ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4830/2014

Decizia nr. 4830/2014

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată adresată la data de 18 ianuarie 2013 Curții de Apel București, reclamanta SC A. SA Tulcea a formulat contestație împotriva deciziei nr. 136366 din 19 iulie 2012 emisă de Direcția Generală AM POS Mediu din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor solicitând anularea acesteia, precum și a notei de constatare a neregulilor din 28 mai 2012 întocmită de pârâtă și exonerarea totală de la plata sumei de 923.814,60 RON, reprezentând corecție financiară de 5% aplicată contractului „Reabilitarea și extinderea rețelelor de distribuție și a sistemului de canalizare, inclusiv stația de pompare în aglomerarea Tulcea”.

Prin sentința nr. 1459 din 24 aprilie 2013 a Curții de Apel București a fost respinsă acțiunea reclamantei SC A. SA Tulcea în contradictoriu cu Direcția Generală AM POS Mediu din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor.

Recurenta a criticat soluția instanței de fond ca netemeinică și nelegală, susținând în esență încălcarea principiului neretroactivității, arătând că în mod greșit a apreciat instanța faptul că activitatea de stabilire a creanțelor bugetare se face întotdeauna pe baza prevederilor legii noi. A arătat că acastă interpretare este greșită pentru că activitatea de stabilire a creanțelor presupune valorificarea unui raport juridic preexistent.

Recurenta a susținut că în actul atacat condiția în discuție și abaterea constatată vizează proba criteriului de experiență similară și nu criteriul în sine.

II. Decizia instanței de recurs

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, văzând cererea de renunțare la acțiunea introductivă formulată de reclamantă, va admite recursul și va casa hotărârea atacată, urmând să se ia act de cererea de renunțare la judecată.

Prin cererea depusă la instanța de recurs la data de 10 decembrie 2014, reclamanta a arătat că renunță la judecata cererii având ca obiect contestație fiscală, ce formează obiectul Dosarului nr. x/2/2013.

În conformitate cu dispozițiile art. 246 C. proc. civ., renunțarea la judecată poate avea loc în tot cursul judecății, în fața primei instanțe sau a instanței de apel ori a celei de recurs, fie verbal în ședință publică, fie prin cerere scrisă.

Înalta Curte reține că renunțarea la acțiune are drept urmare stingerea efectului pe care l-a produs introducerea acestei acțiuni, și pentru aceste considerente, va admite recursul reclamantei și va lua act de cererea de renunțare la judecată.

Pentru

considerentele expuse,

în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul și, în temeiul art. 246 C. proc. civ., va lua act de cererea de renunțare la judecată formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de SC A. SA Tulcea împotriva sentinței nr. 1459 din 24 aprilie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată.

Ia act de renunțarea la judecata cererii introductive formulată de reclamanta SC A. SA Tulcea.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 decembrie 2014.