ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2572/2015

HOTĂRÂRE

17.11.2015

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2572/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Decizia nr. 2572/2015

Asupra conflictului negativ de competență de fața. constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 26 mai 2014. pe rolul Tribunalului Iași, Sindicatul A., în calitate de reprezentant ai membrilor săi, respectiv: B., C., D., E., F., G., H., I.,J., K., L., M., N., O., P., R., S., T., U., V., X., Z., Y., A.A., B.B., C.C., D.D., E.E., F.F., G.G., H.H., I.I., J.J., K.K., L.L., M.M., N.N., O.O., P.P., R.R., S.S., T.T., U.U., V.V., X.X., Z.Z., Y.Y., A.A.A., B.B.B., C.C.C., D.D.D., E.E.E., F.F.F., G.G.G., H.H.H., I.I.I., J.J.J., K.K.K., L.L.L., M.M.M., N.N.N., O.O.O., P.P.P., R.R.R., S.S.S., T.T.T., U.U.U., V.V.V., X.X.X., Z.Z.Z., Y.Y.Y., A.A.A.A., B.B.B.B., C.C.C.C., D.D.D.D., E.E.E.E., F.F.F.F., G.G.G.G., H.H.H.H. și I.I.I.I., a chemat în judecată pe pârâta CN J.J.J.J. SA, prin K.K.K.K. București, solicitând obligarea acesteia la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs ca urmare a neplății la termen a drepturilor salariale pentru perioada iunie decembrie 2013, în cuantum de 0,04% pe zi de întârziere conform art. 101 din Contractul colectiv de muncă 2013 - 2014 coroborat cu dispozițiile art. 120 alin. (1) și (7) C. proc. fisc. pemru sumele de bani datorate din iunie 2013 și până la data efectivă a acestor sume de bani.

Prin sentința civilă nr. 3070 din 29 septembrie 2014, Tribunalul Iași a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a camei în favoarea Tribunalului București.

În motivarea sentinței s-a reținut că locurile de muncă ale reclamanților sunt în București, că domiciliile acestora sunt în județe diferite din țară, iar avocatul ales este din București.

Acțiunea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului lași nu a fost formulată de Sindicatul A. ci de către reclamanți fiind semnată și ștampilată de avocatul ales al acestora.

S-a reținut că în cauză sunt aplicabile dispoziții le art. 210 din Legea nr. 62/2010, competentă fiind instanța de la domiciliul sau locul de muncă al reclamanților.

Pentru soluționarea unitară a cererii, instanța a optat pentru competența instanței, de la locul de muncă al reclamanților și nu cea în a cărei circumscripție se află domiciliile reclamanților ce impunea declinarea la tribunale diferite.

Tribunalul București, prin sentința civilă nr. 8617 din 23 septembrie 2015, a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat la rândul său, competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului lași și, constatând ivit conflictul negativ de competență a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

Tribunalul București a reținut că cererea a fost formulată de reclamanți prin Sindicatul A. ce își are sediul în lași,iar potrivit art. 28 alin. (3) din Legea dialogului social, sindicatele au calitate procesuală activă. Întrucât organizației sindicale i se recunoaște legitimarea procesuală activă în determinarea competenței teritoriale sunt aplicabile dispozițiile art. 269 alin. (2) C. muncii, instanța competentă fiind cea de la sediul sindicatului.

Această soluție se aplică și în cazul în care organizația sindicala acționează pentru valorificarea drepturilor subiective ale mai multor membrii de sindicat ce își au domiciliile în circumscripțiile unor tribunale diferite.

De asemenea, s-a statuat că în cauză este incidența Decizia nr. 1/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la calitatea procesuală activă a organizațiilor sindicale în acțiunile promovate în numele membrilor de sindicat și la instanța competentă teritorial să judece aceste cereri prin care s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art, 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003 (abrogată prin Legea nr. 62/2011), organizațiile sindicale au calitate procesuală activă în acțiunile promovate în numele membrilor de sindicat. în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 269 alin. (2) (fost art. 284 alin. (2)) C. muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare, instanța competentă teritorial în soluționarea conflictelor de muncă în cazul acestor acțiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant.

Examinând conflictul de competența, Înalta Curte reține că, în speță, competența soluționării cauzei în primă instanță, revine Tribunalului Iași, pentru următoarele considerentele:

Cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Iași la data de 26 mai 2014, prin care se urmărește valorificarea unor drepturi salariale a fost promovată de Sindicatul A., în numele membrilor săi de sindicat.

Potrivit prevederilor art. 28 alin. (3) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, aplicabilă în cauza, organizațiile sindicale, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de alin. (1) și (2) ale aceluiași articol, printre care se numără și dreptul de a formula acțiune în justiție, în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora, au calitate procesuală activă.

Pornind de la această constatare, statuată și prin decizia în interesul Legii nr. 1 din 21 ianuarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (dală în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art, 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003 a sindicatelor, abrogată prin Legea nr. 62/2011 a dialogului social), și în lipsa unui text expres, prin aceeași decizie în interesul legii s-a arăiat și care este instanța competentă teritorial sa soluționeze acțiunile în justiție formulate de sindicate, în numele membrilor lor, în materia conflicteior de muncă.

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 269 alin. (2) (fost art. 284 alin. (2)) C. muncii, în vigoare și după abrogarea Legii nr. 54/2003, prin aceiași decizie în interesul Legii nr. 1 din 21 ianuarie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în sensul că: „instanța competentă teritorial în soluționarea conflictelor de munca în cazul acestor acțiunii este cea de la sediul sindicatului reclamant".

Cum în cauză acțiunea este pornită de Sindicatul A. în calitate de reprezentant al reclamanților membri de sindicat în baza împuternicirilor de reprezentare în instanță și de acordare a asistenței juridice date de aceștia, aflate în dosarul Tribunalului Iași, sindicatul are calitatea de reclamant.

Împrejurarea că acțiunea nu este semnată de un reprezentat ai sindicatului ci de un avocat nu are relevanță atâta timp cât avocatuj în discuție a fost angajat de sindicat să reprezinte interesele membrilor săi în baza mandatului de reprezentare în instanță și de acordare a asistenței juridice.

Așa fiind, în raport de dispozițiile art. 269 alin. (2) C. muncii asifel cum aceste dispoziții legale au fost interpretate prîn decizia în interesul Legii nr. 1/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, competența de soluționare a litigiului dedus judecății aparține instanței în a cărei circumscripție își are sediul sindicatul, respectiv Tribunalul Iași.