- Instanța
- Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția de contencios administrativ și fiscal
- Data
- 2 februarie 2015
Decizia nr. 363/2015 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 2662/2013 a Curții de Apel București
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 2662 din 18 septembrie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată și precizată de reclamanta SC H.C.D.F. SRL, în contradictoriu cu pârâții M.S., C.A. - fost ministru, B.M. - D.O.P.S., D.T. și Consiliul Local Țăndărei, ca lipsită de interes cererea de anulare și obligare eliberare acte și ca nefondată cererea de obligare la plata daunelor. Împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel București a declarat recurs reclamanta SC H.C.D.F. SRL. În raport cu dispozițiile art. 137 C. proc.
civ., înainte de a proceda la analiza cererii de recurs, Înalta Curte constată că, deși a fost citată cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 2,00 lei și timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei, conform dovezii anexate la fila nr. 7 a dosarului de recurs, recurenta-reclamantă nu și-a îndeplinit această obligație legală. În atare situație, instanța de control judiciar va face aplicarea prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și ale art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995, dispunând anularea recursului ca netimbrat. PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D ECIDE Anulează recursul declarat de reclamanta SC H.C.D.F. SRL împotriva sentinței civile nr. 2662 din 18 septembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 februarie 2015.