ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2790/2017
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2790/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul cererii deduse judecății
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/3/2015, reclamanta A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc București:
(i) anularea totală a Deciziei comitetului de supraveghere al ONJN nr. 20139 din data de 30 iulie 2015 prin care a fost respinsă contestația îndreptată împotriva Deciziei de impunere a ONJN nr. 958 din data de 24 iunie 2015;
(ii) anularea parțială a deciziei de impunere a ONJN nr. 958 din 24 iunie 2015 pentru suma de 32.928 RON aferentă perioadei februarie - martie 2015 și modificarea acesteia în sensul diminuării cuantumului datorat cu suma de 32.928 RON datorată netemeinic și nelegal pentru perioada februarie - martie 2015.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Prin Sentința nr. 3007 din 6 mai 2016, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată prin întâmpinare de pârâtă și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut că Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, emitent al actului administrativ contestat, este asimilat unei autorități publice centrale.
2.2. La rândul său, prin Sentința civilă nr. 1030 din 23 martie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
Instanța a reținut că taxa instituită în sarcina reclamantei prin Decizia nr. 958 din 24 iunie 2015 are natura unei creanțe fiscale, astfel încât pentru stabilirea competenței materiale de soluționare a cauzei trebuie recurs la criteriul valoric instituit prin art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, iar taxele contestate au o valoare sub pragul de 1.000.000 RON.
Constatând intervenit conflictul negativ de competență, Curtea de Apel București a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență, în acord cu dispozițiile art. 134 C. proc. civ.
Soluția Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte constată că în speță, în raport de obiectul litigiului și dispozițiile legale incidente, competența soluționării cauzei aparține Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.
Art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevede că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.
Legea contenciosului administrativ a stabilit competența materială de soluționare a cauzelor în raport de două criterii, și anume, al locului ocupat de organul care a emis ori încheiat actul și al cuantumului litigiului ce are ca obiect taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora.
Cele două criterii se exclud reciproc, astfel încât în cauzele al căror obiect intră în această din ultimă categorie, competența de soluționare pe fond va fi determinată de cuantumul sumei ce face obiectul litigiului, fără a avea importanță calitatea pârâtului de autoritate centrală sau locală.
Înalta Curte reține că, în speță, prin acțiunea cu care a învestit instanța de contencios administrativ, reclamanta contestă o decizie de impunere, emisă de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc București în temeiul O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, prin care s-a stabilit în sarcina sa obligația de plată a sumei totale de 210.210 RON, reprezentând "taxa de viciu" pentru perioada februarie 2015 - iunie 2016.
Potrivit art. 13 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2009 "taxele percepute pentru obținerea licenței de organizare a jocurilor de noroc și a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, taxa de acces prevăzută la alin. (4), precum și celelalte taxe prevăzute în prezenta ordonanță de urgență constituie venit la bugetul de stat", iar art. 110 alin. (3) lit. i) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, indicat ca și temei de drept al actului contestat, arată că, "titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii. Asemenea titluri pot fi: (...) i) decizia emisă de Comitetul de Supraveghere al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc privind taxa aferentă acordării licențelor și a autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc, în baza prevederilor O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările ulterioare."
În aceste condiții, concluzionând că prezenta cauză are ca obiect contestarea unei creanțe fiscale, iar sumele stabilite prin actul administrativ a cărui anulare se solicită se situează sub plafonul de 1.000.000 RON, Înalta Curte constată că, în raport de dispozițiile art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare pe fond a acțiunii reclamantului aparține Tribunalului București.
Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a prezentei cauze în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. SRL în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc București, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 octombrie 2017.
Procesat de GGC - CT