ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 569/2016
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 569/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 569/2016
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secția comercială și de contencios administrativ, la data de 12 septembrie 2000, sub nr. de Dosar nr. x/C/2000, reclamanta SC A. SRL Târgu Carbunești.
În contradictoriu cu pârâta SC B. SA Ploiești, a solicitat instanței obligarea pârâtei la plata sumei de 248.354.962 lei, actualizată în raport cu rata inflației, reprezenând contravaloarea lucrări executate și neachitate și cheltuieli de judecată.
Prin sentința nr. 45 din 23 ianuarie 2001, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția comercială și de contencios administrativ, a fost respinsă acțiunea reclamantei, instanța reținând că operează autoritatea lucrului judecat, în raport de sentința civilă nr. 948 din 16 iulie 1997, prin care pârâta a fost obligată la plata sumei de 32.906.193 lei, reprezentând contravaloare lucrări.
Reclamanta SC A. SRL Târgu Cărbunești a formulat apel împotriva acestei sentințe, apel soluționat prin Decizia civilă nr. 1 din data de 29 ianuarie 2002, pronunțată în Dosarul nr. x/C/2001 de Curtea de Apel Craiova, în sensul respingerii căii de atac ca nefondate.
Recursul declarat de reclamanta SC A. SRL Târgu Cărbunești a fost admis prin Decizia nr. 1357/2004 din 20 aprilie 2004, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, în sensul casării Deciziei civile nr. 1 din 29 ianuarie 2002 și a trimiterii cauzei spre rejudecare.
Prin decizia nr. 185 din 26 mai 2005, pronunțată în rejudecare, după casare, Curtea de Apel Craiova a admis apelul reclamantei, iar după evocarea fondului a admis cererea de chemare în judecată formulată și precizată la data de 03 februarie 2005 de reclamanta SC A. SRL Târgu Cărbunești și a obligat pârâta la plata sumei de 1.064.311.643 lei, reprezentând contravaloare lucrări actualizate la data de 31 octombrie 2004 și în continuare, până la data achitării efective a debitului.
Recursul declarat de pârâta SC B. SA Ploiești a fost admis de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, prin Decizia nr. 2329 din 22 iunie 2006, pronunțată în Dosarul nr. x/1/2005, fiind casată Decizia nr. 185 din 26 mai 2005 și a trimisă cauza spre rejudecare.
Prin Decizia nr. 159 din 25 iunie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în Dosarul nr. x/54/2006, în rejudecare, după casare, a fost respinsă acțiunea precizată de reclamanta SC A. SRL Târgu Cărbunești.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC A. SRL Târgu Cărbunești, motivat, în esență, pe următoarele considerente:
Decizia recurată a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art. 304 pct. 7 C. proc. civ., deoarece nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii.
A arătat recurenta că, la rejudecarea apelului, instanța a încălcat prevederile art. 315 alin. (1) C. proc. civ. și nu a respectat prevederile Deciziei civile nr. 2329 din 22 iunie 2006, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, unde se arată că pentru stabilirea situației de fapt se impune administrarea unei expertize tehnice, care să stabiliească categoriile de lucrări noi, efectuate după luna martie 1996, care nu au fost luate în considerare și care au fost achitate de pârâta-recurentă în executarea sentinței nr. 948 din 10 iulie 1997 a Tribunalului Dolj și a unei expertize contabile care să stabilească sumele ce trebuie plătite drept contravaloare a acestor lucrări noi, executate de intimata-reclamantă.
A arătat, de asemenea, recurenta, că decizia civilă atacată este nelegală și netemeinică, fiind dată cu încălcarea prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., instanța de apel pronunțând o hotărâre bazată pe un raport de expertiză nul.
În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 7 și pct. 9, art. 312 C. proc. civ. din 1865.
În prealabil analizei motivelor de recurs, Înalta Curte, în considerarea dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., va cerceta cu prioritate excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei-pârâte SC B. SA Ploiești, invocată din oficiu.
Capacitatea procesuală de folosință constă în aptitudinea persoanei de a avea drepturi și obligații în plan procesual, aceasta subzistând pânâ la data încetării persoanei juridice.
Art. 41 C. proc. civ. prevede că „orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată".
Persoanele care nu au folosința drepturilor civile nu pot sta în judecată și nici nu pot exercita vreun drept la acțiune. Persoanele juridice dobândesc capacitatea de folosință în momentul înregistrării lor și o pierd odată cu radierea.
În speța de față, s-a dovedit că, în ceea ce o privește pe intimata-pârâtă, prin sentința civilă nr. 314 din 24 martie 2015, pronunțată de Tribunalul Prahova, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal - Birou Faliment, în Dosarul nr. x/105/2007 s-a dispus închiderea procedurii falimentului și radierea societății din evidențele registrului comerțului.
Prin decizia nr. 2352 din 28 septembrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, a fost respins ca nefondat recursul declarant de creditoarea Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului împotriva sentinței civile nr. 314 din 24 martie 2015.
La data de 25 mai 2015, intimata-pârâtă SC B. SA Ploiești a fost radiată din evidențele registrului comerțului, fapt pentru care, aceasta este lipsită de capacitatea de a avea drepturi și obligații, în plan procesual.
Pentru acest motiv, Înalta Curte, în raport de prevederile art. 41 C. proc. civ., va admite excepția lipsei capacității de folosință a intimatei-pârâte SC B. SA Ploiești și, în consecință, va respinge recursul reclamantei SC A. SRL Târgu Cărbunești împotriva Deciziei nr. 159 din 5 iunie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, ca fiind formulat împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei - pârâte SC B. SA Ploiești prin Administrator Judiciar C. SPRL București.
Respinge recursul declarat de recurenta - reclamantă SC A. SRL Târgu Cărbunești împotriva Deciziei nr. 159 din 5 iunie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, ca fiind formulat împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 martie 2016.