ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2669/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 211

pronunțată în ședința camerei de consiliu din 29 iulie 2004 de Curtea de Apel

Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, a fost admisă

cererea formulată de reclamanta SC M.I. SRL SUCEAVA cu sediul social în

municipiul Suceava Județul Suceava împotriva suspendării provizorii a

executării sentinței nr. 86 din 21 iulie 2004 a Tribunalului Suceava, fiind

dispusă suspendarea executării sus menționate până la soluționarea cererii de

suspendare formulată în recurs.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de fond a reținut în principal că sentința nr. 86 din 21

iulie 2004 prin care s-a respins contestația promovată de SC M.I. SRL SUCEAVA,

dispunându-se deschiderea procedurii reorganizării judiciare și falimentului

față de aceasta, a fost atacată cu recurs, înlăuntrul acesteia reclamanta din

prezenta cauză solicitând și suspendarea executării sentinței. S-a apreciat că

punerea în executare a sentinței înainte de soluționarea cererii de suspendare

formulată în cadrul recursului, ar crea reclamantei o pagubă iminentă care nu

s-ar repara, în special prin vânzarea activelor, fiind dată starea de urgență

invocată de petent, iar această măsură vremelnică nu implică prejudicierea

fondului.

Împotriva sentinței nr. 211

din 29 iulie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de

contencios administrativ, a declarat recurs pârâta D.G.F.P.J. Suceava, care a

criticat hotărârea atacată sub aspectele că potrivit dispozițiilor art. 581 C.

proc. civ., în cauză nu există urgență, nu s-a făcut dovada că s-ar putea

produce o pagubă iminentă, nu a fost fixată și nici depusă cauțiunea,

solicitând admiterea recursului, invocând ca temei de drept dispozițiile art. 304

pct. 9 C. proc. civ.

Intimata-reclamantă SC M.I. SRL

SUCEAVA a depus întâmpinare, motivată în fapt și în drept, prin care a cerut

respingerea recursului.

Înalta Curte, analizând

materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în

cererea de recurs, constată că acestea sînt neîntemeiate, urmând a respinge

recursul pârâtei D.G.F.P.J. Suceava pentru următoarele considerente.

Din verificarea întregii

documentații existente, rezultă fără putere de tăgadă că prin sentința nr. 86

pronunțată în ședința publică din data de 21 iunie 2004 de Tribunalul Suceava, secția

comercială și de contencios administrativ, a fost respinsă contestația

înaintată de debitoarea SC M.I. SRL SUCEAVA ca nefondată și admisă cererea

formulată în baza Legii nr. 64/1995 de creditoarea D.G.F.P.J. Suceava, fiind

deschisă procedura reorganizării judiciare și a falimentului față de debitoare.

S-a făcut dovada că împotriva acestei hotărâri judecătorești SC M.I. SRL

SUCEAVA a promovat recurs. În acest context, conform dispozițiilor art. 403 alin.

4 C. proc. civ., a fost solicitată suspendarea provizorie a executării pe cale

de ordonanță președințială, până la soluționarea de către Curtea de Apel

Suceava a cererii de suspendare formulată o dată cu recursul declarat împotriva

sentinței nr. 86/21 iunie 2004.

Apare justificată

argumentarea instanței de fond, raportat la actele depuse de părți, că sânt

cumulativ îndeplinite cerințele impuse de art. 581 C. proc. civ., deoarece, în

mod concret, prin punerea în executare a hotărârii menționate anterior, s-ar

crea o pagubă iminentă derivând din împrejurarea înstrăinării activelor.

Nici critica privind

obligativitatea de plată a cauțiunii nu este justificată, prin aceea că așa cum

reglementează art. 403 alin. (1) C. proc. civ., până la soluționarea

contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită,

instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune, însă

această obligație nu mai subzistă în condițiile art. 403 alin. (4), când, așa

cum este în speță, în cazuri urgente, președintele instanței poate dispune

suspendarea provizorie a executării pe cale de ordonanță președințială până la

soluționarea de către instanță a cererii principale de suspendare.

Rațiunile juridice expuse

fac ca toate criticile formulate în cererea de recurs de pârâta D.G.F.P.J. Suceava

să fie înlăturate, ca neîntemeiate, urmând a respinge, ca nefondat, recursul,

nefiind îndeplinite nici una din cerințele art. 304 C. proc. civ., menținând ca

legală și temeinică sentința atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâta D.G.F.P. SUCEAVA împotriva deciziei nr. 211 din 29 iulie 2004 a

Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică,

astăzi 28 septembrie 2006.