ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3167/2015

Soluția Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal 1.1. Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 27 februarie 2013 și înregistrată sub nr. 1585/2/2013 pe rolul Curții de Apel București, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Inspectoratul Județean Pentru Situații de Urgență B. al Județului Giurgiu, a solicitat constatarea nulității absolute a următoarelor ordine: Ordinul ministrului Administrației și Internelor nr. 1/658 din 10 iunie 2011, Ordinul I.G.S.U. nr. 080211 din 11 iunie 2011, Ordinul I.G.S.U. nr. 7104 din 21 iunie 2011, astfel cum a fost completat cu Ordinul I.G.S.U. nr. 7114 din 24 iunie2011 și nr. S/29941 din 29 iunie 2011. 1.

Prin sentința nr. 623 din 11 februarie 2013, Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declinat competența soluționării petitelor acțiunii referitoare la constatarea nulității Ordinului IJSU B. jud. Giurgiu nr. 18897/1 din 14 septembrie 2011 și a actelor subsecvente, la Tribunalul București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. 1.

A disjuns soluționarea petitelor acțiunii referitoare la anularea Ordinul M.A.I. nr. I/658 din 10 iunie 2011, Ordinul I.G.S.U. nr. 080211 din 11 iunie 2011 și Ordinu I.G.S.U. nr. 7104 din 21 iunie 2011 și a dispus formarea unui nou dosar având același obiect și părți, cu termen la data de 04 martie 2013. 1.

Petitele disjunse s-au înregistrat pe rolul Tribunalului București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, sub Dosar nr. x/3/2013, în care a fost pronunțată sentința nr. 4910 din 14 octombrie 2013, prin care a fost admisă excepția de necompetență teritorială a Tribunalului București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, declinând soluționarea capetelor disjunse în favoarea Tribunalului Giurgiu, din dosarul acestei instanțe nr. x/3/2013. 1.

Prin încheierea de ședință din data de 18 martie 2013, Curtea de Apel București a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea dosarului la Tribunalul București, secția de contencios administrativ, având în vedere dispozițiile art. XXIII alin. (3) din Legea nr. 2/2013 și împrejurarea că obiectul acțiunii se încadrează în dispozițiile art. IV (litigii privind funcționarii publici). 1.

Cauza a fost înregistrată sub nr. 14040/3/2013, la data de 07 aprilie 2013, pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, (fosta secția a IX-a). 2. Soluția Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal 2.1. Prin sentința nr. 4690 din 24 iunie 2014, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia. S-a reținut, în esență că, pârâții sunt autorități publice centrale, că obiectul acțiunii privește anularea ordinelor emise de aceștia. Astfel, având în vedere calitatea de organ central al administrației publice a Ministerului Administrației și Internelor ce a emis Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 1/658 din 10 iunie 2011 și a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență ce a emis Ordinul I.G.S.U. nr. 080211 din 11 iunie 2011, Ordinul I.G.S.U. nr. 7104 din 21 iunie 2011, astfel cum a fost completat cu Ordinul I.G.S.U. nr. 7114 din 24 iunie 2011 și nr. S/29941 din 29 iunie 2011, a căror anulare s-a solicitat, Tribunalul a stabilit competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. 3. Soluția Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență Așa cum s-a reținut la pct. 1.5. al acestor considerente, Curtea de Apel București, prin încheierea, fără număr, din data de 18 martie 2013, a aplicat prevederile art. XXIII alin. (3) din Legea nr. 2/2013, reținând că obiectul cauzei îl constituie un litigiu privind un funcționar public. Într-adevăr, potrivit art. IV din Legea nr. 2/2013, art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, a fost modificat în sensul că litigiile privind funcționarii publici sunt de competența secțiilor de contencios administrativ ale tribunalelor. În cauză, însă, reclamantul nu este funcționar public, potrivit Legii nr. 188/1999, ci are statut de cadru militar, fiindu-i aplicabile prevederile Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, chiar dacă la data sesizării instanței de contencios administrativ fusese trecut în rezervă. Deci, altfel spus, în cauză, dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, modificat prin art. IV din Legea nr. 2/2013, precum și dispozițiilor art. XXIII alin. (3) din Legea nr. 2/2013 sunt și rămân inaplicabile. Astfel fiind, în cauză, competența este atrasă de rangul/poziția centrală a autorităților emitente ale actelor administrative atacate, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. În concluzie, competența aparține secției de specialitate a Curții de Apel București.