ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei penale de față; În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 30 octombrie 2008, sub nr.10621, persoana vătămată Asociația Europeană a Cadrelor Didactice - Secțiunea Națională Română a adresat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție o plângere, care ulterior, sub nr. 1587/VIII/1/2008 din 19 noiembrie 2008, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, prin care s-a solicitat infirmarea ordonanței nr. 530/P/2003 emisă la data de 5 februarie 2004 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, considerând că aceasta este greșită, întrucât nu s-a făcut o verificare financiar contrabilă pentru a se stabili suma totală încasată, pentru ce sume s-au emis chitanțe fiscale, nu s-au verificat existența chitanțelor pentru taxele legale și dacă sumele de bani s-au introdus în casierie, nu au fost audiați toți studenții examinați cu privire la sumele date, nu s-a cercetat unde și cui s-au dat banii de către secretara care i-a încasat, nu au fost audiați unii profesori.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, prin adresa nr. 1587/VIII/1/2008 a înaintat plângerea formulată la Înalta Curte de Casație și Justiție cu precizarea că pe rolul instanței supreme se află Dosarul nr. 530/P/2003 în procedura prevăzută de art. 278 1 C. proc. pen. Înalta Curte de Casație și Justiție, completul de 9 judecători, prin încheierea nr. 55 din 26 ianuarie 2009 a scos cauza de pe rol și a trimis dosarul Secției Penale din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării plângerii formulate de petentă, cu motivarea că în competența de soluționare a Completului de 9 judecători nu se regăsește, din punct de vedere al competenței materiale, soluționarea plângerii formulate de petentă.

Plângerea formulată de Asociația Europeană a Cadrelor Didactice - Secțiunea Națională Română este inadmisibilă. Așa cum rezultă din actele aflate în dosarele atașate plângerea formulată de petentă împotriva ordonanței nr. 530/P/2003 din 5 februarie 2004 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița a fost soluționată prin sentința nr.398 din 5 martie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr.7787/1/2007, menținută prin decizia nr.24 din 26 ianuarie 2009 a Completului de 9 judecători, intrând astfel în puterea lucrului judecat. În măsura în care există o hotărâre definitivă privind aceleași părți, având același obiect și aceeași cauză (faptul juridic sau material care constituie temeiul legal al beneficiului reclamat) există autoritate de lucru judecat și aceasta va putea fi opusă ca excepție (exceptio rei iudicatae) care va împiedica reanalizarea fondului cauzei definitiv soluționate.

Această excepție este o excepție de ordine publică cu consecința posibilității invocării sale de către partea procesuală interesată, cât și din oficiu, iar sancțiunea procedurală care intervine urmare a constatării autorității de lucru judecat va fi inadmisibilitatea cererii, aceasta deoarece se încearcă prin cereri repetitive exercitarea unui drept epuizat prin utilizarea din nou a unei căi procesuale deja folosite și valorificate. În consecință, plângerea formulată va fi respinsă ca inadmisibilă, iar în temeiul art.192 alin. (2) C. proc. pen., petiționara va fi obligată la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiționara Asociația Europeană a Cadrelor Didactice Secțiunea Națională Română împotriva ordonanței din 5 februarie 2004 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, dispusă în Dosarul nr. 530/P/2003. Obligă petiționara să plătească suma de100 lei cheltuieli judiciare către stat. Cu recurs. Pronunțată, în ședință publică, azi 3 noiembrie 2009.