ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1249/2016

Decizia nr. 1249/2016

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea din 30 iunie 2011, reclamantul A. - Roșiorii de Vede, a chemat în judecată pe pârâtele SC B. SRL - București și C., solicitând obligarea acestora la plata sumei de 859.165,77 lei, cu titlu de despăgubiri civile.

Prin sentința civilă nr. 21 din 16 ianuarie 2013, Tribunalul Teleorman a respins acțiunea, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că, prin procesul verbal contravențional din 12 mai 2011, întocmit de Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, reclamantul A. - Roșiorii de Vede a fost sancționat cu o amendă în cuantum de 200.000 lei, pentru încălcarea unor prevederi din O.U.G. nr. 34/2006 aprobată prin Legea nr. 337/2006 cu modificările și completările ulterioare, constând în cumpărarea unor bunuri prin achiziție directă, cu ocolirea procedurii de achiziție publică pe bază de cerere și ofertă.

Prin Decizia nr. 17/200/11, Curtea de Conturi a României a decis ca reprezentanții spitalului să stabilească întinderea prejudiciului creat bugetului spitalului, ca urmare a anulări procedurilor de atribuire prin cerere și ofertă, efectuarea unei cercetări administrative privind identificarea persoanelor care prin acțiunea sau inacțiunea lor au cauzat acest prejudiciu și să se treacă la recuperarea acestuia prin orice mijloace legale.

Reclamantul, prin Decizia nr. 64 din 23 iunie 2011 a constituit comisia pentru realizarea măsurilor dispuse de Curtea de Conturi care a întocmit raportul nr. 3384 din 29 iunie 2011, prin care s-a stabilit că prejudiciul adus bugetului spitalului este în sumă de 859.165,77 lei și este cauzat de îndeplinirea defectuoasă a clauzelor din contractul încheiat de cele două pârâte.

Deși instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și a acordat termen pentru administrarea acestei probe, reclamantul nu a depus la dosarul cauzei Raportul nr. 3384 din 29 iunie 2011.

Pentru angajarea răspunderii civile a pârâților, reclamantul trebuia să dovedească fie că aceștia au încălcat clauzele contractuale, fie că au săvârșit o faptă delictuală în condițiile art. 998-999 din V.C.C., în vigoare la data când reclamantul susține că fost săvârșită fapta. Sarcina probei revine reclamantului conform art. 1169 din V.C.C., în vigoare conform art. 230 lit. a din Legea nr. 71/2011.

Din probele administrate, nu a rezultat că pârâtele au săvârșit fapta ce le este imputată de reclamant, că prejudiciul pretins este rezultatul activității acestora, modalitatea în care a fost stabilită despăgubirea pretinsă și dacă între activitatea desfășurată de pârâți și prejudiciu există legătură de cauzalitate. Procesul verbal contravențional și decizia Curții de Conturi nu sunt suficiente pentru a se reține că pârâții se fac vinovați de producerea vreunui prejudiciu reclamantului în procedura de achiziții publice organizată în cursul anului 2009.

Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul A.

Prin Decizia civilă nr. 296/A din 5 iunie 2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a fost admis apelul formulat de apelantul-reclamant A., împotriva sentinței civile nr. 21 din 16 ianuarie 2013 pronunțată de Tribunalul Teleorman în Dosarul nr. x/292/2011, în contradictoriu cu intimații-pârâți SC B. SRL. A fost schimbată sentința în sensul că a fost admisă acțiunea. Au fost obligate pârâtele să plătească reclamantului suma de 859.165,77 lei, daune și 2.350 lei cheltuieli de judecată.

Conform art. 998 C. civ., temei juridic pe care reclamantul și-a întemeiat acțiunea, orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a cauzat a-l repara, iar conform art. 35 din Decretul nr. 3/J/1954, faptele ilicite ale organelor persoanei juridice atrag și răspunderea personală a celei ce Ie-a săvârșit, față de persoana juridica.

Din analiza prevederilor legale suscitate rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția celui care a cauzat un prejudiciu.

Din probele administrate, a rezultat cu evidență, că prin cumpărarea pe bază de achiziții directă a produselor din lista de dotări a noului sediu al A. Roșiorii de Vede, cu ocolirea procedurii de achiziție publică pe bază de cerere și ofertă reglementată prin O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziții publice, s-a produs reclamantului un prejudiciu de 859.165,77 lei.

Acest cuantum al prejudiciului a rezultat din diferența dintre prețurile de achiziție din facturi și ofertele de vânzare online pentru produse identice sau similare din luna noiembrie 2009 (1.161.668,8 lei - 355.003,03 lei), 806.665,77 lei + 52.500 lei. amendă achitată de reclamantă.

Prejudiciul astfel calculat este cert, în raport de cele 55 de repere comparate, iar o reluare a calcului la 98 de repere reținute de Curtea de Conturi în evaluarea unui prejudiciu final de 1.129.600 lei, nu este în interesul pârâtelor. Instanța a apreciat interesul acestora în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, care se limitează la un cuantum al prejudiciului de 859.165,77 lei.

Autoritatea contractantă prin reprezentantul său C. a semnat atât documentația de atribuire pentru cele 4 proceduri de achiziție publică prin cereri de oferte anulate în diferite stadii de execuție, cât și notele justificative privind selectarea de achiziție publică întocmite de SC B. SRL, pentru cele 26 de contracte atribuite prin achiziții directe.

La rândul său prestatorul, deși a constatat că din 13 noiembrie 2009 se declanșase procedura de achiziție publică pentru produsele din cele 4 contracte în baza O.U.G. nr. 34/2006, în mod intenționat a divizat aceste contracte în 26 de contracte pentru a se înscrie în valoarea de 15.000 de euro pentru fiecare contract.

Astfel, ambele pârâte au încălcat prevederile art. 23 din O.U.G. ni.34/2006, conform cu care autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență care instituie obligații ale autorității contractante în raport cu anumite praguri valorice.

Din interpretarea prevederilor art. 27 alin. (5), dar și a prevederilor art. 209 din O.U.G. nr. 34/2006, instanța a reținut că și în raport de acestea, pârâta C. a comis o faptă ilicită în sensul art. 998 C. civ., iar pârâta SC B. SRL nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale cu consecința producerii unui prejudiciu de 859.165.77 lei.

Între fapta ilicită a pârâtei C. și prejudiciul cauzat A. Roșiorii de Vede, există raport de cauzalitate de vreme ce, prin încălcarea dispozițiilor legale care reglementează procedura de achiziție publică, s-a produs reclamantului prejudiciu sus menționat.

Fapta ilicită a fost comisă cu vinovăție de către pârâtă, de vreme ce a fost demarată procedura de achiziție publică, dar fără o justificare obiectivă, aceasta a renunțat Ia ea. preferând achiziția directă și acceptând rezultatul produs, constând în achiziționarea unor produse cu preț mai ridicat cu mult peste valoarea ofertelor de pe site-urile online.

Faptul că din comisia de achiziții directe nu a făcut parte și pârâta C., nu o exonerează de propria răspundere asumată în calitatea ei de manager al spitalului, prin încheierea contractului de prestări servicii și semnarea atât a documentației de achiziție publică cât și a celei de achiziție directă, dar și a celor 26 de contracte de vânzare cumpărare.

Nici faptul că aceste din urmă contracte de vânzare cumpărare nu au fost anulate și că prejudiciul nu a fost înregistrat în contabilitate, nu înlătură răspunderea SC B. SRL, care în Ioc să întocmească documentația pentru continuarea procedurii de achiziție publică cum s-a specificat în contractul de servicii, a purces la întocmirea unei documentații de achiziție directă.

Or, conform art. 969 C. civ., convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante. încălcarea, cu intenție, a clauzelor contractului prin nerespectarea obligațiilor asumate (achiziție directă în Ioc de achiziție publică) atrage și răspunderea contractuală a pârâtei SC B. SRL.

Împotriva Deciziei civile nr. 296/A din 5 iunie 2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a declarat recurs pârâta C., întemeiat pe art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.

În dezvoltarea criticilor s-a arătat faptul că soluția pronunțată în apel s-a adoptat cu încălcarea dreptului la apărare și la un proces echitabil al recurentei-pârâte întrucât deși președintele completului de judecată a dispus în ședință publică amânarea pronunțării peste 14 zile pentru ca părțile să depună concluzii scrise, Ia data de 8 iunie 2015 soluția era deja postată, aspect dovedit cu înregistrarea pe suport electronic a ședinței de judecată din 5 iunie2015.

Recurenta mai arată că deși reclamanta nu a solicitat proba cu expertiză pentru stabilirea prejudiciului Ia instanța de fond această probă a fost solicitată și administrată în apel.

Pe fondul cauzei, consideră că, în mod nejustificat instanța de apel a dispus și obligarea recurentei-pârâte Ia plata sumei ce reprezintă eventualul prejudiciu. Acțiunea împotriva celor doi pârâți este întemeiată pe dispozițiile art. 998-999 din V.C.C., reținându-se de către instanța de apel în mod greșit că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale și în ceea ce o privește pe recurentă.

Motivarea instanței de apel referitoare la alegerea firmei de consultanță nu are la bază niciun temei probator.

Instanța de apel și-a motivat soluția pe constatările Camerei de Conturi a Județului Teleorman inserate în Decizia nr. 17/2001, probabil din 2011 și un proces verbal de contravenție din 12 mai 2011 încheiat de Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice însă aceste acte administrative nu stabilesc vinovăția recurentei-pârâte și nici că faptele prin care s-a cauzat prejudiciul îi sunt acesteia imputabile.

Instanța de apel a reținut în sarcina recurentei existența faptei ilicite și a vinovăției și prin prisma faptului că aceasta a semnat cele 26 de contracte de achiziții, însă pentru fiecare categorie de produse au existat comisii de achiziție.

În decizia pronunțată, instanța de apel menționează eronat că fapta ilicită a fost săvârșită cu vinovăție de către recurenta-pârâtă întrucât aceasta în mod nejustificat a renunțat la procedura de achiziție publică declanșată pe Seap. Recurenta nu a avut nicio atribuție în procedura de achiziție, ci doar a vizat o serie de acte după ce acestea erau semnate de persoane cu studii juridice.

Cu privire la prejudiciul reținut recurenta arată că acesta nu este cert astfel cum rezultă din răspunsul la obiectivul nr. 1.1 din raportul de expertiză. Expertul judiciar contabil desemnat nu a stabilit nemijlocit întinderea prejudiciului. Acesta menționează că este incert dar reține valoarea stabilită de curtea de conturi și de comisia formată din angajații reclamantei-intimate. Expertul arată că nu există legătură de cauzalitate între fapta de a diviza cele patru contracte de achiziție și eventualul prejudiciu, ci între aplicarea procedurii de achiziție directă și prejudiciu pentru că nu a existat concurență.

Înalta Curte, analizând recursul prin prisma criticilor formulate constată că acesta este fondat pentru considerentele ce succed.

Recurenta a criticat faptul că soluția pronunțată în apel s-a adoptat cu încălcarea dreptului la apărare și la un proces echitabil întrucât deși președintele completului de judecată a dispus în ședință publică amânarea pronunțării peste 14 zile pentru ca părțile să depună concluzii scrise, la data de 5 iunie 2015 soluția era deja postată.

Prealabil, trebuie subliniat faptul că, deși recurenta a dezvoltat critica subsumat motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., aceasta va fi circumscrisă motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 5 C.pr. civ., prin prisma căruia va fi verificată.

Conform art. 304 pct. 5 C. proc. civ. modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate atunci când prin hotărârea dată. instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2).

În dovedirea susținerilor circumscrise acestui motiv de recurs, recurenta a depus înregistrarea audio a ședinței de judecată din 5 iunie 2015, dată la care a fost pronunțată decizia atacată prin prezentul recurs, înregistrare care confirmă susținerile recurentei că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil.

Conform art. 105 alin. (2) C. proc. civ. actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcționar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor. In cazul nulităților prevăzute anume de lege, vătămarea se presupune până la dovada contrarie.

Având în vedere că instanța s-a pronunțat la termenul de judecată din 5 iunie 2015 deși a aceasta a dispus amânarea pronunțării cu 14 zile, recurentei i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil întrucât nu a mai avut posibilitatea să depună concluzii scrise, aspect esențial față de faptul că recurenta nu a fost asistată de avocatul titular ci de un avocat substituient, pricinuindu-se astfel părții o vătămare ce nu se poate Înlătura decât prin anularea actului de procedură, respectiv hotărârea judecătorească astfel pronunțată.

Față de faptul că a fost găsit fondat acest motiv de recurs, care determină casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului, Înalta Curte, nu va mai analiza celelalte critici.

Întrucât s-a făcut dovada că intimata - pârâtă SC B. SRL a fost radiată, aceasta nemaiavând capacitate procesuală de folosință, nu mai are calitatea de parte In proces.

În raport de cele mai sus reținute, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va admite recursul, va casa decizia atacată și va trimite cauza în vederea rejudecării apelului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta C. împotriva Deciziei civile nr. 296/A din 5 iunie 2015, pronunțată de Curtea de .Apel București, secția a IV-a civilă.

Casează decizia atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 iunie 2016.