bugetul M.S. pentru trimestrul II/2012, conform declarațiilor furnizorilor de servicii medicale și de medicamente, precum și valoarea vânzărilor individuale din trimestrul II/2012 suportate din F.N.U.A.S.S. și bugetul M.S. centralizate conform declarațiilor fiecărui plătitor al contribuției. 1.2. Întâmpinarea formulată în cauză În faza scrisă prealabilă judecății, pârâta C.N.A.S. a formulat întâmpinare la data de 23 aprilie 2013, prin care a solicitat, respingerea acțiunii, susținând că aceasta este neîntemeiată, Notificarea din 31 iulie 2012 prin care pârâta a transmis datele necesare în vederea stabilirii și achitării contribuției clawback aferentă trimestrului II al anului 2012 fiind corect întocmită.

1.3. Soluția instanței de fond Prin Sentința nr. 1.963 din 12 iunie 2013, Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de reclamantele N.E.L., N.P.G., O.C., în contradictoriu cu pârâta C.N.A.S. și a anulat adresele C.N.A.S. nr. X/Y/Z din 19 septembrie 2012 de soluționare a contestațiilor și adresa (notificarea) transmisă electronic la 1 august 2012 privind valoarea vânzărilor individuale din trimestrul II/2012. Pentru a motiva această sentință, prima instanță a reținut că la data de 1 august 2012 reclamantei i-a fost comunicată de către pârâtă, pe cale electronică, Notificarea cu privire la valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente (VTt) suportate din F.N.U.A.S.S. și bugetul M.S.

pentru trimestrul II/2012, precum și valoarea vânzărilor individuale (Vit) din trimestrul II/2012 suportate din F.N.U.A.S.S. și bugetul M.S., centralizate conform declarațiilor fiecărui plătitor al contribuției. Reclamanta a contestat pe cale administrativă notificarea, însă pârâta a considerat tardivă contestația. A criticat, atât acest aspect, cât și caracterul excesiv al contribuției decurgând din limitarea prețului maximal de producător la cel mai mic nivel din Europa, în condițiile unor termene foarte lungi de plată; stabilirea valorii consumului de referință la nivelul anului 2009 în situația unei creșteri foarte mari a consumului în anul 2011 și includerea TVA aferentă prețului de decontare în baza de calcul a contribuției trimestriale, ulterior arătând că înțelege să conteste doar includerea TVA în baza de calcul.

Prima instanță a apreciat că, în cauză, se reclamă în principal, caracterul excesiv al contribuției, iar Constituția României consacră în art. 56 alin. (2) principiul așezării juste a sarcinilor fiscale în cadrul sistemului legal de impuneri. S-a avut în vedere că în materie fiscală, este de principiu că impozitele și taxele se aplică asupra materiei impozabile - venit, profit, valoarea bunului, nu și asupra altor impozite sau taxe, acest aspect rezultând și din definițiile date de lege diverselor impozite, taxe și contribuții, care se referă la, în funcție de care se formează baza de calcul. A mai reținut instanța de fond că prin Decizia nr. 39/2013, publicată în M. Of. nr. 100 din 20 februarie 2013, Curtea Constituțională a constatat ca fiind neconstituțională sintagma "care include și taxa pe valoare adăugată" din cuprinsul art. 3 1 alin. (5) al O.U.G.

nr. 77/2011, Curtea reținând în considerente că "fiscalitatea nu a fost așezată pe baze rezonabile, conducând la o supraimpozitare a aceluiași tip de venit, o dată prin reținerea și virarea taxei pe valoarea adăugată încasată, iar a doua oară, prin raportarea sumelor încasate, inclusiv taxa pe valoare adăugată ce constituie un impozit pe circulația mărfii, la un coeficient prestabilit, în vederea calculării unei taxe parafiscale". În această modalitate de reglementare se încalcă și principiul proporționalității care trebuie să însoțească orice ingerință a statului în proprietatea privată, ca atare sunt întemeiate și criticile raportate de la art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În cauză, astfel cum s-a arătat anterior, Notificarea din data de 1 august 2012, referitoare la contribuția clawback aferentă trimestrului II/2012, a avut în vedere formula de calcul statuată la art. 3 1 alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011. Ori, în noul context legal determinat de constatarea neconstituționalității parțiale a textului de lege aplicabil, nu mai pot fi reținute ca fiind suficiente pentru justificarea legalității actelor contestate apărările pârâtei din cuprinsul întâmpinării, în sensul că nu a făcut decât să aplice dispozițiile legale care prevedeau expres includerea TVA. 2. Instanța de recurs 2.1. Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta C.N.A.S.

considerând că hotărârea este nelegală și netemeinică și s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și respingerea cererii ca neîntemeiată. În motivele de recurs s-a arătat că prin raportare la argumentele privind medicamentele precizate în acțiunea introductivă de instanță al căror termen de valabilitate urma să expire în perioada 4 ianuarie 2010 - 6 ianuarie 2011, acestea au fost evidențiate chiar de către reclamantă ca fiind medicamente pentru care datorează contribuția trimestrială, astfel cum rezultă din Declarația din 28 octombrie 2011 depusă conform art. 4 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2011.

Prin raportare la susținerile intimatei cu privire la faptul că în lista comunicată intimatei reclamante se regăsește un produs retras de pe piață încă din anul 2009, respectiv medicamentul M. evidențiat în listă cu o valoare de 1.611 RON, s-a arătat că acesta se regăsește în lista medicamentelor pentru care intimata-reclamantă datorează contribuția trimestrială, depusă de aceasta la C.N.S.A.S. cu Adresa din 28 octombrie 2011 în baza art. 4 alin. (2) din O.U.G. nr. 77/2011 și că același medicament se regăsește și în Catalogul național al prețurilor medicamentelor de uz uman autorizate de punerea pe piață - octombrie 2011. În ceea ce privește susținerile că sumele indicate în lista transmisă de către C.N.A.S.

suportate din fondurile publice sunt mai mari decât sumele obținute de farmacii prin vânzarea acelorași produse în aceeași perioadă de referință, raportate prin studiile de piață efectuate de societatea C. România s-a arătat de către recurenta-pârâtă că orice interpretare care excede normelor de interpretare legislativă nu intră în atribuțiile statuate de legislația în domeniu, iar aplicarea unor procedee de comparație cu date estimate, care exced dispozițiilor legale și nu pot fi considerate dovezi certe privind consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate. În motivele de recurs s-a arătat că instanța de fond a făcut referire la introducerea TVA în baza de calcul aferentă trimestrului IV/2011, la dispozițiile art. 3 alin. (3) din O.U.G.

nr. 77/2011 și la dispozițiile Ordinului președintelui C.N.A.S. nr. 927/2011, ale Ordinului președintelui C.N.A.S./M.S. nr. 1.518/890/2011 și ale Ordinului M.S./președintele C.N.A.S. nr. 864/538/2011. S-a mai precizat că deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și produc efecte numai pentru viitor, astfel încât după intrarea în vigoare a O.G. nr. 17/2012, s-a eliminat din calculul contribuției clawback suma reprezentând taxa pe valoare adăugată. Potrivit art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011, obligația ce incumbă C.N.A.S.

este aceea de a transmite în format electronic deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanților legali ai acestora, până la finele lunii următoare expirării trimestrului pentru care se datorează contribuția, consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate, în condițiile în care consumul de medicamente de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate este calculat în baza prețului de referință suportat din bugetul F.N.U.A.S.S. și M.S., care include și TVA.

În consecință, s-a considerat că intimata nu poate invoca propria culpă cu privire la modul în care a calculat cuantumul contribuției clawback, având în vedere obligațiile ce-i incumbă potrivit prevederilor legale mai sus menționate, în condițiile în care consumul total trimestrial de medicamente a fost stabilit în conformitate cu prevederile legale în vigoare și că o eventuală includere a TVA în taxa de clawback poate afecta cel mult declarația depusă de reclamant la A.N.A.F. și nicidecum notificarea emisă de C.N.A.S. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 2.2.

Soluția instanței de recurs După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente: Instanța de fond a fost învestită de reclamante cu soluționarea acțiunii în anulare a notificărilor prin care i s-a comunicat procentul de contribuție clawback aferent trimestrului II al anului 2012. Deși au fost invocate mai multe motive de anulare a notificării, instanța de fond a admis acțiunea și a anulat notificările ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 39/2013 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 1 alin. (5) al O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, astfel cum a fost completată prin O.U.G.

nr. 110/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile sănătății și protecției sociale, cu referire expresă la sintagma "care include și taxa pe valoarea adăugată", de către Curtea Constituțională. În motivele de recurs, recurenta C.N.A.S. a formulat critici atât sub aspectul incidenței Deciziei nr. 39/2013 a Curții Constituționale, dar și în privința altor aspecte invocate de reclamantă, dar nereținute ca motiv de anulare a notificărilor de către instanța de fond. În privința criticilor referitoare la introducerea TVA în baza de calcul aferentă trimestrului II/2012, se constată că acestea sunt nefondate. Instanța de fond a admis acțiunea având în vedere că prin Decizia nr. 39/2013 a Curții Constituționale s-a statuat că sintagma "care include și taxa pe valoarea adăugată" din cuprinsul art. 3 1 alin. (5) din O.U.G.

nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, astfel cum a fost completată prin O.U.G. nr. 110/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative este neconstituțională și s-a apreciat că notificările sunt nule pentru că acestea au stabilit contribuția reclamantei în baza unei formule care include TVA. Recurenta, în motivele de recurs a reluat prevederile legale din O.U.G. nr. 77/2011 și Ordinului președintelui C.N.A.S. nr. 927/2011 și că, în baza art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2011, stabilirea, calculul și declararea contribuției se efectuează de către persoanele obligate la plata acestora și că reclamanta nu-și poate invoca propria culpă, dar aceste susțineri nu au în vedere motivul pentru care instanța de fond a anulat notificările ce vizau plata contribuției pentru trimestrul II/2012.

Este adevărat că reclamanta avea obligația, pe baza informațiilor furnizate de C.N.A.S., să stabilească, să calculeze și să declare contribuția, dar pentru că art. 3 1 alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011 prevedea, la momentul depunerii declarațiilor că prețul de referință include și TVA și cum ulterior a fost declarată ca neconstituțională tocmai sintagma "care include și taxa pe valoare adăugată", notificarea pentru trimestrul II/2012, în care este inclus și TVA, nu poate fi menținută tocmai sub acest aspect al includerii TVA. Dacă s-ar accepta punctul de vedere al recurentei ar însemna că, deși textul legal în baza căruia a fost emisă notificarea a fost declarat parțial ca fiind neconstituțional, notificarea să nu poată fi anulată numai pentru că la momentul emiterii sale legea prevedea și includerea TVA.

S-ar nesocoti în același timp dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituție care prevăd că "deciziile Curții Constituționale se publică în M. Of. al României și că de la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor", dar și ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, conform cărora deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. Pornind de la aceste dispoziții, în mod corect, instanța de fond a dispus anularea notificărilor pentru trimestrul II/2012 pentru că acestea conțin și TVA.

În raport de caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, deciziile de admitere a excepțiilor de neconstituționalitate sunt obligatorii pentru autoritățile publice și urmează a fi aplicate de acestea de la data publicării, dar și pentru instanța de judecată, în cauzele aflate pe rolul acestora la momentul publicării deciziei Curții Constituționale, iar acestea sunt obligate să le aplice în cazul în care dispozițiile declarate ca neconstituționale sunt incidente. Aceasta nu echivalează cu o aplicare retroactivă, deoarece raporturile juridice în discuție nu s-au definitivat, fiind contestate de cei interesați, astfel că nu pot fi încadrate în categoria situațiilor juridice trecute la care nu se aplică legea nouă.

Această interpretare a fost consacrată în jurisprudența Curții Constituționale, care a stabilit că deciziile sale de admitere a unei excepții de neconstituționalitate sunt obligatorii pentru autoritățile publice și urmează a fi aplicate de acestea de la data publicării, iar de instanțele de judecată în cauzele pendinte la momentul publicării în care respectivele dispoziții sunt aplicabile (Decizia nr. 223 din 13 martie 2012 a Curții Constituționale). Referitor la criticile din celelalte motive de recurs formulate, acestea nu vor mai fi analizate deoarece nu au făcut obiectul analizei instanței de fond și vizează aspecte de nelegalitate invocate în cadrul acțiunii adresate instanței de fond.

Având în vedere soluția instanței de fond și motivul pentru care s-a dispus anularea notificării, recurenta va putea emite, în condițiile legii, o nouă notificare, în raport de volumul încasărilor și al vânzărilor, dar care să nu includă TVA, așa cum a stabilit instanța de contencios constituțional. De aceea, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta C.N.A.S. împotriva Sentinței nr. 1963 din 12 iunie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 martie 2015. Procesat de GGC - N