ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1133/2016

Decizia nr. 1133/2016

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 1108 din 16 octombrie 2015, Tribunalul Mureș, secția contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Mureș, invocată de către pârât, a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului - Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc - Comitetul de Supraveghere, în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș.

Prin sentința nr. 7 din 26 ianuarie 2016, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale a instanței, invocată din oficiu și în consecință, a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată, formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului - Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc - Comitetul de Supraveghere, în favoarea Tribunalului Mureș, secția contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat din oficiu judecata cauzei și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului.

Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureș, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a adopta această soluție, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate:

Prin cererea formulată, reclamanta SC A. SRL a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului - Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc - Comitetul de Supraveghere, suspendarea executării deciziei privind taxa de viciu pentru jocurile de noroc tip slot machine nr. 1088 din 24 iunie 2015, susținând că aceasta este nelegală, fiind emisă de un organ necompetent material, apreciind că sunt îndeplinite și celelalte condiții de admisibilitate cerute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal este reglementată de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora: „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluționează în fond de către tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”.

Deci, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 reglementează competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal, prin derogare de la prevederile C. proc. civ., făcând o dublă distincție pentru stabilirea competenței instanțelor de contencios administrativ: în raport cu organul emitent al actului și în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

Astfel, pe de o parte, se distinge între actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene (litigii ce sunt date în competența tribunalelor administrativ-fiscale) și acte administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale (litigii ce sunt date în competența secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel).

Pe de altă parte, legea distinge între actele administrative care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 RON (litigii ce sunt date în competența tribunalelor administrativ-fiscale) și acte administrative care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 RON (litigii ce sunt date în competența secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel).

Deci, potrivit Legii nr. 554/2004, pentru stabilirea competenței materiale în ceea ce privește procesele referitoare la acte administrativ-fiscale care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, incident este criteriul valoric.

Înalta Curte constată că în cauză s-a solicitat suspendarea executării unui act administrativ fiscal, respectiv decizia nr. 1088 din 24 iunie 2015, prin care s-au stabilit în sarcina reclamantei obligații fiscale în cuantum total de 266.511 RON, sumă reprezentând taxă de viciu pentru jocurile de noroc tip slot-machine.

Având în vedere cuantumul sumei ce reprezintă obligația fiscală, care se situează sub pragul de 1.000.000 RON, prin raportare la dispozițiile art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare a litigiului aparține Tribunalului Mureș, secția contencios administrativ și fiscal.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Mureș, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta SC A. SRL și pe pârâtul Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului - Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc - Comitetul de Supraveghere, în favoarea Tribunalului Mureș, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 8 aprilie 2016.