ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 16/2016

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 05 februarie 2015 pe rolul Tribunalului Argeș sub nr. 596/109/2015, reclamanții G.R. și G.M., au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Constanța, Tribunalul Constanța, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Suceava, C.S.M. și I.N.M., obligarea acestora la calculul și plata dobânzii legale aferente titlurilor executorii anexate cererii de chemare in judecată. În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat, în esență, că prin neplata la scadență a drepturilor salariale recunoscute prin titlurile executorii li s-a creat un prejudiciu ce poate fi reparat prin acordarea dobânzii legale.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1082 și art. 1088 C. civ. art. 1531, din N.C.C. și Decizia nr. 2/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prin sentința civilă nr. 1349 din 04 iunie 2015, Tribunalul Argeș a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București. Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul Argeș a reținut că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 127 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, reclamanții neavând calitatea de judecători la Tribunalul București, instanță competentă în soluționarea, în primă instanță a cauzei, ci la Curtea de Apel București.

Învestit prin declinare, Tribunalul București prin sentința civilă nr. 11845 din 20 noiembrie 2015 a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, și constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia, în raport de dispozițiile art. 136 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul București a reținut următoarele: În analiza competenței instanței judecătorești la care trebuie introdusă cererea formulată de una dintre persoanele la care se referă dispozițiile art. 127 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc.

civ., trebuie avută în vedere nu numai instanța la care funcționează acesta, ci și curtea de apel în circumscripția căreia se află această instanță, întrucât legiuitorul nu a avut în vedere doar instanța de același grad cu cea la care funcționează reclamantul, ci a avut în vedere și posibilitatea exercitării căilor de atac, aceasta fiind rațiunea pentru care a făcut trimitere la circumscripția curții de apel în care se află instanța unde se introduce cererea. Reclamanții, având funcția de judecători la Curtea de Apel București în aplicarea dispozițiile art. 127 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., au depus cererea de chemare în judecată la Tribunalul Argeș, ca instanță competentă în soluționarea cauzei aflată în circumscripția curții de apel învecinate celei în care aceștia își desfășoară activitatea.

Cu privire la conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține următoarele: Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ. „Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflat în circumscripția oricăreia dintre curtea de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea." Aceste dispoziții legale au un caracter imperativ și obligă reclamantul, având una din calitățile enumerate în textul legal și care funcționează în cadrul instanței competente să soluționeze cauza, să sesizeze una din instanțele de același grad din raza unei curți de apel învecinate.

Noțiunea de "instanța la care își desfășoară activitatea" prevăzută de textul legal enunțat trebuie interpretată în sens larg, cu privire la toate ciclurile procesuale ale judecății, întrucât finalitatea acestei dispoziții este acela de a evita cazurile de bănuială legitimă care duc la formularea de cereri de strămutare. Prin urmare, rațiunea pentru care legiuitorul a înțeles să reglementeze o astfel de situație a fosta aceea de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare a cauzei din pricina calității părților, acesta fiind și în acord cu jurisprudența C.E.D.O. care a reținut că, în aprecierea imparțialității obiective, aparențele au un rol deosebit deoarece într-o societate democratică tribunalele trebuie să inspire deplină încredere justițiabililor (cauza Cubber contra Belgiei și cauza Piersack contra Belgiei).

În speță, reclamanții au calitatea de judecători la Curtea de Apel București în circumscripția căreia se află Tribunalul București, ca instanță competentă teritorial și material în soluționarea cauzelor având ca obiect drepturi bănești, cum este cazul în speță. Norma cuprinsă în art. 127 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. trebuie interpretată în sensul avut în vedere de legiuitor în momentul edictării acestuia în sensul în care necompetența teritorială absolută privește toate instanțele aflate în circumscripția curții de apel a instanței sau parchetului la care reclamanții, în calitatea lor de magistrați sau grefieri, își desfășoară activitatea. Împrejurarea că reclamanții nu funcționează efectiv la instanța competentă material și teritorial în judecarea pricinii în primă instanță, respectiv Tribunalul București, nu este în măsură să înlăture aplicabilitatea dispozițiilor art. 127 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc.

civ. Față de cele ce preced, instanța competentă teritorial să soluționeze prezenta pricină este Tribunalul Argeș, în favoarea căreia va fi stabilită competența de soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei având ca obiect drepturi bănești, formulată de reclamanții G.R. și G.M., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Constanța, Tribunalul Constanța, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Suceava, C.S.M. și I.N.M., în favoarea Tribunalului Argeș. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 ianuarie 2016.