ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1011/2014

Deliberând în condițiile art. 395 coroborat

cu dispozițiile art. 494 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură

civilă, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei

Curți la data de 3 februarie 2014, reclamantul SSL Craiova a formulat recurs

împotriva Deciziei civile nr. 16 din 14 ianuarie 2014 pronunțată de Curtea de

Apel Craiova, secția I civilă, prin care a fost respins, ca nefondat, apelul

declarat de acesta.

În motivarea recursului, recurentul susține

că sunt incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8,

respectiv pct. 6 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Prin rezoluția din 11 februarie 2014, a fost

dispusă întocmirea raportului asupra admisibilității căii de atac, în

condițiile art. 493 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură

civilă.

După întocmirea raportului asupra

admisibilității în principiu a recursului, prin rezoluția din aceeași dată, în

condițiile art. 493 alin. (4) din Legea nr. 134/2010, a fost dispusă

comunicarea acestuia părților în vederea formulării unor puncte de vedere în

termen de 10 zile de la comunicare.

Conform dovezilor atașate la dosarul cauzei,

la data de 17 februarie 2014 raportul asupra admisibilității recursului a fost

comunicat recurentului SSL Craiova, intimaților S.C.C. SA București și S.C.C.

SA Craiova.

În termenul legal prevăzut de art. 493 alin.

(4) teza I, respectiv la 26 februarie 2014, recurentul a formulat punct de

vedere.

Analizând în condițiile art. 486 din Legea

nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă cererea de recurs formulată,

Înalta Curte constată că aceasta nu îndeplinește condițiile de formă și

urmează, în consecință, să o anuleze, pentru următoarele considerente:

Art. 486 alin. (1) lit. a) și lit. e) din

Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă prevede că, în afară de

datele de identificare ale recurentului, cererea de recurs trebuie să cuprindă

și pe cele ale avocatului, respectiv ale consilierului juridic care întocmește

cererea, în condițiile în care, potrivit noilor reglementări procedurale, în

recurs părțile nu mai pot redacta cereri decât prin intermediul avocatului sau

consilierului juridic și nu mai pot compărea singure în fața instanțelor de

judecată, ci numai asistate sau reprezentate de avocat sau consilier juridic.

În acest sens au fost edictate prevederile art. 83 alin. (3) și art. 84 alin.

(2) din actul normativ menționat referitoare la reprezentarea convențională a

părților în recurs. Art. 486 din Legea nr. 134/2010 prevede la alin. (2)

obligativitatea anexării cererii de declarare a căii de atac și a

împuternicirii avocațiale sau a delegației consilierului juridic.

De asemenea, potrivit art. 13 alin. (1) din

Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, "În recurs, cererile

și concluziile părților nu pot fi formulate și susținute decât prin avocat sau,

după caz, consilier juridic, cu excepția situației în care partea sau

mandatarul acesteia, soț sau rudă până la gradul al doilea inclusiv este

licențiată în drept". Prin urmare, Înalta Curte reține că numai în cazul

reprezentării legale a persoanelor fizice, dacă mandatarul este soț sau rudă

până la gradul al doilea grad inclusiv și este licențiat în drept, asistarea

acestuia de către avocat nu este cerută în etapa procesuală a recursului. În

ceea ce privește reprezentarea persoanelor juridice, întrucât nu se poate pune

problema rudeniei mandatarului cu persoana juridică, în etapa procesuală a

recursului subzistă obligația legală a asistării persoanei juridice de către

avocat sau de către consilier juridic, prin raportare la dispozițiile art. 80

alin. (5) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, care face

trimitere la art. 84 alin. (2) din același act normativ. În conformitate cu

acest din urmă text de lege, la redactarea și motivarea cererii de recurs,

precum și în exercitarea și susținerea căii de atac, persoanele juridice vor fi

asistate, sau după caz, reprezentate, sub sancțiunea nulității, numai de către

un avocat sau de către un consilier juridic.

Sancțiunea prevăzută pentru lipsa oricăreia

dintre mențiunile la care se referă alin. (1) lit. a) și c) - e) a art. 486 din

Legea nr. 134/2010 precum și a oricăruia dintre documentele la care se referă

alin. (2) este prevăzută generic ca fiind nulitatea.

Conform art. 176 alin. (1) pct. 2 din Legea

nr. 134/2010, în ceea ce privește încălcarea dispozițiilor referitoare la

reprezentarea procesuală, nulitatea nu este condiționată de existența unei

vătămări.

Este adevărat că art. 82 alin. (1) din Legea

nr. 134/2010 reține obligația instanței, care constată lipsa dovezii calității

de reprezentant, de a da un termen pentru acoperirea acesteia. Același art. 82

în alin. (1) se referă la obligația care incumbă instanței, ce constată lipsa

dovezii calității de reprezentant și după acordarea unui termen în acest sens,

de a anula cererea.

În procedura filtrului, verificarea dovezilor

calității de reprezentant va fi făcută în temeiul art. 493 alin. (3) din Legea

nr. 134/2010, însă obligația instanței de a acorda termen nu este incidentă și

în situația în care recursul nu a fost redactat și semnat de un avocat sau

consilier juridic.

În cauza de față, cererea de recurs a fost

formulată de reclamantul S.S.E.L.C. Craiova prin reprezentant, M.I., în

calitate de lider de sindicat.

Prin raportul asupra admisibilității în

principiu a recursului, s-a precizat că cererea nu îndeplinește condițiile de

formă stabilite sub sancțiunea nulității, necuprinzând următoarele mențiuni:

numele și prenumele consilierului juridic sau a avocatului care a întocmit

cererea de recurs, conform art. 84 alin. (2) C. proc. civ.; împuternicirea

avocațială sau delegația pentru consilierul juridic care a redactat cererea de

recurs, conform prevederilor art. 13 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 84

alin. (2), cu aplicarea art. 85 alin. (3) C. proc. civ., semnătura avocatului

sau, după caz, a consilierului juridic. De asemenea, a fost menționat faptul că

cererea de recurs este însoțită de încă un exemplar de pe cerere pentru

comunicare, lipsind împuternicirea avocatului sau delegația consilierului

juridic care reprezintă partea, conform art. 84 alin. (2) din Legea nr.

134/2010.

Ulterior, urmare a comunicării raportului,

recurentul a transmis împuternicirea de reprezentare pentru M.I., împreună cu o

copie de pe diploma de licență a acestuia care dovedește că este licențiat în

drept al Facultății de Drept și Administrație Publică din cadrul U.S.H. precum

și o copie de pe cartea de identitate, conform dovezilor existente la dosar.

Instanța constată că, față de înscrisurile

depuse la dosar de recurent, cererea de recurs nu îndeplinește exigențele art.

486 din Legea nr. 134/2010, întrucât nu este redactată de un avocat sau de un

consilier juridic, nu are atașată dovada împuternicirii sau a delegației și

nici nu este semnată de un astfel de reprezentant.

Împrejurarea că liderul de sindicat, M.I.,

cel care a redactat și semnat cererea de recurs în numele și pentru sindicatul

recurent, are pregătire juridică, fiind licențiat în drept, nu îi conferă

acestuia calitatea de reprezentant în condițiile art. 84 alin. (2) din Legea

nr. 134/2010, chiar cu împuternicire în acest sens. Excepția instituită de

prevederile art. 13 alin. (2), privind pregătirea juridică a mandatarului aflat

în relație de rudenie cu partea, persoană fizică, este de strictă interpretare

și aplicare, nefiind incidentă în cauză.

Pe cale de consecință, actul procedural

întocmit fără respectarea condițiilor de reprezentare este supus sancțiunii

nulității.

Prin urmare, pentru considerentele mai sus

expuse și în raport de dispozițiile art. 486 alin. (3) din Legea nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă, Înalta Curte va anula recursul declarat de

Sindicat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul

S.S.E.L.C. Craiova pentru membrii de sindicat B.M., B.I., B.Ia, B.Ib, C.L.,

C.P., C.G., D.I., D.Ia., D.V. împotriva Deciziei nr. 16 din 14 ianuarie 2014 a

Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26

martie 2014.

Procesat

de GGC - CL